Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

SCRISOAREA lui CUZA trimisă împăratului Franței: Documentul care descrie starea naţiunii şi contextul politic de acum 150 de ani


Publicat

Considerat unul dintre întemeietorii României moderne, Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a rămas în istorie ca omul providenţial al Unirii, care a dat pământ ţăranilor, a introdus în ţară obligativitatea învăţământului primar şi a fost un luptător împotriva corupţiei.

În scrisoarea trimisă împăratului Franţei, Domnul Unirii amintea despre împroprietărirea ţăranilor, despre necesitatea codurilor de legi, administrarea justiţiei, reorganizarea finanţelor, înfiinţarea de spitale, starea armatei.

Documentul a fost transmis în 21 octombrie 1865, pe fondul creşterii nemulţumirilor faţă de politica lui Alexandru Ioan Cuza. Din textul scrisorii aflăm care era starea de spirit a domnitorului, dar şi situaţia politică internă şi externă a ţării.

Citeşte şi 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Cum s-a făcut Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Vă prezentăm, mai jos, textul integral al scrisorii, aşa cum apare în lucrarea „Schinurile regilor“, de Eugen Teodoru:

„Cînd Maiestatea Voastră a purtat armatele sale în Crimeea, popoarele dunărene au aclamat drapelul francez cu entuziasm. Eu am fost convins, în ce mă priveşte, că o idee mare, o idee napoleoniană, a inspirat această glorioasă faptă.

Am întrevăzut un scop multiplu, demn de Franţa, demn de cel căreia EA i-a încredinţat destinele sale: a respinge proiecte ameninţătoare pentru echilibrul european, a reînvia Orientul prin principiul naţionalităţilor si a arunca în această lume veche seminţele fecunde ale progresului.

Tratatul de la Paris a venit curînd să confirme speranţele noastre. Constituirea politică a Moldovei şi Valahiei şi viitorul poporului român vor primi serioase garanţii. Această nouă stare de lucruri cerea un om nou — concetăţenii mei mi-au încredinţat această grea sarcină.

Am acceptat-o ca pe o datorie şi cu convingerea că voi fi încurajat, susţinut de cel căruia îi scriu, cu România recunoscătoare, iniţiativa, unei renovaţii politice atît de preţioase pentru ţara mea.

M-am pus cu curaj pe muncă; am găsit Principatele dezorganizate, autoritatea slăbită, finanţele în dezordine, moravurile politice care purtau amprenta coruptă a ocupaţiilor străine, spiritele agitate, obosite, puţine resurse în lucruri şi oameni, cu ambiţiile unui mare popor şi pasiuni politice surde la orice sfat de prudenţă.

Pe de o parte trebuie să organizezi, cu instrumente insuficiente, pe de alta, trebuie să ţii treaz patriotismul românilor, impunînd limite înţelepte aspiraţiilor arzătoare ale spiritului naţional.

După şase ani de eforturi şi de muncă neîntreruptă, am oare dreptul de a mă arăta complet satisfăcut de rezultatele obţinute? Evident, nu.

Nu vreau să pretind că guvernul meu a fost lipsit de greşeli, că am smuls toate abuzurile, că am vindecat toate rănile, că reorganizarea ţării este terminată.

Cred chiar că aş fi putut să fac mai mult şi mai bine, dacă n-aş fi fost împiedicat de oarecare complicaţii ale Constituţiei dată Principatelor Unite şi dacă n-ar fi trebuit să mă preocup fără încetare de obstacolele create, parcă intenţionat, în calea mea de puterile vecine care văd tot timpul cu ochi răi dezvoltarea prosperităţii României şi mai ales expansiunea peste frontierele lor a ideilor civilizatoare ale Occidentului.

În aceasta, Sire, stă secretul acestor încurcături şi acestor agitaţii care par să fi descurajat pe susţinătorii noştri cei mai plăcuţi.

Exemplul Greciei, după mai mult de treizeci de ani de monarhie constituţională, poate totuşi să demonstreze că nu este deloc posibil să se improvizeze reorganizarea unui stat, hărţuit de influenţe externe, nici să se improvizeze educaţia politică a unui popor făcîndu-l să treacă brusc de la un regim patriarhal la un sistem de guvernămînt pe care nu-l admite temperamentul unor naţiuni, chiar dintre cele mai civilizate.

Din fericire, progresul are legi invincibile, în ciuda dificultăţilor, cu toată lipsa noastră de experienţă, în ciuda greşelilor noastre, România a pornit înainte.

Am fost destul de fericit să realizez unirea, visul secular al românilor, pentru a restitui ţării mele a cincea parte din teritoriul său uzurpat de călugării străini; am făcut dintr-un milion ţărani clăcaşi, un milion de proprietari şi cetăţeni.

Am promulgat coduri, copiate după Codul lui Napoleon, care stabilesc realmente egalitatea tuturor în faţa legii şi drepturi egale pentru toţi în familie, care impun căsătoria civilă şi pun, frîu divorţului. Am dat drept de proprietate străinilor.

Administraţia justiţiei, care lasă mult de dorit, s-a ameliorat sub influenţa Curţii de casaţie.

Reorganizarea finanţelor noastre, supusă la încercări pe care le cred premature, n-a putut răspunde aşteptărilor mele;

Curtea de conturi şi Casa de consemnaţiuni vor asigura reuşita reformelor devenite foarte urgente.

Am făcut instrucţiunea primară obligatorie şi gratuită, am instituit sistemul zecimal, am creat spitale, şcoli pe care Maiestatea Voastră imperială a binevoit să le onoreze cu încurajările sale.

Am mărit căile noastre de comunicaţii; am construit poduri care lipseau aproape peste tot; o linie de patru sute de kilometri de cale ferată este în construcţie, o alta va fi construită in primăvară.

Sînt în preajma concesionării privilegiului unei Bănci naţionale, în sfîrşit, am voit ca forţele noastre naţionale să fie organizate în mod serios, capabile să menţină în orice ocazie liniştea internă, capabile să-şi ia în mod onorabil locul lor dacă împrejurările, întotdeauna posibile, ar ameninţa un imperiu pe care armatele Franţei l-au consolidat şi de soarta căruia destinele noastre sînt strîns unite.

La alegerea mea, Principatele Unite nu posedau decît patru sau cinci mii de puşti ruseşti, datînd din timpul domniei împărătesei Caterina şi vreo zece tunuri fără valoare de provenienţă turcă, rusă şi austriacă.

Praf de puşcă, proiectile, gloanţe nu ne veneau decît din Austria; nu puteam trage nici un foc de puşcă fără permisiunea sa.

Am astăzi şaptezeci de mii de puşti ghintuite cumpărate în Franţa;

douăzeci şi cinci de mii de puşti neghintuite, pe care le datoresc generozităţii Maiestăţii Voastre imperiale, au fost distribuite comunelor, în care am constituit un serviciu de gardă care dă populaţiei rurale obişnuinţa armelor pregătind-o pentru orice eveniment, pentru apărarea căminelor lor.

Artileria mea numără şaptezeci şi două de tunuri ghintuite, construite în Franţa, după modele franceze.

Acolo unde n-am găsit decît trei mii de oameni abia, daţi exclusiv de către clasa ţăranilor, prost înarmaţi, prost echipaţi, obişnuiţi numai cu comandamentele ruseşti sau austriece, am astăzi douăsprezece mii de grăniceri, opt mii jandarmi pedeştri şi călare şi o armată regulată de douăzeci de mii de oameni, recrutaţi din toate clasele societăţii, bine înarmaţi, bine echipaţi, susceptibilă a fi mărită prin rezervele noastre duble la triplul efectivului sau normal, şi formată la marea şcoală a principiilor militare ale Franţei.

Am creat o topitorie, ateliere de construcţie şi reparaţie, în care fabricăm echipajele noastre, proiectilele, praful de puşcă, gloanţele (capsulele) şi care sînt din plin suficiente pentru nevoile noastre.

O manutanţă va completa în curînd ansamblul instituţiilor noastre.

Aceste realizări considerabile au impus pentru moment ţării sacrificii mari pe care concursul patriotic al poporului ne-a permis să le suportăm fără a încărca prea mult bugetul statului. Iată ce am făcut, Sire.

Sub imperiul acestor noi idei pe care le-am trezit, al acestor instituţii noi pe care le-am creat, educaţia politică a ţării a progresat în mod vizibil.

Trebuie să ne amintim ce a fost altădată în Moldova şi Valahia şi să vedem ce au devenit ele pentru a aprecia marile schimbări care s-au realizat.

Timp de aproape un secol, Sire, Principatele au fost prada străinilor, cînd un loc de trecere, cînd un cîmp de bătălie pentru armatele Austriei, Rusiei sau Turciei, aproape întotdeauna ocupate militar şi devenind atunci un centru de intrigi ale căror fire le ţineau unele puteri întotdeauna ostile intereselor noastre şi o piaţă banală unde se negociau prăzile noastre pentru a îmbogăţi Fanarul sau a combate influenţa occidentală în Orient.

Cu veniturile noastre şi pe pămîntul nostru, Rusia, stăpînă atunci a Principatelor, a format în 1854 această legiune greco-slavă.

Mai am nevoie să spun cît au apăsat aceste încercări teribile asupra ţării atît din punct de vedere moral cit şi din punct de vedere material?

Astăzi, Sire, graţie sprijinului Vostru generos, românii au o existenţă politică, au conştiinţa drepturilor şi datoriilor lor, sînt puţini cei care nu au roşit pentru protecţia străină, pe care au mai căutat-o acum cîţiva ani ca o onoare.

Într-un cuvînt, Sire, poporul român trăieşte de acum înainte propria sa viaţă: el este român şi nimic altceva decît român. Orice spirit imparţial va recunoaşte că, de şase ani, România a văzut realizîndu-se transformări mari şi fericite.

Aceste transformări nu s-au realizat numai prin eforturile mele şi nu exagerez deloc expresia gîndului meu, raportînd toate succesele puternicii protecţii a Maiestăţii Voastre imperiale.

La fiecare oră grea a domniei mele, m-am simţit susţinut de mina Franţei şi m-am obişnuit să cred, Sire, că am fost unul din modestele instrumente ale acestei mari politici, de care se leagă, sper, viitorul ţării mele.

Toate actele mele au fost măsurate cu această convingere şi cu datoriile pe care mi le impuneau. Maiestatea Voastră imperială nu va fi uitat că am primit şi urmat cu exactitate sfaturile sale în momentul în care războiul Italiei a trezit aspiraţii atît de arzătoare în Europa orientală.

Contînd tot pe sprijinul Maiestăţii Voastre imperiale am îndrăznit eu să stabilesc, pe Dunăre, principii politice, fonda instituţii sociale care au tăiat o prăpastie între România şi vechii săi protectori şi care au deschis ţării mele calea progresului.

Dar de cîtva timp mă simt oprit, Sire, în mijlocul sarcinii mele, şi rog pe Maiestatea Voastră imperială să-mi permită să-i expun în mod sincer ceea ce cred despre dificultăţile pe care le întîmpin.

Fost-am oare prea curajos? N-am crezut oare prea mult în forţele ţării mele şi în valoarea instrumentelor de care dispun? Sînt oare eu însumi la nivelul rolului înalt pe care providenţa mi l-a încredinţat? Nu ştiu!

Dar mi se pare că simpatiile dobîndite pînă acum de România şi de persoana mea s-au răcit.

Indicii vagi mi-au dezvăluit deja această situaţie cînd Monitorul a publicat, în două rînduri, în cursul lunii septembrie, rînduri descurajante, în care aş fi putut vedea, în ordinea de idei care să conducă, un fel de avertisment foarte părintesc al Maiestăţii Voastre imperiale, dar care au trebuit să fie şi au fost primite cu o satisfacţie puţin deghizată de guvernele vecine şi cu o dureroasă emoţie de ţară.

Ce vederi au inspirat aceste rînduri ? Nu-mi este permis să mă opresc nici un moment asupra combinaţiilor recomandate de presa Austriei asupra acestor calcule care fac din Principatele Unite, obiectul unei compensaţii teritoriale.

Niciodată n-as fi crezut, nici un român n-ar vrea să creadă, că existenţa naţionalităţii române independente poate fi sacrificată atîta timp cît glasul împăratului Napoleon va fi preponderent în lume.

Dar, s-ar putea, Sire, ca vederile Maiestăţii Voastre imperiale să fi obosit din cauza spectacolului acestor lupte interne care nu încetează să împiedice dezvoltarea prosperităţii noastre, s-ar putea ca, neputînd judeca decît după rezultate, Maiestatea Voastră imperială să aprecieze că autoritatea mea personală este insuficientă pentru a domina intrigile partidelor şi a dejuca dorinţele de posesiune din afară.

Dacă aşa crede Maiestatea Voastră imperială, dacă ea socoate că România trebuie să fie încredinţată, fără pericol pentru autonomia sa, unor mîini mai abile decît ale mele, eu sînt gata, Sire, să cobor de pe tron. Maiestatea Voastră imperială să fie convinsă de sinceritatea spuselor mele.

Nu mă supun nici descurajărilor, nici fricii, afecţiunea poporului român şi caracterul meu mă apără de aceste slăbiciuni.

Voi fi fericit, Sire, să accept orice aranjament pe care Maiestatea Voastră imperială îl va socoti favorabil intereselor României, de a-mi da concursul la orice combinaţie care ar fi onorată de sufragiul Maiestăţii Voastre imperiale şi care ar răspunde de viitorul ţării mele.

Voi intra cu plăcere în viaţa privată lăsînd un tron pe care nici nu l-am visat, nici căutat, pe care nu l-am datorat decît stimei compatrioţilor mei şi pe care nu l-am acceptat, de la început decît ca o penibilă povară.

Nu-mi va rămîne nimic de dorit, Sire, dacă retragerea mea poate consolida independenţa României, da garanţii reale prosperităţii mele şi să-mi asigure stima Maiestăţii Voastre imperiale.

Încrederea fără rezerve pe care o arăt Maiestăţii Voastre imperiale o va aduce pe a sa, îndrăznesc să sper. Numai împăratului Napoleon trebuie şi vreau să-i cer un sfat. Răspunsul vostru, Sire, va fi, nu mă îndoiesc, o nouă dovadă a constantei Voastre solicitudini pentru ţara mea şi vin cu o profundă încredere, în această împrejurare solemnă, să solicit puternica protecţie a Maiestăţii Voastre imperiale pentru poporul român.

Vă rog, Sire, să primiţi expresia respectului şi devotamentului cu care sînt al Maiestăţii Voastre imperiale Sire, prea umil şi prea plecat servitor,

A. I. Cuza“.

sursa: adevarul.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. albaiulian

    duminică, 24.01.2021 at 22:18

    Stima ca Franta a sfarsit-o cu regii din 1789… Poate vreti sa spuneti ca domnitorul Cuza i-a trimis scrisoarea IMPARATULUI NAPOLEON al III-lea !

    • moderatorul de serviciu

      duminică, 24.01.2021 at 22:27

      Da, scuze.. aveți dreptate.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Alocațiile copiilor cresc cu 20% de la 1 februarie. Ministrul Muncii a anunțat ce se întâmplă cu a doua majorare

Publicat

Alocațiile copiilor cresc, de la 1 februarie, cu 20 la sută, a anunțat, miercuri seara, ministrul Muncii, Raluca Turcan. Despre a doua creștere, Turcan a spus că va discuta când va exista bugetul aprobat.

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a declarat, miercuri seara, la TVR, că alocațiile pentru copii cresc, de la 1 februarie, cu 20 la sută.

„Alocațiile vor intra de la 1 februarie, adică de săptămâna viitoare, majorate cu 20%. Pentru calendarul de majorare a alocațiilor avem o lege în Parlament și vom vedea dacă se menține și a doua tranșă”, a spus ministrul Turcan.

A doua tranșă de majorare a alocațiilor ar trebui să aibă loc în vara anului 2021.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Un tânăr deținut în Penitenciarul Aiud susține că medicul stomatolog i-a stricat dantura când i-a scos 2 dinți. Ce s-a întâmplat

Publicat

aiud penitenciar

Un tânăr deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Aiud susține că medicul stomatolog al închisorii i-a distrus dantura, în timpul unei proceduri, și din acest motiv a cerut daune morale. 

Mai exact, în plângerea forumată, deținutul a declarat în data de 31 august 2020 a fost scos la cabinetul stomatologic pentru extracția unui dinte.

Acolo doctorul i-a spus că trebuie să-i scoată și un alt dinte. După ce a fost anesteziat, la nici 2 minute medicul s-a apucat să-i scoată dintele.

”După ce i-a scos un dinte, l-a durut foarte tare, iar din această cauză tânărul a început să plângă  și susține că a fost obligat de către doctor să înghită toată saliva cu sânge. Mai mult, tânărul a declarat că doctorul striga foarte tare la el.

De asemenea, tânărul a mai spus că la extracția celui de a doilea dinte, nu a mai suportat durerea și a sărit de pe scaun, se arată în motivarea Judecătoriei Aiud.

Câteva ore mai târziu, tânărul a fost dus la cabinetul medical din cauza faptului că i s-a umflat toată fața și i s-a administrat o fiolă de algocalmin.

Câteva zile mai tarziu i s-a dat un tratament cu antibiotic, iar timp de 9 zile nu ar fi putut să mănânce nici un fel de hrană a mai susținut acesta.

Acesta a mai spus în timpul procesului că i-a rămas un rest din dinte, șidoctorul refuză să îl mai primească la cabinetul stomatologic pentru investigații”, se arată în plangerea forumată de deținut.

Mai mult de atât, în timpul intervenției, tânărul susține că ”medicul i-a vorbit pe un ton ridicat spunându-i să înghită și a înghițit cu tot cu dinți, nu i s-a asigurat un vas în care să poată scuipa ce avea în gură”, se arată în motivarea instanței.

Poziția Penitenciarului Aiud

Reprezentații Penitenciarului au specificat că deținutul ”a fost pregătit pentru efectuarea extracției, respectiv anesteziat. În timpul efectuării manoperei, brusc, s-a ridicat de pe scaun și a spus că nu mai dorește să i se facă nimic, deoarece îl doare. I s-a propus suplimentarea anesteziei, deoarece unul dintre resturi era aproape extras. Nu a mai dorit să i se facă nimic și a părăsit încăperea.

Referitor la afirmația că a fost nevoit să înghită saliva cu sânge, nu este adevărată deoarece o manoperă sângerândă în cazul de față, extracția, se realizează prin tamponare cu comprese sterile, astfel încât sângele nu avea cum să fie înghițit. Mai mult decât atât nu avea cum să înghită un dinte, deoarece extracția nu a fost finalizată.

Referitor la afirmația deținutului că medicul ar fi strigat la el, medicul precizează că atitudinea sa față de deținuți a fost întotdeauna una corespunzătoare, atât din punct de vedere moral cât și deontologic, fapt care poate fi confirmat și de către asistentul medical de stomatologie prezent la incidentul menționat.

Următoarea prezentare la cabinetul stomatologic a fost în data de 07.09.2020, când i s-au administrat 4 tablete Larofen și 4 tablete Piafen, de către asistentul medical de stomatologie. Deoarece medicul se afla în concediu de odihnă, în perioada 02.09.-30.09.2020.

Medicul stomatolog consideră că dacă ar mai fi solicitat și în alte rânduri să fie prezentat la cabinetul stomatologic, cu siguranță ar fi fost prezentat, nicidecum nu se susține afirmația lui, că a fost refuzat de către medic, în perioada respectivă medicul fiind în concediu.

Referitor la acuzația că i-a fost refuzată cererea pentru a i se face un film dentar, medicul menționează că deținutul nu a solicitat acest lucru, fapt ce reiese și din studierea dosarului de cereri”, se mai arată în documentul citat.

În data de 18 decembrie, magistrații Judecătoriei Aiud au respins cererea tânărului deținut și l-au obligat pe acesta la plata a 200 de lei cu titlul cheltuieli de judecată.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Parcare supraetajată lângă Spitalul Județean Alba, proiect comun al Primăriei Alba Iulia și Consiliului Județean Alba

Publicat

Viceprimarul municipiului Alba Iulia, Marius Filimon, a anunțat pe contul său de Facebook două proiecte importante ale administrației locale.

Este vorba în primul rând despre o parcare supraetajată care va fi construită lângă Spitalul Județean de Urgențe Alba Iulia. Parcarea, spune Filimon, va fi funcțională anul viitor.

Potrivit unor surse Alba24, o parte din viitoarea parcare va fi rezervată pentru personalul medical, iar cealaltă va fi disponibilă ca parcare cu plată și abonament.

De asemenea, viceprimarul Filimon mai anunță stadiul proiectului centurii de nord a orașului.

Potrivit temei de proiectare, traseul obiectivului propus va începe din sensul giratoriu Alba Iulia Nord, către teritoriul administrativ al comunei Ighiu și va face legătura între DN 1 (E 81) și DN 74.

Va avea 4,6 kilometri pe teritoriul municipiului Alba Iulia și 1,4 pe cel al comunei Ighiu.

Postarea viceprimarului Marius Filimon:

”Ieri am avut o întâlnire cu președintele CJ Alba, Ion Dumitrel, cu administratorul public la județului, Dan Popescu și cu primarul municipiului, Gabriel Pleșa, întâlnire la care am discutat pașii concreți pe care trebuie să-i urmăm pentru realizarea a doua investiții importante care vor fi făcute în parteneriat de Primăria Alba Iulia și Consiliul Județean Alba.

Prima se referă la centura de nord a municipiului, investiție care în acest moment urmează pașii legali. În câteva zile ne așteptăm să primim PUZ-ul împreună cu avizele aferente.

Din păcate, birocrația românească a făcut să existe niște întârzieri în obținerea acestor avize. Primăria Ighiu, al treilea partener, a început realizarea PUZ-ului pentru porțiunea de pe teritoriul ei. Lucrurile se mișcă.

Poate prea încet, dar se mișcă și ne luptăm cu legile, regulile și regulamentele care de multe ori îngreunează totul.

Celălalt subiect discutat a fost legat de parcarea etajată care se va realiza pe bd-ul. Transilvaniei, lângă Spitalul Județean de Urgență.

S-au stabilit etapele care trebuie parcurse și contribuția fiecărui partener în această primă fază a dezvoltării investiției respective.

Pe lângă documentele necesare, Primăria Alba Iulia va realiza un studiu de trafic pentru acea zonă, studiu necesar pentru a vedea modul de acces și de ieșire din parcare precum și modul în care va fi influențată circulația.

Dacă lucrurile merg așa cum ne-am propus, anul viitor ar trebui să fie funcțională această parcare” a scris pe contul său, viceprimarul Marius Filimon.

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Meteș: Opt copii buni la învățătură din cinci familii modeste au nevoie de rechizite pentru școală

Publicat

Opt copii ai unor familii din Meteș (județul Alba) au nevoie de rechizite pentru a merge la școală, potrivit voluntarilor de la Fapte bune din Alba. 

Copiii, cu rezultate foarte bune la școală, provin din 5 familii modeste, fără posibilități materiale. 4 dintre familii sunt monoparentale. 

Aceștia au nevoie de 23 caiete de matematică, 19 caiete tip dictando, 5 caiete de tip 1, 8 cutii creioane colorate, 8 penare, 8 stilouri, 8 blocuri de desen, 8 cutii acuarele, 5 truse geometrice, 5 dicționare ale limbii române pentru elevi.

În limita posibilităților, copiii au nevoie și de 8 ghiozdane și eventual niște haine.

Detalii despre cum pot ajunge rechizitele la copii se pot obține pe grupul de Facebook Fapte Bune din Alba.

Toți cei 8 copii au rezultate foarte bune la școală, fiind recomandați de educatoare și învățătoare.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate