Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Povestea lui Nea Gheorghe din Loman, singur ”în vârf de deal”, redată de un documentar realizat de un tânăr din Alba Iulia


Publicat

Documentarul despre Nea’ Gheorghe, un bătrân de 89 de ani, locuiește singur în vârful unui deal, în cătunul Tonea, comuna Loman, județul Alba, va fi proiectat online în perioada următoare. 

Echipa care a lucrat la film a finalizat vineri trailerul, pe care îl puteți urmări mai jos:

Autorii filmului pregătesc, în urmatoarea perioadă, o proiecție restrânsă în mediul online, nefiind posibile deocamdată proiecțiile cu public.

Alba24 a mai scris despre acest documentar, iar autorii lui au revenit pentru a anunța finalizarea trailerului și proiecția filmului în mediul online.

Povestea lui Nea Gheorghe și cum a devenit subiect de documentar

Întreaga lui viață a locuit în aceeași casă bătrânească unde își petrece zilele în liniște. Gheorghe este un om credincios, cu frica lui Dumnezeu, motiv pentru care acesta a decis să locuiască singur, pentru a-și întări relația cu Dumnezeu și pentru a trăi o viață spirituală, lipsită de orice distragere exterioară.

Omul a devenit personajul principal al unui documentar realizat de un tânăr din Alba Iulia, Alexandru Costea. Documentarul are și o pagină de Facebook.

Acesta povestește cum a ajuns la subiect și cum a realizat documentarul ”În vârf de deal”:

”Totul începuse în iarna anului 2018, mai exact cu câteva zile înaintea Crăciunului. Mă aflam într-un magazin comercial și nu pentru a-mi face cumpărături de sărbători ci pentru strictul necesar, iar în jurul meu era haos, lume agitată, stresată, nemulțumită, nu înțelegeam nimic, totul părea a fi o competite a cărucioarelor de cumpărături.

Acest lucru m-a marcat pe moment, dar am reușit să trec peste imediat, m-am adaptat și mi-am terminat cumpărăturile.

Odată ieșit din magazin, întâlnesc un om al străzii, destul de în vârstă care îmi cere câțiva bani. Era tare simpatic și din primul moment îl văzusem că pe un personaj dintr-un film, din păcate toți banii mei erau pe card, așa că nu i-am lăsat nimic.

Pe drumul spre casă am început să fac legătura între ceea ce se întâmpla în interiorul magazinului și ceea ce se întâmpla în exteriorul magazinului, am asociat totul cu două realități total opuse sau două lumi diferite.

Așadar, această întâmplare și totodată această curiozitate de explorare a celor două realități, m-au insiprat înspre căutarea și documentarea unui subiect care să îmi răspundă la toate întrebările pe care începusem să mi le formez pe măsură ce încercam să găsesc direcția în care să pornesc documentarul.

A trecut un an de zile de la momentul în care știam ce vreau să filmez, până la momentul în care am reușit să filmez așa cum îmi doream.

Având în vedere faptul că povestea trebuia să se desfășoare în perioada sărbătorilor de iarna, am ținut foarte mult să filmez iarna, mai exact în apropierea Crăciunului din 2019.

Știam de la început că o să am nevoie de o persoană în vârstă, dar asta nu era de ajuns, aveam nevoie de o persoană în vârstă care să servească poveștii pe care o aveam eu în minte.

Așa că am mers în vizită la o mănăstire de maici din satul Strungari, județul Alba, le-am explicat maicilor de la mănăstire ideea mea, le-am spus că aș vrea să surprind câteva zile din viața unei persoane neajutorate, care trăiește singură, obișnuită cu ideea.

Nu am apucat să îmi termin ideea și o maica îmi zice de Moș’ Gheorghe. Încă de când am intrat în curtea bătrânului, am simțit căldura cu care am fost primiți, am făcut cunoștință cu Moș’ Gheorghe, care ne poftește imediat în căsuța lui.

Este o căsuță mică, cu un pat, o masă și o sobă de teracotă veche, dar fericirea lui strălucea în tot acel mediu. Asta m-a copleșit. Am început să îi povestesc despre ideea mea, iar el asculta foarte atent și interesat de ceea ce îi povesteam eu.

După câteva ore de discuții, Moș’ Gheorghe, aprobă toată ideea mea și face o trimitere religioasă, mai exact la Nașterea Domnului, când Fecioara Măria umbla din casă în casă să nască și nimeni nu voia să o primească.

Iar el ca să ne ajute pe noi cu documentarul ne va primi la el acasă să putem filma. Am rămas uimit și totodată nerăbdător să revin să filmez.

În tot acest proiect am lucrat împreună cu colegii mei, Răzvan Rotariu(Bacău) care s-a ocupat de regia și montajul proiectului, cu Adrian Olteanu (din Alba-Iulia, coleg cu mine de facultate si fost coleg la liceul de arte din Alba Iulia) care a fost operator de imagine la camera a doua, cu această cameră am filmat cadre generale de atmosferă, compoziții cu spațiul și peisajele din împrejurimi.

De captarea sunetului s-a ocupat Daniel Benchea, iar rolul meu în acest proiect a fost de producător, director de imagine și cameraman la camera principală, cea prin intermediul cărei urmărim activitățiile și povestea bătrânului”.

Sinopsis: despre cum s-a filmat și alte explicații ale autorului

Filmul se deschide cu o prezentare a spațiului, vedem casa lui Moș`Gheorghe, într-o atmosferă calmă și liniștită. Primul cadru în care vedem personajul principal este în momentul în care își începe ziua prin rugăciune.

Acest cadru a fost filmat din exteriorul locuinței, prin geamul ușii.

”Motivul pentru care am decis să îl filmez din exterior a fost pentru ca să nu intervin într-un mod intruziv în intimitatea sa încă de la începutul filmului și totodată să îi ofer lui șansa de a intra în poveste, prin următorul cadru când îl vedem cum iese din casă” a scris Alexandru în sinopsisul documentarului.

Odată ieșit din casă, povestea se construiește din compoziții de atmosferă, moment în care privitorul se poate conecta cu gândurile personajului principal.

Încă de la începutul filmului putem spune despre Moș` Gheorghe că este un om activ, un om care se descurcă pe proprile sale puteri.

Fie că îl vedem tăind lemne, hrănind animalele și chiar plimbându-se prin împrejurul casei sale, seninătatea și luciditatea se pot observa pe chipul său în orice moment.

Spațiul este reconfigurat prin stilistica imaginii prin, abordarea formatului 4/3 și a unitonalitatii alb-negru.

Cadrele descriptive sunt fixe, asemeni unor fotografii vechi care vor marca trecerea inexorabilă a timpului pe care Moș` Gheorghe nu o resimte ca o povară ci ca o bucurie.

Slujba are un rol pivotant în tranziția de la natura uscată la zăpada din ziua Crăciunului, zăpada fiind un simbol al purității și al frumuseții divine, contrastează momentul în care Moș`Gheorghe se curăță prin împărtășanie și se pregătește sufletește pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

Mersul la biserică reprezintă un element important în rutina personajului, având în vedere faptul că cea mai apropiată biserică este la o distanță de 10 kilometri, Moș` Gheorghe merge pe jos în fiecare Duminică, traversând întreaga pădure, pe un drum rupt de realitate, acesta parcurge această distanță în aproximativ 3 ore, iar la întoarcere aproximativ 4 ore.

Pentru a merge la biserică, Moș` Gheorghe se trezește la ora 04:00, se îmbracă frumos, se aranjază și pornește singur prin pădure.

Pregătirea, cât și drumul spre biserică sunt descrise și în film. În drumul său spre biserică, se oprește de fiecare dată la cimitir unde aprinde o lumânare pentru soția lui, pe care o pomenește de fiecare dată în rugăciunile sale, fapt ce semnifică dragostea lui pentru soție și implicit, pentru familie.

Fiind cuprins de un sentiment de apartenență și dependență, personajul își proiectează dorințele și temerile asupra lui Dumnezeu, capabil de a le îndeplini și de a-l proteja. Experiențele lui zilnice sunt expresia altruismului și a dorinței de a împărtăși din puținul pe care îl are, celorlalți.

Alexandru Costea: Prin documentarul, „În vârf de deal” am urmărit să surprindem într-un mod observațional o mică parte din stilul de viață a lui Moș Gheorghe, iar în același timp să conturam cât mai poetic spațiul și timpul în care personajul a trăit, trăiește și va trăi în continuare, capturat în imagini.

Chiar dacă Moș Gheorghe nu va mai exista în forma lui fizică, relația cu ceilalți oameni, stiul de trai, inclusiv relația cu camera și relația pe care a reușit să o formeze cu noi, toate aceste aspecte formează ceea ce credem noi că înseamnă documentarul observațional ori poetic.

Sfârșindu-se ca o formă incertă ce își propune să redea un concept prin care totul se transformă într-o reamintire a trecutului.

Răzvan Rotariu: În calitate de regizor și monteur, acest proiect a fost o adevărată provocare. Fiind o primă experiență și încercare la realizarea unui documentar, o mare parte din direcția de conținut a depins de mine.

Atât la filmări cât și între acestea am încercat să găsesc și construiesc treptat o structură a documentarului și să observ anumite tipare și motive, care mai apoi să genereze un oarecare fir narativ.

Fiecare dialog, fiecare vorbă în parte și fiecare element vizual au fost atent alese și ordonate pentru a susține acest fir respectiv. Începând de la un documentar observațional, pe parcurs am simțit totuși toți nevoia de anumite intervenții pe alocuri, pentru a putea scoate cât mai multă informație și trăire din ce ne-a fost oferit.

Astfel, am ajuns să conversăm cu bătrânul, să îi urmăm propunerile de idei de filmare și să ne permitem să fim atât spectatori cât și personaje pasive în povestea lui. Acest lucru ne-a permis să întrăm într-o zonă mai personală din viața lui, trâind și capturând anumite momente intime.

Cu toate acestea, am ajuns la concluzia că realitatea este dificil de regizat, iar pentru a urma o structură specifică plănuită de înaintea filmărilor, este nevoie de compromis.

Adrian Olteanu: Filmările pentru documentarul “În Vârf De Deal” au fost o experiență unică și cu adevărat profundă. Spiritualitatea, modestia, empatia și iubirea sunt doar câteva elemente care au fost constant prezente pe parcursul filmărilor.

În calitate de operator la a doua cameră, am căutat să surprind atmosfera locurilor, să conturez partea poetică a materialului prin cadre statice, de atmosferă.

Fiind un documentar observațional poetic, emoția transmisă prin cadrele statice introduce privitorul în lumea lui Gheorghe, o lume simplă și modestă material, dar cu multe alte comori atât spirituale cât și religioase.

Titlu: În vârf de deal

Gen: Documentar

Durată: 1h

Personaj principal: Gheorghe Stănuș

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Hoții nu mai scapă de condamnări, chiar dacă ajung la o înțelegere cu păgubiții. Legea a fost promulgată

Publicat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, actul normativ pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Una dintre prevederile actului normativ vizează eliminarea posibilităţii împăcării în cazul infracţiunilor de furt calificat.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art. 231 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării posibilităţii împăcării în cazul infracţiunilor de furt prevăzute art. 229 alin.(l), alin.(2) lit.b) şi c). Acest articol defineşte furtul calificat.

Infracţiunile la care se referă sunt:

  • furtul săvârşit într-un mijloc de transport în comun, în timpul nopţii, de o persoana mascată, deghizată sau travestită,
  • furtul prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase;
  • furtul săvârşit prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere,
  • furtul săvârşit prin violare de domiciliu sau sediu profesional sau de către o persoană având asupra sa o armă.

„Faptele prevăzute în prezentul capitol, săvârşite între membrii de familie de către un minor în paguba tutorelui ori de către cel care locuieşte împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se pedepsesc numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. (…) În cazul faptelor prevăzute la art. 228 şi art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală”, prevede actul normativ. Articolul 228 defineşte tipurile de furt, iar articolul 230 defineşte furtul în scop de folosinţă ca fiind furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, precum şi folosirea folosirea fără drept a unui terminal de comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s-a produs o pagubă.

Veste proastă pentru șoferii care parchează neregulamentar pe domeniul public. De sâmbătă, vor încasa amenzi usturătoare

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Veste proastă pentru șoferii care parchează neregulamentar pe domeniul public. De sâmbătă, vor încasa amenzi usturătoare

Publicat

Începând de sâmbătă 28 noiembrie șoferii ce-și vor lăsa mașina pe spații verzi, parcări de reședință sau spații pietonale diverse, vor risca ridicarea acesteia, și  pe lângă amenda primită, vor trebui să plătească mai multe taxe pentru recuperarea acesteia (de transport și de depozitare). Legea care nu mai cruță niciun conducător auto care parchează neregulamentar, pe domeniul public intră în vigoare.

Potrivit Legii nr. 273/2020 (apărută în Monitorul Oficial nr. 1133), aplicabilă de sâmbătă, se introduce interdicția de a parca orice tip de vehicul pe domeniul public, în afara spațiilor marcate în acest sens.

Așadar, după intrarea în vigoare a măsurilor cuprinse în Legea nr. 273/2020, cei ce-și vor lăsa mașina pe spații verzi, parcări de reședință sau spații pietonale diverse, printre altele, vor risca ridicarea ei și, pe lângă amenda primită, vor trebui să plătească mai multe taxe pentru recuperarea acesteia (de transport și de depozitare) scrie avocatnet.ro

Dacă o mașină va fi lăsată pe domeniul public, “poliţia locală poate dispune măsura tehnico-administrativă a ridicării vehiculului”, se precizează în Legea nr. 273/2020. Totuși, în cazul în care în mașină vor fi persoane, ridicarea mașinii nu va avea loc sau, dacă a fost deja începută, va fi întreruptă.

Până acum, potrivit Codului rutier (OUG 195/2002), era posibilă doar ridicarea mașinilor de pe drumurile publice, nu și de pe domeniul public, această posibilitate nefiind permisă în legislație, până la oficializarea schimbării de mai sus.

De altfel, așa cum apare și în motivația ce însoțea proiectul care a devenit Legea nr. 273/2020, “[a]u existat inițiative anterioare pentru completarea OUG 195, cu aplicarea sancțiunii de ridicare a vehiculelor parcate pe spații verzi, eșuate din cauza faptului că această OUG reglementează exclusiv circulația pe drumurile publice”.

Totodată, Legea nr. 273/2020 stabilește și că atât persoanele fizice, cât și cele juridice, vor avea mai multe obligații decât în prezent în ceea ce privește îngrijirea unor bunuri pe care le au în proprietate, mai exact, a clădirilor, terenurilor sau vehiculelor

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Autoritățile din Alba, pregătite pentru o posibilă vizită a președintelui Iohannis sau a premierului Orban de 1 Decembrie

Publicat

Ziua Națională a României va fi sărbătorită anul acesta în plină pandemie de coronavirus. Toate evenimentele care atrăgeau în anii trecuți mii de români și nu numai în Capitala Marii Uniri au fost anulate.

1 Decembrie 2020 va fi marcat de autoritățile din Alba în mod simbolic și cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță sanitară. 

Cel mai important moment de la Alba Iulia se va desfășura la ora 14:00, la Monumentul Unirii. 

Autoritățile din Alba sunt pregătite pentru o posibilă vizită a președintelului Klaus Iohannis sau a premierului Luvodic Orban. 

Mai exact, de 1 Decembrie, la ora 14.00 va exista un ceremonial militar în care la Monumentul Unirii se vor depune coroane de flori.

Autoritățile care se ocupă de pregătirea evenimentului au declarat pentru alba24.ro că președintele Iohannis sau prim minsitrul Orban ar putea ajunge la Alba Iulia pentru a depune o corona de flori și a ține un discurs.

Dacă luam în calcul că momentul omagial de la București va avea loc la ora 10.00, este posibil ca unul dintre cei doi să ajungă la Alba Iulia.

De asemenea, la Ceremonialul Militar nu pot participa decât 100 de oameni. Potrivit autorităților, vor fi prezente două plutoane de militari de la Cluj care vor da onorurile militare și o semi fanfară, însă numărul soldaților va fi unul foarte redus deoarece trebuie ca toți cei prezenți, inclusiv autorități și presa să nu depășească 100 de oameni.

Programul complet pentru 1 Decembrie 2020

26 NOIEMBRIE 2020

10.00 „Unitate, continuitate și independență în istoria poporului român de la Marea Unire (1918-2019). 102 de ani de la Marea Unire (1918 – 2020)”, ediția XLIX – Sesiune științifică – ziua 1 – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Sala Unirii (transmisiune live)

16.00 Expoziție de fotografie istorică, de arhivă, cu centrul vechi al orașului Alba Iulia (vernisaj expoziție) – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba (transmisiune live)

27 NOIEMBRIE 2020

10.00 „Unitate, continuitate și independență în istoria poporului român de la Marea Unire (1918-2019). 102 de ani de la Marea Unire (1918 – 2020)”, ediția XLIX – sesiune științifică – ziua 2 – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Sala Unirii (transmisiune live)

28 NOIEMBRIE 2020

17.00 „Memoria Unirii” – prezentare exponat – Sala Unirii (transmisiune live)

18.00 „Cărțile Unirii” – prezentare carte – Biblioteca județeană „Lucian Blaga” Alba (transmisiune live)

19.00 „1 Decembrie 1918” – videoclipuri muzicale – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba (difuzări de clipuri video cu muzică patriotică realizate de Ansamblul Folcloric al Județului Alba alături de colaboratori din zonele istorice ale țării – partea I)

29 NOIEMBRIE 2020

11.00  „Sala Unirii în fotografie” – vernisaj expoziție – Sala Unirii – expoziție deschisă publicului în perioada 1 dec. 2020 – 31 dec. 2020 (transmisiune live)

12.00  „Muzică de fanfară” – recital – Fanfara Județului Alba, cu repertoriu de muzică patriotică (transmisiune live)

13.00  „Gândurile Unirii” – testimoniale

19.00  „1 Decembrie 1918” – videoclipuri muzicale – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba (difuzări de clipuri video cu muzică patriotică realizate de Ansamblul Folcloric al Județului Alba alături de colaboratori din zonele istorice ale țării – partea II)

30 NOIEMBRIE 2020

10.00 – 12.00 Depunere de coroane și jerbe de flori – Statuia lui Ion I.C. Brătianu, Statuia lui Iuliu Maniu, Statuia lui Mihai Viteazul, Statuile Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria

12.15  Arborarea Drapelului Național al României – Piața Tricolorului, esplanada Catedralei Încoronării

12.30  Drumul icoanei – vernisaj expoziție – lansare rută culturală – Catedrala Încoronării – expoziție deschisă publicului în perioada 1 dec. 2020 – 31 dec. 2020 (transmisiune live)

13.00 Sala 67 – „Cine va păzi clopoțeii?”, regia Teodora Popa – Spectacol de teatru 4+ – Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia (transmisiune live)

14.00 „Gândurile Unirii” – testimoniale

16.00 Icoane pe sticlă – vernisaj expoziție – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – expoziție de icoane pe sticlă în tehnica tradițională a școlii de la Laz, realizată de cursanții clasei din cadrul Centrului de Cultură Augustin Bena Alba (transmisiune live)

17.00  „Folk & vers românesc” – spectacol de poezie și muzică folk – Biblioteca județeană „Lucian Blaga” Alba (transmisiune live)

18.00  „Tezaur Folcloric” – concert – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba (difuzare ediție specială cu selecții din emisiunea Tezaur Folcloric, filmări realizate la Palatul Cultural din Blaj alături de Ansamblul Folcloric al Județului Alba)

21.00  „Cvartet pentru România” – concert omagial – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – recital al cvartetului Județului Alba; transmisiune live

1 DECEMBRIE 2020

9.30 – ”1 Decembrie 1918” – masă rotundă – partea I – Sala Unirii (transmisiune live)

11.30 Ruta Unității Naționale 1848 -1912-1922 – vernisaj expoziție – lansare ruta culturală – Sala Unirii – expoziție deschisă publicului în perioada 1 dec. 2020 – 31 dec. 2020 (transmisiune live)

12.00 Te Deum – Catedrala Încoronării

12.30 – ”1 Decembrie 1918” – masă rotundă – partea a II-a – Sala Unirii (transmisiune live)

13.00 Te Deum – Catedrala Arhiepiscopală Majoră ”Sfânta Treime” Blaj – transmisiune live TVR3

13.00 „Tezaur Folcloric” – ediție specială – concert – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – difuzare – ediție specială Tezaur Folcloric, pe posturile TVR1 și TVR Internațional, în data de 1 decembrie 2020, cu filmări realizate de echipa emisiunii la Palatul Cultural din Blaj alături de Ansamblul Folcloric al Județului Alba în anii 2018 și 2019

14.00 Ceremonie militară dedicată Zilei Naționale a României – Monumentul Unirii

15.00 Cânt și suflet românesc – spectacol folcloric (transmisiune live de la Centrul de Cultură ”Augustin Bena”)

16.00 „Gândurile Unirii” – testimoniale

16.30 Tudor Roșu, 1 Decembrie 1918, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2020 – Lansare de carte – Sala Unirii (transmisiune live)

17.00 ”1 Decembrie 1918” – masă rotundă – partea a III-a – Sala Unirii (transmisiune live)

18.00 „Samoilă Mârza, Fotograful Unirii” – Povestea fotografiilor Unirii – Biblioteca județeană „Lucian Blaga” Alba (transmisiune live)

20.00 „Simfonic România 2020” – Concert omagial – Recital al Orchestrei de cameră a Județului Alba cu soliști invitați de renume național și internațional – transmisiune live

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

GRAFIC: Cum a evoluat numărul de cazuri noi la Alba Iulia, Sebeș, Blaj, Cugir, Abrud și Ciugud, după instituirea carantinei

Publicat

Cinci orașe și o comună din Alba au intrat în carantină în data de 17 noiembrie 2020, din cauza incidenței cazurilor de infectare cu coronavirus, descoperite în ultimele 2 săptămâni. 

La Alba Iulia, Sebeș, Blaj, Cugir, Abrud și Ciugud au fost luate măsuri speciale și au fost adoptate o serie de interdicții.

Întrebarea este în ce măsură acestea au fost eficiente și în ce măsură au dus la micșorarea numărului de infectări descoperite (altfel decât prin micșorarea numărului de teste).

Cu 4 zile înainte de expirarea perioadei de carantinare, numărul de cazuri înregistrate zilnic rămâne fluctuant, în directă legătură cu numărul de teste realizate (într-o zi cu număr mare de teste, cazurile sunt mai multe).

Cum arată în prezent incidența cazurilor din aceste localități:

Localitate  carantinată – cazuri în perioada 12-25 noiembrie – incidența cazurilor COVID-19

Blaj – 242 cazuri – 11,64 (anterior 12,36)

Alba Iulia – 696 cazuri – 9,07 (anterior 9,24)

Sebeș – 253 cazuri – 7,66 (anterior 7,88)

Cugir – 190 cazuri – 7,35 (anterior 7,66)

Abrud – 33 cazuri – 6,22 (anterior 7,16)

Aiud are incidența de 4,70 (anterior 4,54) însă aici numărul de teste a fost diminuat inexplicabil de la instituirea carantinei.

Ciugud – 38 cazuri – 11,64 (anterior 11,33)

Graficul poate fi văzut la o calitate mai bună AICI.

Din acest punct de vedere, este greu de estimat dacă autoritățile vor prelungi carantinarea acestor localități.

Cel puțin la Alba Iulia (cu peste 9 cazuri la mie), situația este problematică, în condițiile în care la doar o zi după ce expiră starea de carantină, orașul ar trebui să sărbătorească 1 Decembrie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate