Roșia Montană, fără PUG și fără plan de management, la un an de la includerea în patrimoniul UNESCO. Ce așteaptă autoritățile

La peste un an de la includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, localitatea nu are încă un Plan Urbanistic General (PUG), după anularea în instanţă a celui finanţat de Roşia Montantă Gold Corporation (RMGC) şi nici un plan de management al sitului inclus în patrimoniul universal.

Autorităţile acţionează cu frâna trasă, în condiţiile în care Curtea de Arbitraj Internaţional de la Washington nu a dat încă un verdict în procesul deschis în 2015 de RMGC, scriu jurnaliștii de la Europa Liberă, într-un reportaj dedicat acestui subiect.

Includerea în patrimoniul UNESCO ar putea aduce și o serie de probleme birocratice pentru locuitori, spun autoritățile locale.

De altfel, primarul din Roșia Montană, Eugen Furdui, a declarat la momentul respectiv că decizia UNESCO de a include Roșia Montană în patrimoniul mondial nu aduce beneficii nici pentru locuitori, nici pentru țară.

„Cu siguranță, în momentul de față, e o decizie defavorabilă pentru comunitate și pentru țară. Dar aceasta este realitatea, nu ne putem opune.

Beneficii, în momentul acesta, nu va aduce comunității, decât greutăți, adică obligativități în plus, în ceea ce privește reconstruirea și renovarea unui imobil.

Să nu uităm că se blochează pe termen mediu și lung cea mai mare resursă de aur din Europa, care este Roșia Montană” a declarat primarul Furdui.

Furdui spunea că decizia este defavorabilă pentru comunitate pentru că restaurarea și modernizarea oricărui imobil inclus în patrimoniul UNESCO „necesită avize speciale și birocrație”.

”Suntem o comunitate vie, din ceea ce am înțeles, viitoarele reguli vor limita foarte mult ceea ce putem construi în curtea proprie, orice reparație la casă și multe altele” consideră unul dintre locuitorii comunei.

Alții văd o oportunitate. Este în special cazul ONG-urilor, care consideră că localitatea va prospera datorită includerii ei în patrimoniul UNESCO, prin finanțări dedicate și prin turism.

Se așteaptă o decizie de la Curtea de Arbitraj Internațional de la Washington

Implicarea autorităţilor post-UNESCO se traduce deocamdată în finanţări lansate de Institutul Naţional al Patrimoniului şi accesate de persoane fizice, biserici sau chiar de Primărie, impulsionate de insistenţele ONG-urilor.

Compania canadiană solicită României despăgubiri de 4,4 miliarde dolari de la statul român.

Citește și: Procesele anului 2022, cu miză de peste 10 miliarde de euro. Cel mai ”greu” este cel pentru investiția de la Roșia Montană

Ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a să spună mai multe despre implicațiile statutului UNESCO, până la soluționarea dosarului la Washington.

Vechiul PUG al Roşiei Montane, finanţat de RMGC, dar şi Planul Urbanistic Zonal (PUZ) dedicat proiectului minier – şi care limita altă activitate economică şi chiar locuirea în perimetrul respectiv – au fost anulate de instanţă în două rânduri, ultima dată în 2016.

În 2020, Ministerul Dezvoltării a anunţat finanţarea unui nou PUG pentru Roşia Montană , în lumina demersurilor pentru includerea localităţii în patrimoniul mondial.

În contextul acţiunii deschisă la Curtea Internaţională de Arbitraj de către RMGC, un nou PUG nu a fost încă elaborat; în schimb, în vară, Ministerul a transmis că Primăria poate elabora noi autorizaţii de construire până la finalizarea documentului, în condiţiile includerii pe lista UNESCO.