USL depune miercuri prima moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu

Liderii USL au anunţat, la începutul lunii aprilie, că vor depune o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, imediat după Paşti, mai precis în 17 aprilie. Victor Ponta a enunțat atunci motivele pentru care uniunea a luat această decizie: înfiinţarea unei facultăţi în limba maghiara la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş, care presupune, în opinia Opoziţiei, „cedarea premierului Ungureanu în faţa UDMR”, precum şi „cedarea în faţa intereselor străine de a vinde ce a mai rămas din resurse” și „cedarea în faţa dorinţei baronilor care încă au rămas la PDL”, cu referire la Hotărârea de Guvern prin care se acordă bani primăriilor.
Deşi în ultimele două săptămâni, liderii USL au dat ca sigură data de 17 aprilie pentru depunerea moţiunii de cenzură, este posibil ca aceasta să mai fie amânată, așa cum reiese din declaraţiile de vineri ale preşedintelui PSD, Victor Ponta.
„În urma acestor consultări, depunem moţiunea de cenzură şi, cel mai probabil, conform termenelor constituţionale, în săptămâna 23-28 aprilie, vom vota moţiunea de cenzură”, a spus Ponta.
Conform articolului 113 din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în sedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului, la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.
Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea, mai prevede legea fundamentală.
Prin urmare, dacă Opoziţia are suficiente semnături pentru depunerea moţiunii de cenzură, adoptarea acesteia este, potrivit calculelor, aproape imposibilă, având în vedere şi faptul că parlamentarii Puterii ar putea să nu participe la vot.
Pentru adoptarea moţiunii de cenzură sunt necesare voturile favorabile ale majorităţii senatorilor şi deputaţilor, adică a 231 de parlamentari, având în vedere că, în prezent, sunt ocupate 460 din cele 471 de mandate.
Opoziţia cumulează, în cele două Camere, 212 parlamentari: 66 de senatori şi 146 de deputaţi, iar coaliţia guvernamentală, formata din PDL, UDMR, UNPR şi deputaţii minorităţilor naţionale, are în total 237 de parlamentari: 66 de senatori şi 171 de deputaţi.
Mai sunt 9 deputaţi independenți, inclusiv Mihail Boldea, aflat în arest preventiv şi 2 senatori sunt neafiliaţi. Chiar dacă aceşti parlamentari independenţi ar vota în favoarea moţiunii de cenzură, Opoziţia nu ar putea – după cum arată calculele în prezent – să adune voturile necesare pentru adoptarea moţiunii de cenzură.