Strategia propagandei ruse în România, pe rețelele sociale și la televizor. Cum circulă pe sub radar, narațiunile nocive

Propaganda rusă și-a rafinat mesajele destinate publicului din țările de interes și folosește, în 2023, tehnici mai greu de depistat, arată un raport Global Focus.

Același raport menționează că politicienii de la guvernare pot pica ușor în plasa temelor pro-rusești.

Cum canalele și mesajele asumate pro-Moscova nu au avut succes în primele luni de război, narațiunile sunt acum anti-Occident, potrivit raportului think-tank-ului Global Focus, citat de Europa Liberă.

La începutul războiului, mesajele care ajungeau în România prin intermediul propagandei ruse erau asemănătoare cu cele trimise către Occident.

În primele luni ale anului 2022, aceleași idei se auzeau la Moscova, la Berlin sau la București: ucrainienii erau atât „naziști”, cât și „frați ai rușilor”, „construiau laboratoare biologice”, „întâmpinau armata rusă cu flori” iar invazia era o ”operațiune specială”.

De asemenea, din registrul propagandei mai făceau parte idei precum cea că înarmarea ucrainenilor ducea la prelungirea războiului.

De asemenea, multe canale au insistat asupra mașinilor cu care călătoreau refugiații ucraineni, au fost reformulate contradicții istorice și au fost hiperbolizate aspecte banale în relațiile dintre cele două țări.

Propaganda rusă: două teme importante în 2023

2023 a însemnat rafinarea comunicărilor trimise de propaganda rusă opiniei publice românești, explică Andrei Tiut, director de programe al think tank-ului Global Focus.

În primele luni ale anului, apar două direcții pe care merge propaganda rusă: pe de o parte e atentă la oportunitățile create de politicienii români și speculează orice temă care produce dezechilibre, pe de cealaltă parte, încearcă să impună subtil un discurs, dacă nu pozitiv, măcar prudent și neutru la adresa Rusiei.

„Obiectivul strategic al Rusiei în România este acela de slăbi democrația românească și orientarea pro-occidentală a României. Asta se întâmplă deoarece publicul nu ar tolera eforturi de propagandă pro-rusă explicită”, spune Andrei Tiut, citat de Europa Liberă.

„AUR a încercat însă să evite alinierea vizibilă cu Rusia încă de la începutul războiului. Pentru a nu părea că evită subiectul, la un moment dat a dat un comunicat de presă în care vorbea despre Rusia și Ucraina, în secțiuni diferite ale documentului, evitând să spună cine pe cine a invadat”, mai explică Tiut.

În noua abordare se vorbește foarte puțin despre Rusia și foarte mult despre ceea ce este în neregulă în Ucraina, fie în ceea ce privește guvernarea lor, fie relațiile cu statul român.

În acest fel, s-a dorit evitarea ostilizării publicului ultraconservator care nu era în marea lui majoritate pro-Putin. Deși tactica a convenit de minune Rusiei, nu a avut succes pe termen lung.

„După momentul exploziei de pe podul peste strâmtoarea Kerci, care a fost urmată de bombardamente masive ale Rusiei asupra populației civile, tactica se schimbă din nou.

Se vorbește, în continuare prudent, însă mai apăsat, despre Rusia, despre motivele Rusiei de a fi în Ucraina și, mai ales, despre faptul că nu are sens să te opui puterii rusești în condițiile în care ești o țară mică din estul Europei și Occidentul te va abandona”, arată Tiut.

De asemenea, mesajele negative s-au axat și pe imaginea președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Treptat, mesajele au indus ideea că el este responsabil de război și nu Putin.

Principalele canale de propagare a mesajelor proruse

Facebook, Telegram și Tiktok sunt principalele platforme de propagare a mesajelor proruse. Social media rămâne principala platformă de propagare a propagandei rusești, în tandem cu cea extremistă:

Facebook – pentru populația generală neradicalizată, Telegram – pentru cei radicalizați și TikTok pentru cei foarte tineri.

Canalele radicale de pe Facebook lucrează pentru a atrage persoanele cu opinii moderate sau pe cele care nu sunt familiarizate cu subiectele politice dezbătute în online, le radicalizează și apoi încearcă să le transfere pe alte platforme, arată raportul.

VIDEO: Fake News cu imagini din Alba Iulia. Tehnica de la parada militară de 1 Decembrie, prezentată ca mergând spre Moldova

Impactul social media este mai mare decât am crede și îl depășește pe cel al televiziunilor, mai sugerează raportul.

Narațiunile nocive circulă nestingherite. De ce?

Doar că percepția publică este că televiziunile domină opinia publică, ceea ce distrage atenția, iar mesajele nocive circulă nestingherite.

„Asta ne poate crea un fals sentiment de siguranță, pentru că suntem obișnuiți să credem că lucrurile importante se întâmplă la televizor”, subliniază Tiut, care spune că realitatea pe care o știam se schimbă radical și că impactul pe rețelele sociale este mult mai mare decât în media clasică.

„În momentul său de maximă audiență, Diana Șoșoacă atinsese pe Facebook 22 de milioane de vizualizări pe lună. Momentul a coincis cu faptul că soțul dânsei a mușcat o ziaristă, iar în narațiuni exista o componentă mondenă.”

Dar chiar și așa, dacă ne gândim la acest număr, putem să ne schimbăm puțin perspectiva.

Tot pe Facebook, George Simion are clipuri care ajung la 1 milion de vizualizări, iar Luis Lazarus în jur de 200.000. Valorile sunt mai mari decât atrag televiziunile într-o zi.

Analiză completă pe Europa Liberă.