Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Reguli pentru a vâna legal. Precizări privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii


Publicat

Poliția Română desfășoară permanent activități pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor de braconaj. Dacă ești pasionat de vânătoare, trebuie să știi și prevederile legale incidente.

Conservarea şi protecţia fondului cinegetic este reglementată prin Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic.

Conform legii, fondul cinegetic reprezintă o bogăţie naturală de interes naţional, proprietate a statului, a cărei administrare şi gospodărire se face în condiţiile menţinerii echilibrului ecologic şi în scopul satisfacerii unei cerinţe sociale.

Pentru conservarea biodiversităţii, faunei sălbatice, animalele de interes vânătoresc se vânează numai în limita cotei de recoltă aprobată şi ale reglementărilor tehnice privind organizarea şi practicarea vânătorii, în conformitate cu prevederile legii.

Poliţiştii specializați în arme, explozivi și substanțe periculoase, în colaborare cu celelalte instituţii abilitate în domeniu, desfăşoară permanent activităţi pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor de braconaj.

Conform  legii, vânătoarea se exercită numai de către vânători, dacă posedă permis de vânătoare eliberat în România, posedă autorizaţie individuală de vânătoare, eliberată pe numele său de gestionar, sau este înscris nominal de organizator în autorizaţiile colective de vânătoare, posedă permis de armă pentru folosirea armelor de vânătoare, dacă practică vânătoarea cu armă și posedă talon de asigurare pentru accidente şi răspundere civilă, în legătură cu activitatea sa de vânător.

De asemenea, vânătoarea se poate exercita și de vânători cetăţeni străini care au permis ori licenţă valabilă în ţara emitentă și dacă îndeplinesc și celelalte condiții prevăzute de lege.

Permisele de vânătoare pot fi permanente și temporare. Cele permanente se tipăresc şi se înseriază de către autoritatea publică centrală care răspunde de vânătoare, eliberându-se prin asociaţiile de vânătoare în limita locurilor vacante cetăţenilor cu domiciliul sau rezidenţa în România.

Permisul de vânătoare temporar se eliberează de către gestionarii fondurilor cinegetice, la cererea cetăţenilor străini şi apatrizilor cu domiciliul în străinătate care în ţara de domiciliu sunt vânători şi dacă sunt veniţi în România pentru acţiuni de vânătoare.

Reguli de prevenire a accidentelor în timpul practicării vânătorii şi obligaţii ale organizatorilor şi ale vânătorilor:

  • arma de vânătoare se foloseşte pe fondurile de vânătoare numai pentru recoltarea vânatului şi combaterea dăunătorilor vânatului.
  • în afara fondurilor de vânătoare arma de vânătoare se transportă descărcată şi introdusă în toc. Muniţia trebuie să fie corespunzătoare tipului şi calibrului armei utilizate categoriei speciei de vânat care trebuie recoltat. Se interzice utilizarea alicelor cu diametru mai mare de 5 mm.
  • la vânătoare se vor folosi numai armele care sunt în stare de funcţionare.
  • se interzice folosirea armei pentru sprijin sau lovirea vânatului rănit.
  • se interzice lovirea armei de arbori, stânci sau alte obiecte dure. În timpul odihnei, arma va fi descărcată şi aşezată numai în locuri care oferă o bună stabilitate.
  • se interzice îndreptarea armei spre alte persoane, chiar dacă aceasta este descărcată.

Organizatorii acţiunilor de vânătoare au următoarele obligaţii:

  • să aibă asupra lor autorizaţia de vânătoare colectivă tip A sau, după caz, tip B, completată corect;
  • să verifice la toţi vânătorii participanţi permisul de armă, permisul de vânătoare sau ordinul de serviciu, armamentul, muniţia şi asigurarea obligatorie împotriva accidentelor;
  • să efectueze instructajul pentru prevenirea accidentelor;
  • să prezinte vânătorilor principalele reguli de practicare a vânătorii, speciile de vânat în care se poate trage, numărul de exemplare permis a se vâna şi altele asemenea;
  • să informeze şi să instruiască vânătorii asupra semnalelor sonore – de începere şi de încetare a goanei utilizate în timpul vânătorii;
  • să informeze vânătorii şi gonaşii asupra pericolelor care pot fi întâlnite pe terenul de vânătoare – zone abrupte, stâncării, grohotişuri, ape curgătoare, canale, mlaştini, arbori aninaţi, zone de formare a avalanşelor;
  • să interzică exercitarea vânătorii de către persoanele aflate în stare de ebrietate, precum şi consumul de alcool în timpul vânătorii;
  • să stabilească amplasarea vânătorilor în stand şi să informeze fiecare vânător asupra poziţiei ocupate de vecini şi, în funcţie de situaţie, asupra poziţiei vânătorilor amplasaţi pe flancuri;
  • să stabilească direcţiile şi unghiurile de tragere, reperele între care se permite tirul, precum şi interdicţiile de tragere în funcţie de amplasarea vânătorilor în standuri;
  • să stabilească componenţa echipelor de gonaşi şi conducătorii acestora, în funcţie de tipul de vânat, şi să îi instruiască asupra modului de desfăşurare a fiecărei goane, pentru vânătorile colective la goană;
  • să interzică folosirea altor câini, în afara celor din rasele admise la vânătoare;
  • să anunţe prin semnale sonore începerea şi încetarea goanei, precum şi a tirului;
  • să conducă vânătorii în fondul de vânătoare numai dacă posedă asigurare împotriva accidentelor de vânătoare şi dacă autorizaţia, permisul de vânătoare, legitimaţia de membru al unei organizaţii vânătoreşti, permisul de armă şi armamentul îndeplinesc condițiile legale;
  • să crotalieze şi să înscrie în autorizaţia de vânătoare individuală vânatul împuşcat şi numărul crotaliei, imediat după ce acesta a fost recuperat, înainte de a părăsi fondul de vânătoare;
  • să excludă vânătorii care nu respectă regulile privind organizarea şi practicarea vânătorii în timpul în care se află în fondul de vânătoare;
  • să constituie echipe pentru urmărirea vânatului mare rănit;
  • să organizeze şi să supravegheze transportul vânatului mare împuşcat până la mijlocul de transport.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 295 din 28 iunie 2004 republicată, privind regimul armelor şi al muniţiilor, sunt interzise procurarea, deţinerea, portul, utilizarea, testarea, evaluarea, importul, exportul şi comercializarea de către persoane fizice sau juridice a următoarelor sisteme şi dispozitive destinate armelor:

a) sisteme de ochire care funcţionează pe principiul laser;

b) sisteme de ochire pe timp de noapte;

c) dispozitive destinate sau adaptate diminuării zgomotului cauzat prin arderea unei încărcături.

Conform ultimelor modificări ale legii susmenționate, valabilitatea permisului de armă este de 5 ani, termen care se calculează de la data eliberării sau, după caz, de la data ultimei prelungiri, exceptând perioada de suspendare.

În vederea prelungirii valabilităţii permisului de armă, titularul acestuia este obligat să se prezinte înainte de împlinirea termenului la structura de poliţie competentă în a cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cu armele înscrise în permis, precum şi cu documentele stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Valabilitatea permisului de armă se prelungeşte de către autoritatea competentă pentru o perioadă de 5 ani, dacă titularul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi prezintă dovada efectuării unei şedinţe de tragere anual, într-un poligon autorizat, cu excepţia posesorilor de arme de vânătoare. Începând cu 6 luni înainte de expirarea valabilităţii permisului de armă este obligatorie notificarea titularului la adresa din permisul de armă, dar nu mai târziu de 30 de zile înainte de data expirării valabilităţii permisului de armă.

Dreptul de port şi folosire a armelor de vânătoare

Dreptul de a purta şi folosi armele de vânătoare se acordă, în condiţiile prezentei legi, persoanelor care deţin permis de vânătoare eliberat de autorităţile române.

Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare are obligaţia de a păstra armele înscrise în permisul de armă în condiţii de securitate, astfel încât să nu permită accesul la acestea al persoanelor neautorizate.

Transportul armelor de vânătoare, pentru care s-a acordat deţinătorului dreptul de a le purta şi folosi, de la domiciliul sau reşedinţa acestuia la locul unde urmează să se desfăşoare vânătoarea potrivit legii se face în următoarele condiţii:

a) armele trebuie ţinute în toc sau husă, asigurate şi neîncărcate cu muniţie;

b) să nu prezinte defecţiuni, cu excepţia situaţiei în care este transportată la armurier, să se afle în permanenţă numai asupra sa şi să nu fie înmânată, sub nicio formă, altor persoane, cu excepţia armurierilor, intermediarilor, organelor de poliţie competente, precum şi personalului abilitat prin lege să păstreze şi să asigure securitatea temporară a armelor, la intrarea în instituţiile publice, în mijloacele de transport naval sau aerian, precum şi în alte locuri unde portul armei este interzis prin lege; deţinătorul să nu se afle sub influenţa băuturilor alcoolice, produselor sau substanţelor stupefiante, a medicamentelor cu efecte similare acestora ori în stare avansată de oboseală sau să nu sufere de afecţiuni temporare, de natură să genereze o stare de pericol, în condiţiile în care poartă arma asupra sa.

Portul armelor de vânătoare în locul destinat vânătorii se face în următoarele condiţii:

a) arma poate fi încărcată, cu condiţia ca, după încărcare, să fie asigurată şi purtată astfel încât să nu prezinte pericolul producerii unor accidente; (…)

c) arma să se afle în permanenţă numai asupra persoanei care o deţine în mod legal şi să nu fie înmânată sub nicio formă altor persoane, cu excepţia vânătorilor.

Uzul de armă de vânătoare

Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare poate face uz de arma înscrisă în permisul de armă numai asupra vânatului pentru care a fost autorizat, precum şi pentru antrenament în poligoanele autorizate în condiţiile legii.

Prin excepţie de cele de mai sus, armele de vânătoare pot fi folosite şi în caz de legitimă apărare, stare de necesitate ori caz fortuit, în condiţiile legii.

În cazul armelor de vânătoare semiautomate este interzisă schimbarea sau modificarea încărcătorului sau camerei cartuşului, astfel încât să permită transformarea în arme ale căror încărcător şi cameră pot ţine mai mult de 3 cartuşe.

Înstrăinarea temporară a armelor de vânătoare

Titularul dreptului de a purta şi folosi arme de vânătoare poate încredinţa unei alte persoane autorizate pentru portul şi folosirea unor astfel de arme una sau mai multe dintre acestea, precum şi muniţia aferentă, în limitele prevăzute de lege, în vederea utilizării la vânătoare.  Se interzice lăsarea armei în gaj sau în alte forme de garanţie.

Infracțiuni la Legea nr. 407 din 9 noiembrie 2006 vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic

ART. 42

(1) Constituie infracţiune de braconaj şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, următoarele fapte:

a) vânătoarea practicată de persoane care nu posedă permis de vânătoare, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 32;

b) vânătoarea fără respectarea condiţiilor înscrise în autorizaţia de vânătoare;

c) tentativa de a practica sau practicarea vânătorii fără a fi înscris în autorizaţia de vânătoare individuală sau colectivă eliberată în condiţiile legii de gestionar, pentru fondul cinegetic respectiv;

d) practicarea vânătorii cu laţuri, ogari sau metişi de ogari;

e) emiterea de autorizaţii de vânătoare prin care se depăşesc cotele de recoltă şi cifrele de intervenţie aprobate pentru fiecare gestionar;

f) vânarea speciilor de vânat strict protejate în alte condiţii decât cele legale;

g) vânătoarea în Rezervaţia Biosferei «Delta Dunării», în parcuri naţionale, în rezervaţii ştiinţifice, în zonele cu protecţie strictă sau în zonele de protecţie integrală din celelalte arii naturale protejate, altfel decât în condiţiile art. 39^1;

h) vânătoarea în perimetrul intravilan construit sau împrejmuit, altfel decât în condiţiile art. 34;

i) vânătoarea păsărilor migratoare de apă în ariile de protecţie specială avifaunistică în care vânătoarea este interzisă şi a speciilor care fac obiectul protecţiei în ariile speciale de conservare cuprinse în fondurile cinegetice, fără respectarea prevederilor referitoare la vânătoare, din planurile de management ale ariilor protejate;

j) urmărirea vânatului rănit pe alt fond cinegetic aparţinând altui gestionar, fără acordul acestuia, ori trecerea pe un asemenea fond cu arma de vânătoare neînchisă în toc şi în afara căilor de comunicaţie;

k) vânătoarea pe alt fond cinegetic decât cel pe care vânătorul este autorizat să vâneze;

l) vânarea în afara perioadelor legale de vânătoare la specia respectivă, conform anexei nr. 1 şi prevederilor art. 36 sau aprobării date pentru speciile din anexa nr. 2;

m) vânătoarea la lumina farurilor sau a dispozitivelor de iluminare, prin utilizarea lor în timpul deplasării, precum şi prin fixarea vânatului în vederea tragerii prin metoda la pândă şi vânătoarea prin folosirea dispozitivelor prevăzute la art. 39 alin. (1) lit. a – d;

n) vânarea mamiferelor şi păsărilor cu mijloace neautorizate;

o) utilizarea, indiferent de scop, a substanţelor chimice care provoacă intoxicarea, sterilitatea sau moartea exemplarelor de faună cinegetică;

p) vânarea urşilor la nadă sau la bârlog;

q) accesul în fondurile cinegetice sau practicarea vânătorii cu capcane neautorizate, păsări de pradă şi arcuri;

r) accesul în fondurile cinegetice sau vânătoarea cu arbalete, arme la care percuţia cartuşului se realizează pe ramă ori cu alte arme decât cele autorizate sau omologate, după caz, pentru vânătoare în România;

s) practicarea vânătorii cu armă altfel decât ţinută în mână.

(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă au fost săvârşite:

a) de o persoană cu atribuţii de serviciu în domeniul vânătorii, precum şi de reprezentanţii persoanelor juridice care au în obiectul de activitate ocrotirea vânatului sau vânătoarea;

b) recoltarea exemplarelor din speciile de faună sălbatică strict protejate de pe suprafeţele din intravilan, din zona strict protejată şi din zona-tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei «Delta Dunării», altfel decât în condiţiile derogărilor stabilite conform legii;

c) vânătoarea pe timp de noapte, cu excepţia speciilor la care vânătoarea este permisă în acest interval, conform reglementărilor privind organizarea şi practicarea vânătorii.

ART. 43

(1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă nerespectarea prevederilor art. 39 lit. g) şi z).

(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă nerespectarea prevederilor art. 39 lit. ş).

ART. 43^1

Faptele prevăzute la art. 42 se cercetează, se judecă şi se sancţionează în regim de urgenţă, prin excepţie de la prevederile art. 293 din Codul de procedură penală, în conformitate cu prevederile speciale prevăzute în acesta.

ART. 44

Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă:

a) scoaterea din ţară a trofeelor de vânat cu valoare de patrimoniu naţional, fără respectarea reglementărilor emise de administrator;

b) vânarea speciilor de vânat cuprinse în anexa nr. 2 în alte condiţii decât cele ale derogărilor;

c) vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic;

d) transportul vânatului dobândit în condiţiile art. 42 sau găsit împuşcat ori tranşat în teren, comercializarea, naturalizarea şi orice operaţiuni privind vânatul sau părţi ori produse uşor identificabile provenite de la acesta, dobândite fără respectarea condiţiilor legii;

e) eliberarea, însuşirea şi folosirea permiselor de vânătoare în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 27-29 şi 31;

f) eliberarea de autorizaţii pentru vânătoare în perimetrul construit sau împrejmuit din intravilan şi în ariile naturale protejate sau în porţiunile din acestea în care vânătoarea este interzisă, fără aprobarea administratorilor acestora;

g) împiedicarea, prin exercitarea de acte de violenţă, a desfăşurării activităţilor de vânătoare în condiţiile art. 4 alin. (2);

h) vânătoarea practicată fără poliţă de asigurare pentru accidente şi răspundere civilă în legătură cu calitatea de vânător.

ART. 45

Nemarcarea prin semne vizibile a limitelor zonelor cu protecţie strictă, a zonelor de protecţie integrală şi a zonelor tampon, de către administratorul ariei naturale protejate respective, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

ART. 45^1

Constatarea faptelor ce constituie infracţiune potrivit art. 42-44 se face de către organele de urmărire penală cu atribuţii în acest sens, de jandarmi, de personalul salariat cu atribuţii în domeniul cinegetic din cadrul administratorului fondului cinegetic naţional şi al gestionarilor fondurilor cinegetice, precum şi de alte persoane specializate în domeniul cinegetic împuternicite în acest scop de către conducătorul autorităţii publice centrale care răspunde de vânătoare.

ART. 46

(1) Bunurile care au servit la săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 42-44, inclusiv mijloacele de transport, se confiscă.

(2) Trofeele de vânat şi vânatul care fac obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 42-44 se confiscă.

(3) Bunurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se reţin de către agentul constatator şi se predau organelor de urmărire penală.

ART. 47

Permisul de vânătoare al celui care a săvârşit una dintre faptele prevăzute la art. 42 şi 43 se retrage şi se anulează, în condiţiile legii.

sursa: politiaromana.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

INSCOP: Majoritatea românilor cred că nu au fost atrase suficiente fonduri europene. Ce spun despre sprijinul UE în pandemie

Publicat

Majoritatea românilor consideră că nu au fost atrase suficiente fonduri europene însă consideră că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus, potrivit unui sondaj INSCOP realizat recent.

Conform sondajului național realizat de INSCOP Research, Uniunea Europeană continuă să se bucure de o cotă ridicată de încredere din partea românilor, majoritatea acestora privind cu optimism viitorul construcției europene și considerând că UE a ajutat țara noastră în combaterea epidemiei de coronavirus.

În ceea ce privește concretizarea avantajelor apartenenței la Uniunea Europeană, majoritatea respondenților sunt de părere că România nu a atras suficiente fonduri europene, că este pregătită să facă parte din Spațiul Schengen, transmite INSCOP, într-un comunicat de presă.

Aproape două treimi dintre români (64,1%) susțin ideea că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus. Un sfert dintre respondenți (25,8%) își exprimă dezacordul față de această afirmație. 10,1% reprezintă procentul non-răspunsurilor.

Acordul față de afirmația că Uniunea Europeană a ajutat România în combaterea epidemiei de coronavirus este mai ridicat în rândul tinerilor (18-29 de ani) și al persoanelor active (30 – 44 de ani), al salariaților la privat, dar și al celor fără ocupație, al șomerilor și casnicelor, al respondenților care declară că reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la ceva și al locuitorilor regiunilor Centru și Nord-Est.

56,9% dintre cei intervievați privesc cu optimism viitorul Uniunii Europene, 34,6% declarându-se pesimiști. 8,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Manifestă un optimism mai ridicat decât media respondenții cu vârsta între 18 și 29 de ani, respectiv cei până în 44 de ani, respondenții cu studii superioare, elevii și studenții, cei care declară că reușesc să cumpere și unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, cei care reușesc să aibă tot ce le trebuie, fără să se restrângă de la ceva și locuitorii din regiunea de Nord-Vest .

Întrebați dacă România a atras suficiente fonduri europene, majoritatea românilor (62,6%) răspunde negativ. 27,6% sunt de opinie contrarie, în timp ce 9,8% nu știu sau nu răspund.

Consideră că România a atras suficiente fonduri europene mai ales persoanele cu studii primare, cele fără ocupație, șomerii sau casnicele, respectiv persoanele care declară că veniturile nu le ajung nici pentru strictul necesar.

Din populația care consideră că România nu a atras suficiente fonduri europene (62,6%), doar 10,5% este de părere că Uniunea Europeană este de vină, în timp ce marea majoritate (85,9%) identifică România drept cauză a acestei situații. 3,5% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.

55% dintre români sunt de părere că România este pregătită să facă parte din Spațiul Schengen, în timp ce 33,9 sunt de părere contrarie și 11,1% nu știu sau nu răspund.

În rândul întreprinzătorilor, patronilor, liber profesioniștilor, al celor care declară că veniturile le ajung pentru un trai decent, dar nu își permit cumpărarea unor bunuri mai scumpe, al locuitorilor regiunilor de Nord-Est și Sud-Muntenia se înregistrează procente mai ridicate decât media de respondenți care sunt de părere că România este pregătită să facă față din Spațiul Schengen.

Un procent de 59,1 dintre români au foarte multă și multă încredere în Uniunea Europeană, în timp ce 48,8% dintre respondenți au foarte multă și multă încredere în Germania, 45,5% în Statele Uniune ale Americii și 42,1% în Franța. 21,3% dintre respondenți au încredere foarte multă și multă în Rusia, iar 20,1% în China.

Sondajul a fost realizat în perioada 17-25 octombrie 2020 de INSCOP Research, volumul eșantionului multi-stratificat, probabilistic fiind de 1500 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6%, la un grad de încredere de 95%.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Un sfert dintre românii care muncesc de acasă spun că starea lor emoțională s-a înrăutățit. Studiu

Publicat

Aproape jumătate dintre românii (48%) care muncesc de acasă apreciază faptul că nu mai petrec timp în trafic, însă, pe de altă parte, mai bine de un sfert dintre ei (26%) spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit, reiese din datele unui studiu de specialitate, publicat luni.

Conform cercetării realizate de Reveal Marketing Research, în ceea ce priveşte avantajele resimţite când vine vorba despre „work from home”, 45% dintre cei chestionaţi se bucură de programul de lucru mai flexibil, iar 42% indică drept avantaj major faptul că pot petrece mai mult timp cu familia.

Cu toate acestea, un sfert dintre români simt că nu au intimitate atunci când lucrează, iar 26% dintre ei spun că starea lor emoţională s-a înrăutăţit.

Studiul de specialitate arată că, deşi 79% dintre români, consideră că sunt la fel de eficienţi sau mai eficienţi decât atunci când lucrau de la birou, 44% dintre respondenţi au declarat că muncesc mai multe ore zilnic.

De asemenea, pentru aproape jumătate dintre respondenţi telemunca oferă confort din anumite puncte de vedere, însă 56% din totalul participanţilor la studiu au indicat faptul că nu lucrează într-un mediu potrivit, nu au un birou sau un scaun confortabil, iar 36% consideră că un monitor mai mare le-ar oferi o experienţă de muncă îmbunătăţită.

Datele cercetării de Reveal Marketing Research, realizate pentru LG Electronics în România, arată că aproape jumătate dintre români aleg să lucreze de pe canapea sau la masa din bucătărie, dar specialiştii atenţionează asupra faptului că o poziţie incorectă în faţa laptopului poate fi o povară mare pentru corpul nostru – deşi cei mai mulţi dintre noi sunt conştienţi de acest lucru, tindem să uităm atunci când lucrăm din confortul casei noastre şi cedăm tentaţiei de a lucra de pe canapea.

În plus, experţii menţionează faptul că, pentru a preîntâmpina efectele psihologice negative cât timp lucrăm de acasă, un instrument de refugiu ar fi jocurile video. În acest context, 86% dintre participanţii la studiu au afirmat că gaming-ul îi ajută să se relaxeze în această perioadă.

„Gaming-ul oferă o modalitate rapidă şi uşor accesibilă de a te conecta cu o comunitate şi de a ne exercita spiritul competitiv. Prin intermediul jocurilor online putem rămâne în legătură cu prietenii, persoanele dragi şi chiar să ne facem cunoştinţe noi – pe unu din patru respondenţi gaming-ul l-a ajutat să menţină legătura cu prietenii în perioada pandemiei” susţin specialiştii.

Studiul a fost realizat în octombrie 2020, pe un eşantion de 600 de persoane cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban mare, care lucrează parţial sau integral de acasă.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Armata, implicată în campania de vaccinare. MApN a anunțat centrele regionale în care va fi depozitat vaccinul anti-Covid

Publicat

Armata este implicată în Campania de vaccinare anti-Covid. MApN a anunțat luni, într-un comunicat de presă, centrele în care vor fi depozitate vaccinurile, după ce vor ajunge în țară.

”În cadrul şedinţei de luni, 23 noiembrie, cu tema „Campania de vaccinare anti-COVID-19, problemă de securitate naţională” desfăşurată la Palatul Cotroceni şi condusă de Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost subliniat că Ministerul Apărării Naţionale are un rol foarte important de sprijin al efortului interinstituţional în campania de vaccinare anti-COVID-19, revenindu-i responsabilităţi de asigurare, prin structurile de specialitate, a logisticii necesare desfăşurării acestei campanii la nivel naţional.

Vezi și Agenţia Europeană pentru Medicamente a anunțat când ar putea aproba primele vaccinuri împotriva COVID

Au fost identificate centrele de depozitare în condiţii speciale a dozelor de vaccin care necesită condiţii de stocare la temperatura de -80°C, centrul principal fiind Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, iar şase spitale militare de urgenţă (de la Timişoara, Craiova, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Constanţa) au fost desemnate drept centre regionale de depozitare.

Totodată, MApN va asigura transportul dozelor de vaccin cu mijloace terestre şi aeriene, de la sosirea în ţară a acestora către centrele regionale de depozitare şi va sprijini distribuţia către centrele vaccinare din ţară şi echipele de vaccinare cu resursă umană calificată.

În urma şedinţei de coordonare, a reieşit foarte clar că succesul campaniei va depinde nemijlocit de o colaborare foarte bună şi coerentă a tuturor instituţiilor responsabile de elaborarea şi implementarea strategiei de vaccinare. De asemenea a fost subliniat, încă o dată, că partea de comunicare reprezintă aspectul foarte important care asigură îndeplinirea cu succes a misiunii pe care Ministerul Apărării Naţionale şi-a asumat-o în cadrul acestui demers naţional de o importanţă strategică pentru România”, precizează MApN în comunicat.

Klaus Iohannis a anunțat luni că strategia de vaccinare anti-Covid va fi aprobată în perioada imediat următoare, de CSAT.

Președintele a reamintit că din grupurile prioritate la vaccinare fac parte tot personalul din domeniul sănătății, cel din centre rezidențiale și medico-sociale și populația cu risc ridicat și personalul din domenii-cheie, esențiale bunei funcționări a societății.

Vezi LIVE VIDEO: Declarații Klaus Iohannis, despre campania de vaccinare anti-COVID. Precizări oficiale

Potrivit sursei citate, vaccinarea se va face etapizat, în funcție de aprobarea, producția și alocarea de vaccinuri către fiecare țară. Aceasta se va realiza la locul de muncă pentru personalul din domeniul sănătății, centre de vaccinare fixe și mobile, echipe mobile, rețeaua de medici de familie și centre drive-thru pentru celelalte categorii de populație.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Senatorii și deputații USR au decis să își dea DEMISIA din Parlament. NU vor putea beneficia de PENSII SPECIALE

Publicat

Toți senatorii și deputații USR își vor da marți demisia din Parlament, pentru a nu beneficia de pensii speciale. USR are 38 de parlamentari: 25 de deputați și 13 senatori.

Decizia a fost luată după ce inițiativa USR de eliminare a pensiilor speciale nu s-a materializat, potrivit unor surse citate de Hotnews.ro

Vezi și Pensiile vor fi recalculate în 2021: Cine sunt cei care vor avea de pierdut dacă nu îndeplinesc anumite condiții

Un parlamentar poate beneficia de pensie specială cu condiția ca mandatul acestuia să fie complet. În cazul deputaților și senatorilor USR, aceștia se află la primul mandat. Dacă mandatul nu este complet nu vor mai putea beneficia de pensia specială.

USR a avut un proiect de eliminare a pensiilor speciale care nu a trecut de parlament. La fel s-a întâmplat cu propunerea de impozitare.

Programul de guvernare prezentat de USR-PLUS prevede eliminarea pensiilor speciale și calcularea tuturor pensiilor după același sistem. „Egalitatea românilor în fața pensiei înseamnă la contribuție egală, pensie egală.

Eliminarea tuturor pensiilor speciale și recalcularea lor, în cazul categoriilor profesionale (exemplu: militari) care nu au avut contribuții, pe baza unei contribuții implicite la veniturile pe care le-au avut de la Stat.

În cazul în care unele nu se pot elimina, se va aplica impozitarea cu 90% a tuturor pensiilor speciale peste pragul de cinci pensii minime cumulate”, se arată în programul de guvernare propus de USR-PLUS.

Cât este pensia specială a unui parlamentar

Peste  750 de foști senatori și deputați sunt beneficiari de pensii speciale în valoare de peste 10 milioane de euro pe an. Pensia medie a unui parlamentar este de 5.843 de lei pe lună.

Cea mai mică pensie specială este de 2000 de lei, iar cea mai mare de 12.000 de lei. Cele 768 de pensii speciale ale parlamentarilor costă cât 3.268 de pensii medii ale românilor de rând. de menționat că pensia specială se adaugă la pensia normală pe baza contributivității pe care o obțin  în urma locurilor de muncă înafara mandatului de parlamentar.

După patru ani de mandat pensia specială este de 2.000 de lei pe lună, în vreme ce un român de rând primește, în medie, 1.373 de lei pe lună după 35 de ani de muncă.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate