TikTok și Instagram, rampe de lansare a mesajelor extremiste. Cum sunt vizați tinerii români, înaintea alegerilor din 2024

TikTok este principala rampă de lansare a mesajelor cu tentă extremistă din România și platforma cu cea mai mare ascensiune printre utilizatorii de social media din țara noastră. 

Mesajele extremiste au o țintă precisă în acest an în care sunt programate patru alegeri: tinerii. Este concluzia unui nou studiu cu privire la comportamentul tinerilor între 18 și 35 de ani pe rețelele sociale.

2024 marchează cel mai mare an electoral de până acum pentru România, cu alegeri europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale programate să aibă loc pe fundalul unor provocări interne și globale semnificative.

„Creșterea populiștilor de extremă-dreapta și de dreapta, corelată cu un val de dezinformare legat de pandemia de COVID-19, invazia pe scară largă a Ucrainei și războiul Israel-Hamas, a atins un segment al populației altfel trecut cu vederea politic – tinerii.

Simțindu-se nereprezentați, tinerii români sunt expuși unui risc semnificativ de radicalizare, fiind deosebit de vulnerabili la vocile extremiste care își propun să-și valorifice frustrările și dezangajarea, valorificând în același timp canalele preferate de informare și comunicare cu o eficiență crescândă.

Rețelele de socializare și susceptibilitatea tinerilor la postările din mediul online oferă o cale de manipulare de către actori rău intenționați a căror agendă politică se aliniază – de cele mai multe ori – cu cea a Kremlinului (anti-UE, anti-NATO, anti-Ucraina, pro-Rusia)”, arată un raport al think-tank-ului Global Focus, care a studiat impactul mesajelor politice pe rețelele sociale.

Creșterea TikTok și înmulțirea mesajelor extremiste

România are peste 13,5 milioane de utilizatori ai rețelelor sociale și numărul acestora este în creștere constantă, pe platforme precum Facebook, YouTube, Instagram și TikTok, aceasta din urmă înregistrând cea mai mare creștere, trecând 7,5 milioane de utilizatori.

Cu toate acestea, România are cel mai scăzut scor la competențele digitale din UE și este penultimul stat membru în domeniul alfabetizării media. Rețelele sociale sunt din ce în ce mai folosite ca sursă de informații, în special printre tinerii (18-24 de ani), care acum primesc cele mai multe știri prin intermediul platformelor precum Facebook și YouTube.

România s-a clasat primul în Europa în ceea ce privește consumul de știri pe TikTok, 16% dintre utilizatori primindu-și informațiile de pe această platformă. Tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani reprezintă majoritatea utilizatorilor de TikTok din România, adică peste 95%.

Același segment de vârstă reprezintă aproape 63% dintre utilizatorii Instagram, rețea socială deținută de compania Meta/Facebook.

Facebook – rețeaua socială cu cei mai mulți utilizatori din România, 9,5 milioane – are doar 40% dintre utilizatori cu aceste vârste, arată Statista.

Rețelele sociale au fost folosite de politicieni pentru a-și ridica profilul public de ani de zile, însă figurile extremiste au reușit să iasă în evidență și să folosească platformele digitale în avantajul lor cu o eficiență crescândă, în special în timpul și după pandemie, prin implicarea în activități precum promovarea teoriilor conspirației anti-vaccinare, intrând în direct și perturbând activitatea diferitelor instituții sau partajând conținut instigator la ură îndreptat către funcţionarii publici şi autorităţile sanitare. Audiența lor s-a extins, în ciuda interdicțiilor și rapoartelor.

Cum își promovează Rusia mesajele prin urmașii antisovieticilor

Cele mai multe mesaje extremiste vizibile și de impact tind să fie asociate cu personalități publice proeminente. În cadrul cercetării au fost analizate discursurile și postările a trei politicieni/influenceri. Este vorba despre liderul partidului AUR, George Simion, liderul Partidului SOS România, Diana Șoșoacă și comentatorul politic Dana Budeanu.

Chiar dacă majoritatea românilor nu simpatizează cu Rusia, percepută prin prisma moștenirii sovietice, politicieni de extrema dreaptă reușesc să ajungă la electorat cu discursuri care preiau teme ale Moscovei și fac scoruri bune pe rețelele sociale.

Se întâmplă asta, spune raportul think-tankului românesc Global Focus, din cauza unui paradox: promotorii acestor mesaje sunt asociați în mentalul public cu mitul care înconjoară originile extremei drepte românești și care are ca fundament mișcarea fascistă interbelică Garda de Fier, una puternic antisovietică.

O poziționare fățișă pro-Rusia ar reprezenta un risc. De aceea, cu mici excepții, toți aceștia evită să comenteze deciziile Moscovei. Susțin în schimb interesele Kremlinului prin atacarea Ucrainei și a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Citește raportul complet AICI (în limba engleză).