Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Şi aici sunt banii dumneavoastră: Parlamentarii de Alba ne-au costat peste 1,4 milioane lei în 2011. Vezi lista cheltuielilor


Publicat

deputati

Ei ne spun că avem clasa politică pe care o merităm. Tot ei ne spun că austeritatea este una dintre soluțiile ieșirii din criză sau, de multe ori, fac apel la solidaritate socială pentru măsurile nepopulare pe care le iau. Aleşii noştri au dreptul să cheltuie din bugetul de stat pentru buna funcţionare a birourilor de senator sau deputat, pentru plata întreţinerii şi personalului, pentru deplasări în teritoriu, capitală sau străinătate,  telefoanele de serviciu şi, nu în ultimul rând, au dreptul la o indemnizaţie lunară.

Pentru că putem spune deja că ne aflăm în campanie electorală şi chiar dacă perspectiva voturilor nu reprezintă singurul motiv pentru a „lua la bani mărunţi” situaţia parlamentarilor de Alba, am încercat să ne facem o idee asupra sumelor care au stat la dispoziţia reprezentanţilor noştri din legislativul central, în anul 2011.

An în care executivul și legislativul ne-au cerut să răbdăm pentru a face față crizei. Vă prezentăm în continuare ce am aflat din datele publice de la Senat și Camera Deputaților.

La categoria senatori sunt disponibile şi cifrele pentru noiembrie, însă având în vedere că pe site-ul Camerei Deputaţilor nu este afişată încă situaţia la 11 luni, am luat în considerare, pentru echitate, doar perioada ianuarie – octombrie 2011.

Dintre cei doi senatori de Alba – Nicolae Dobra şi Alexandru Pereş – cheltuielile privind funcţionarea birourilor senatoriale diferă pe categorii.

Dacă senatorul Alexandru Pereş a înregistrat cheltuieli cu personalul angajat de 63.276 lei pe primele 10 luni, colegul său Nicolae Dobra are trecut în dreptul aceleiaşi categorii suma de 46.627 lei, după calculele noastre. La capitolul materiale de întreţinere pentru biroul senatorial, a cheltuit mai mult Dobra, cu ceva peste 33.200 lei, în timp ce Alexandru Pereş are suma de aproximativ 22.900 lei la acest capitol. Pentru chirii şi utilităţi, senatorii figurează cu sume de 5.373 lei (Dobra), respectiv 4.302 lei (Pereş).

Senatorul Nicolae Dobra primeşte o indemnizaţie netă lunară de 4.257 lei, iar Alexandru Pereş 4.600 lei, cu mici diferenţe, respectiv 4.914 lei, în timpul în care ocupa funcţia de vicepreşedinte al Senatului. La acestea se adaugă însă cheltuieli ce ţin de diurne în teritoriu, diurne în Bucureşti, cazare în capitală, transport prin ţară, contravaloarea convorbirilor la telefoanele mobile de serviciu şi, nu în ultimul rând, deplasările în străinătate.

Dacă,  de departe, ies în evidenţă sumele lunare pentru cazarea în capitală, ce se învârt în jurul sumelor de 7-8 mii de lei, mai completează tabloul general valorile diurnelor în teritoriu şi Bucureşti – cu variaţii lunare între 600 lei şi 2.400 de lei, dar şi transportul în ţară, cu sume între 300 de lei şi 4.700 delei, în funcţie de numărul deplasărilor şi distanţa parcursă. În ceea ce priveşte deplasările în străinătate, pe primele 10 luni din 2011, senatorul Nicolae Dobra a fost de două ori în Germania, în martie, respectiv octombrie, unde a decontat cheltuieli, în total, de 3.195,02 lei, iar senatorul Alexandru Pereş a fost în Cehia, în mai, şi a cheltuit 2.711.45 lei.

Cele mai „scumpe” birouri de deputaţi

Dintre cei cinci deputaţi de Alba, conduce „în top”, la capitolul cheltuieli din bugetul de stat (al Camerei Deputaţilor) pentru desfăşurarea activităţii birourilor parlamentare care funcţionează in cadrul colegiilor din circumscripţiile electorale, Călin Potor, cu suma pe 10 luni de 89.705 lei, urmat de Radu Coclici, cu 89.040 lei. Dar cum acestea sunt defalcate în cheltuieli cu personalul şi cele cu bunuri şi servicii, Radu Coclici urcă din nou, cu sume aferente personalului de 56.122 lei. În total, în perioada ianuarie – octombrie 2010, cheltuielile totale în cazul celorlalţi deputaţi sunt următoarele: Teodor Atanasiu – 88.980 lei, Corneliu Olariu – 88.976 lei şi Clement Negruţ – 88.039 lei.

Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie pe site-ul Camerei Deputaţilor, cheltuielile cu salariile personalului angajat în cadrul birourilor parlamentare reprezintă: salarii nete achitate angajaţilor şi colaboratorilor pe baza de stat de plată, sumele virate aferente bugetelor şi fondurilor centralizate ale statului, impozitul pe salariu, contribuţia individuală de sănătate, de asigurări sociale, de ajutor de şomaj, contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţia CM datorată de angajator, fondul de sănătate datorat de angajator şi fondul de şomaj şi boli profesionate datorat de angajator.
Cheltuielile pentru bunuri şi servicii înseamnă: chiria pentru sediul birourilor parlamentare; energia electrică; gazele naturale; energia termică şi apă caldă; cheltuieli de salubritate; apă curentă şi canalizare; alţi furnizori (ex, pază sediu); benzină, motorină, lubrifianţi pentru transport auto în circumscripţie; furnituri şi materiale de birou; consumabile pentru computere; consumabile pentru aparatura de multiplicare; cheltuieli protocol pentru primirea invitaţilor străini şi români; materiale şi ustensile pentru curăţenie; diurna, cazarea şi transportul angajaţilor şi colaboratorilor birourilor pentru deplasarea în circumscripţie şi la Parlament; reparaţia bunurilor din dotarea birourilor; publicaţii şi abonamente la presa locală şi naţională; cărţi; cost abonament suplimentar telefon mobil, solicitat peste cel standard; cost convorbiri telefon mobil care depăşeşte abonamentul – numai pentru numărul alocat de la Cameră şi numai convorbirile naţionale; abonament şi cost trafic pentru card date şi acces pe internet: laptop şi telefon mobil; anunţuri în mass-media; obiecte de inventar; reparaţii curente şi igienizări efectuate la sediul birourilor parlamentare; convorbiri pe linia de telefon fix – o singură linie/birou şi numai convorbiri naţionale; abonament şi trafic internet la sediul biroului parlamentar; elaborare şi actualizare pagina web; abonament TV cablu sau satelit; expedieri poştale; cost servicii medicale la angajarea personalului în cadrul birourilor; alte prestaţii prevăzute în Normele nr. 1/2006 al art. 14.
Astfel, pentru cheltuieli cu personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii de Alba au decontat următoarele sume, în perioada ianuarie – octombrie 2011:

Radu Coclici – 56.122 lei

Corneliu Olar – 50.902 ei

Călin Potor – 46.564 lei

Teodor Atanasiu – 43.032 lei

Clement Negruţ – 34.750 lei.

La capitolul cheltuieli cu bunuri şi servicii, sumele sunt următoarele:

Clement Negruţ – 53.289 lei

Teodor Atanasiu – 45.948 lei

Călin Potor – 43.141 lei

Corneliu Olar – 38.074 lei

Radu Coclici – 32.918 lei.

La acestea se adaugă indemnizaţiile lunare nete ale deputaţilor, dar şi alte categorii de cheltuieli enumerate în cazul senatorilor, dar care nu sunt afişate defalcat pentru fiecare titular, pe site-ul instituţiei.  Atanasiu, Olar, Potor şi Negruţ primesc, fiecare, o indemnizaţie lunară netă de 4.232 lei, iar Radu Coclici – 4.283 lei. În total, în primele 10 luni ale anului trecut, cheltuielile cu birourile parlamentare şi indemnizaţiile lunare ale celor cinci deputaţi de Alba înseamnă o sumă totală de 656.850 lei.

Costurile totale cu parlamentarii de Alba, pe 10 luni, se ridică la 1.384.476 lei.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. nik

    joi, 26.01.2012 at 08:32

    niste nesimtiti…. nu doar cei de la pdl ci si cei de la celelalte partide….daca ii intrebi ce au adus bun pt tara habar n-au….rusine…rusine….rusine

  2. paeapapacacarichi

    sâmbătă, 08.09.2012 at 14:09

    NIMIC NU AU FACUT PTR.NOI,IATA DE CE E NECESAR INTRODUCEREA SISTEMULUI =UNICAMERAL=FAVORURILE MARI LE VIN DIN ARANJAMENTE,LOBI,INVIRTELI LA NEGRU INFLUENTA SI CORUPTIE IN TERITORIU.EI ORICE FAC AU IN VEDERE ===CIOLANUL=== HOMO HOMINI LUPUS====

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO ACCIDENT GRAV la Șugag: Un camion cu lemne s-a răsturnat. O persoană încarcerată

Publicat

Un accident grav s-a petrecut vineri seara, în jurul orei 22.30, în localitatea Șugag din județul Alba. 

Potrivit primelor informații de la fața locului, transmise de salvatorii de la ISU Alba, un camion cu lemne s-a răsturnat.

La fața locului au intervenit pompierii militari din Sebeș. În urma accidentului o persoană a rămas încarcerată între fiarele camionului. De asemenea, alte două persoane au fost rănite.

Știre în curs de actualizare.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

VIDEO: Ajutor de stat pentru hoteluri, restaurante și agenții de turism. Cum se calculează suma aprobată de Guvern

Publicat

Ordonanţa de urgenţă pentru compensarea pierderilor din industria HoReCa a fost adoptată în şedinţa de guvern de vineri, a anunţat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă.

„Au fost adoptate câteva proiecte de ordonanţă de urgenţă şi hotărâri foarte aşteptate în domeniul economic, mai ales în ceea ce priveşte persoanele afectate de efectele economice ale pandemiei de COVID-19.

Astfel, a fost prelungită măsura şomajului tehnic şi a fost flexibilizat programul de muncă numit Kurzarbeit, până la 30 iunie 2021.

Cum se calculează ajutorul pentru compensarea pierderilor

De asemenea a fost adoptată ordonanţa de urgenţă pentru compensarea pierderilor din industria HoReCa, în cuantum de 20% din diferenţa dintre cifra de afaceri din 2020 faţă de cea înregistrată în 2019″, a arătat Dancă, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Guvern.

Actul normativ privind ajutorul de stat pentru HoReCa a fost introdus pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei, după ce în şedinţa din 28 noiembrie a fost analizat în primă lectură

Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Daniela Nicolescu, a solicitat la începutul şedinţei de Guvern introducerea pe ordinea de zi suplimentară a actului normativ cu privire la acest ajutor de stat pentru HoReCa.

„Vreau să cer pe lista suplimentară pe ordinea de zi ordonanţa de urgenţă care se referă la HoReCa şi la agenţiile de turism. Le vom da printr-o schemă de ajutor 20% din pierderea pe care au avut-o, diferenţa între cifra de afaceri 2020-2019. Am avut-o în primă lectură, acum am avizele”, a spus Nicolescu.

Ea a solicitat, de asemenea, introducerea pe ordinea de zi a unui memorandum privind acordarea unui ajutor de stat din fonduri naţionale pentru întreprinderi a căror activitate a fost suspendată temporar şi a unei hotărâri pentru aprobarea atestării unor localităţi ca staţiuni turistice de interes local. AGERPRES

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Elevii vor putea dobândi competențe de cultură media în liceu. Proiect în unitățile-pilot din învățământ anunțat de MEC

Publicat

Liceeni vor putea dobândi competențe media din școală. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) anunță un proiect ce va fi aplicat din 2021 și presupune introducerea programului „Predau educație media – Laboratorul de educație și cultură media”.

Cel puțin 480 de cadre didactice de Limba și literatura română vor fi formate pentru a preda competențe media și va fi deschisă o platformă de educație media pentru profesori și elevi.

Ministerul Educației și Cercetării și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au anunțat vineri parteneriatul prin care elevii de liceu din România vor dobândi competențe media, ”indispensabile într-un context în care interacțiunea cu informația, și, implicit, cu dezinformarea, a devenit parte dominantă a vieții de zi cu zi și a procesului de învățare”, potrivit MEC.

Ministerul Educației transmite că un prim pas al acestei colaborări îl reprezintă introducerea programului „Predau educație media – Laboratorul de educație și cultură media”, dezvoltat de CJI, în proiectul de testare a unor noi competențe, conținuturi și metode de învățare, în cadrul unităților de învățământ liceal cu statut de școală-pilot, proiect ce va deveni operațional din anul 2021.

Protocolul presupune:

– implementarea unui modul de învățare extracurricular în domeniul educației media pentru copii și tineri

– minim 480 de cadre didactice de Limba și literatura română, care predau la nivel liceal, vor fi formate și certificate printr-un program conceput în acest scop

– instruirea în domeniul media a inspectorilor școlari pentru Limba și literatura română prin organizarea a trei sesiuni/ateliere regionale de profil

– operaționalizarea unei platforme de educație media pentru profesori și elevi, care să includă instrumente de formare, asistență, monitorizare/raportare și evaluare în sistem online

– un ghid privind drepturile copilului, ca parte integrantă a drepturilor omului, în contextul educației media.

„Școala este locul în care se pun bazele noii generații de cetățeni, iar educatorii sunt primii care dau formă viitorului. Un viitor din ce în ce mai conectat și în care elevii au nevoie de competențe noi, care să îi ajute să fie cetățeni informați și responsabili. Sunt convinsă că profesionalismul experților din Ministerul Educației, implicarea profesorilor și experiența CJI vor contribui la îndeplinirea obiectivelor acestui program”, a declarat Monica Cristina Anisie, ministrul educației și cercetării.

„La fel cum elementele de educație rutieră erau inserate în ore, când copiii mergeau la școală, așa sunt acum vitale conceptele de educație media, care să îi ajute pe elevi să fie în siguranță în fața asaltului de informații falsificate, cu potențial dăunător. În ultimii patru ani, CJI a dezvoltat și testat la scară mică un model sustenabil de intervenție pentru construirea competențelor media pentru elevii de liceu, atât prin formarea și sprijinirea profesorilor de limba și literatura română pentru a include elemente de educație media în activitatea curentă la clasă, cât și prin activitățile de formare pentru liceeni, realizate de experții CJI”, a declarat Cristina Lupu, directorul executiv al CJI.

Prin programul „Predau educație media – Laboratorul de educație și cultură media”, elevii dobândesc abilități de gândire critică, care le permit să distingă faptele de opinii, să deconstruiască mesajele media și să interacționeze într-un mod responsabil cu rețelele sociale. Programul se înscrie în aria generală Media and Information Literacy (MIL), așa cum este descrisă de UNESCO, și în prioritățile Comisiei Europene, așa cum sunt ele formulate în DIRECTIVA (UE) 2018/1808 – Directiva serviciilor mass-media audiovizuale.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Mai multe persoane înșelate prin metoda ”șmen” la Alba Iulia. Cum poți să rămâi fără bani în cateva secunde

Publicat

bani inselaciune

Un bărbat a fost trimis în judecată după ce a înșelat mai multe persoane, în Alba Iulia, prin metoda ”șmen”. Faptele pentru care bărbatul a fost trimis în judecată s-au petrecut pe 3 martie și pe 16 septembrie 2020.

Metoda șemn este o forma de înșelătorie practicata pe stradă și deși în teorie pare simplă, în practică necesită foarte multă desxteritate. 

Ce s-a întâmplat

Potrivit procurorilor, la data de 03 martie, în jurul orei 15:30, în timp ce se afla în apropierea unei bănci de pe bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia, bărbatul în cauză  a indus în eroare persoana vătămată prin aceea că i-a cerut să îi schimbe suma de 500 de lei și, profitând de neatenția acesteia, și-a însușit suma de 190 de lei.

De asemenea, la data de 16 septembrie, tot în Alba Iulia bărbatul a indus în eroare alte două persoane.Mai exact le-a cerut să îi schimbe suma de 500 de lei, ocazie cu care, profitând de neatenția acestora, și-a însușit o parte din bani (190 de lei de la prima persoană și 210 de la cea de a doua, au mai transmis anchetatorii pentru alba24.ro

Ce este metoda ”șmen”

Metoda este folosită de zeci de ani pe teritoriul României, chiar din timpul perioadei comuniste, pe atunci fiind practicată de cei care schimbau valută.

Metoda presupune solicitarea de schimbare a unor bancnote în cupiură mai mică/mare sau efectuarea unui schimb valutar. Ulterior acestui schimb, folosindu-se de diferite pretexte, făpturitorul solicită suma de bani înapoi, distrage atenția victimei, sustrage („rupe”) o parte din bancnote și restituie restul sumei de bani persoanei vătămate, care nu o mai verifică.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate