Actualitate
20 de rețete și câteva curiozități din bucătării etnice
20 de rețete și câteva curiozități din bucătării etnice: Fundația Arta, în parteneriat cu site-ul EthnicMarket.ro, anunță lansarea unei serii de 20 de rețete etnice filmate în comunități din România.
Rețetele pot fi vizionate pe canalul de YouTube EthnicMarket.ro:

Lista comunităților vizitate include minorități vechi din România (secui, șvabi, armeni, slovaci etc.), dar și minorități noi, stabilite aici în ultimele decenii (cubanezi, libanezi, thailandezi etc.). Iată câteva curiozități aflate din conversațiile și interviurile realizate în comunități:
Ștrudli nu este desertul vienez cunoscut, ci un fel principal tradițional din satele șvăbești ale Banatului și Ardealului.
Foto: Fundația Arta
Se prepară mai ales cu cartofi și pătrunjel, iar fiecare sat are propria rețetă, cu diferite ingrediente adăugate rețetei de bază, lucru care în trecut trăda originea bucătăresei.
Ingredientul esențial al ciorbei de angajabur, preparat tradițional armenesc, este hurutul, un condiment lactat fermentat, păstrat doar de armenii din Transilvania și Moldova.
Foto: Fundația Arta
Laptele se lasă la fermentat 4–6 săptămâni, apoi se fierbe ore întregi cu sare, pătrunjel, țelină și cimbru, până devine o pastă densă.
În trecut, femeile o modelau în conuri și o uscau în tifon; astăzi, hurutul se păstrează în borcane sau congelator.
Maniocul (numit și yuca sau cassava) este asemănător cu cartoful și se găsește în magazinele etnice din România, fiind folosit în preparate sud-americane și africane.
Foto: Manioc. Fundația Arta
Tarhonul este prezent în multe dintre preparatele maghiare din Transilvania, este folosit proaspăt sau conservat în oțet și merge foarte bine în ciorbe, dar și cu carne și organe – drobul în care se adaugă tarhon proaspăt are un gust extraordinar.
Okroșca este o ciorbă ucraineană rece, făcută cu chefir sau kvas și alte ingrediente tocate mărunt.
Foto: Fundația Arta
Ras-asfour, preparat găsit în meniurile tuturor restaurantelor libaneze, înseamnă în traducere „cap de pasăre” pentru că aceasta este dimensiunea pe care trebuie să o aibă bucățile de carne – mici, ca să poată fi mâncate dintr-o înghițitură.
Foto: Fundația Arta
Cholentul este o mâncare evreiască tradițională, făcută cu carne kosher gătită lent, peste noapte, începând cu seara de vineri, pentru masa de Șabat, când aprinderea focului este interzisă.
Foto: Fundația Arta
Papaya verde se poate înlocui în diferite tipuri de salate thailandeze cu gulie (foto principal).
Seria de rețete etnice și seria de interviuri în comunități fac parte din proiectul „Mâncarea ne aduce împreună – rețete etnice vechi și noi din România”, inițiat de Fundația Arta, care își propune să arate cum mâncarea poate fi o punte între oameni, tradiții și culturi.
Despre proiect – ethnicmarket.ro/proiectul-mancarea-ne-aduce-impreuna/
„Mâncarea ne aduce împreună – rețete etnice vechi și noi din România” este un proiect realizat de Fundația Arta, care explorează trecutul și viitorul gastronomiei românești dintr-o perspectivă multietnică și multiculturală.
Despre Fundația Arta – fundatiaarta.ro
Fundația Arta este o organizație non-profit fondată în anul 1997 care are ca scop sprijinirea și promovarea artelor vizuale în contextul mai larg al nevoii de a sprijini dezvoltarea exprimărilor artistice în România, propune promovarea culturii și civilizației românești, conservarea patrimoniului cultural românesc în sens larg, prin proiecte interdisciplinare.
Printre proiectele fanion ale Fundației ARTA sunt filmele documentare care aduc în fața spectatorului o față puțin cunoscută sau de-a dreptul necunoscută a României.
Fundația ARTA mai defășoară proiecte de conservare și repunere în circuitul cultural a caselor tradiționale sau de aducere în circuitul public a unor arhive private.
Mâncarea ne aduce împreună este un proiect al Fundației Arta de păstrare și promovare a patrimoniului cultural imaterial. Proiectul cultural este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News