Zonele cu risc COD ROŞU la defrişări ilegale de păduri din ALBA. Unde vor fi controale de la GARDA FORESTIERĂ

Gărzile forestiere vor începe controalele în păduri şi Ministerul Mediului vrea să prevină defrişările ilegale, la nivel naţional, astfel că a fost întocmită o hartă a zonelor de risc privind tăierile ilegale de lemn. Chiar dacă nu reprezintă cartarea tăierilor ilegale de păduri, este o evaluare pentru prevenirea acestor fapte. Iar judeţul Alba se află în evidenţe cu o suprafaţă de 42%, păduri catalogate ca zone de risc cod galben şi roşu.

Harta zonelor de risc privind prevalența tăierilor ilegale de lemn la nivel național a fost realizată de Asociația World Wide Fund for Nature (WWF) Programul Dunăre Carpați România, Ministerul Mediului, cu colaborarea direcţiilor silvice, comisariatelor regionale şi ocoalelor silvice şi al altor ONG-uri.

Aceasta va fi actualizată anual şi serveşte drept punct de plecare pentru fundamentarea planurilor de control, respectiv concentrarea controalelor pe aceste zone, măsuri de preventive asumate de “operatori”, intervenţia societăţii civile prin sistemul 112, alocarea adecvata a resurselor, după cum se arată în documentaţia prezentată pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

La nivel naţional, sunt 27 de judeţe încadrate în zona de risc. Dintre acestea, 21 se află în zona de cod roşu, şi şase în zona de cod galben. În judeţele Argeş, Dâmboviţa, Olt, Mehedinţi, Bacău şi Maramureş există cel mai mare risc de defrişări ilegale.

Situaţia din judeţul Alba

În ceea ce priveşte judeţul Alba, apare cu o suprafaţă de 42% de păduri cu risc de defrişări, respectiv peste 80 de locaţii. Din suprafaţa menţionată, 15% reprezintă zone de risc cod roşu, printre care bazinetele Mărtinie (Valea Sebeşului), Groseşti, Boz, Vingard, Ungurei, Ohaba, Cenade, Lodroman, Valea Lungă – Tăuni, Tătârlaua, Fărău, Ciuruleasa, Roşia Montană, Bistrişoara.

Aici, integral, lista pentru harta zonelor cu risc de defrişări: Statistici_zone de risc_11.05.2015

şi

date pe judeţe: Situatie pe judete_11.05.2015

Restul de 27% sunt catalogate la cod galben de risc. Sunt enumerate, printre altele, bazinetele Râul Mic, Gârbova, Târnava Mare, Bucerdea, Ciugud, Miraslău, Poşaga, Arieş, Galda, Cricău, Ampoi, Pâclişa, Valea Vinţului, Răchita, Sohodol, Vidrişoara, Albac, Sebeş.

Cum s-a realizat harta zonelor de risc

Constituirea hărții zonelor de risc privind la nivel național s-a realizat în 5 etape: stabilirea criteriilor și a pragurilor, centralizarea datelor raportate de CRSC în teritoriu, constituirea unui prim draft al hărții zonelor de risc, consultarea factorilor interesați relevanţi, elaborarea formei finale a hărții, se arată în documentaţia publicată pe site-ul ministerului Mediului.

Au fost luaţi în considerare mai mulţi parametri: unitatea de analiză (unitatea de producţie a bazinetului sau a trupului de pădure – zona de câmpie) cu detalii despre volumul de lemn exploatat ilegal raportat la volumul recoltat în mod legal (40 pct), suprafaţa și răspandirea fondului forestier neadministrat /fără servicii silvice (50 pct)., numărul sancțiunilor la nivel de ocol silvic (10 pct)., numărul sancțiunilor aplicate personalului silvic (10 pct), perioada de referinţă (2013 şi 2014), nivel de risc – roşu pentru suprafetele cu punctaj mai mare de 50 (vor fi considerate de catre autoritatea competenta, în scopul fundamentarii planurilor de control privind implementarea Regulamentului (UE) 995 /2010) şi galben (scăzut) pentru suprafetele cu punctaj de 30-40, care va avea relevanţă doar pentru controalele tematice ale CRSC.

Experţii mai precizează că harta NU reprezintă cartarea tăierilor ilegale, că în cadrul acestor zone există suprafeţe gospodărite în mod durabil, nu este interzisă recoltarea în mod legal a masei lemnoase, reprezintă evaluarea autorităţii competente, a fost dezvoltată în cadrul unui proces participativ (DGP, CRSC, OS, ONG) şi reprezintă o abordare minimală. Prin urmare, operatorii au în continuare obligaţia de a efectua evaluări de risc şi de a identifica factorii de risc de la caz la caz.

De asemenea, unele din zonele în care apar suprafeţe de risc extinse au rezultat şi din cauza faptului că ocoalele silvice nu s-au implicat în mod corespunzător (nu s-a dat atenţie acestui proces pentru a se diminua problemele), se mai arată în documentaţie.

Cum va acţiona Garda Forestieră

În special zonele de risc cod roşu ar urma să intre în vizorul celor de la Garda Forestieră. Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat la Alba Iulia, în cadrul vizitei în teren efectuate în această vară, că Garda Forestieră va funcţiona din septembrie. „în România, 8,8 milioane mc de pădure este tăiată ilegal în fiecare an”, a precizat ministrul.

Potrivit ordonanţei de guvern care a fost aprobată de Guvern în iunie, se înființează nouă gărzi forestiere teritoriale, cu rolul „implementării și controlului aplicării regimului silvic și cinegetic”, în locul celor nouă comisariate regionale de regim silvic şi vânătoare. Vor fi 926 de angajaţi, din care 818 cu atribuţii de control şi implementare.

Prin aceste măsuri, suprafața de fond forestier care revenea unei persoane pentru control se reduce de la 16.403 hectare la aproximativ 12.000 de hectare, o arie foarte mare şi în noile condiţii.

“Poliţia pădurilor” Ava avea uniforme, pistol cu glonţ, bastoane cu electroşocuri şi maşini de teren cu girofar. Dotările sunt similare celor de la Antifraudă – ANAF. De asemenea, pentru a fi angajaţi, candidaţii vor trebui să dea teste de integritate.

Garda forestieră va avea următoarea structură:

– la nivel teritorial vor exista nouă Gărzi forestiere, structuri cu personalitate juridică;

– numărul minim de posturi pentru o Gardă este de 45.

Principalele atribuții ale Gărzilor Forestiere sunt următoarele:

– monitorizarea, implementarea și controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național;

– monitorizarea, implementarea și controlul aplicării regimului cinegetic în fondul cinegetic național;

– monitorizarea și controlul trasabilității materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare.

AICI, integral Proiectul privind infiintarea Garzilor forestiere

CSAT a decis că defrișările ilegale constituie o problemă de siguranță națională. Potrivit Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice – Serviciul Forestier, între 2008 și 2014, s-au recoltat anual, în medie, 26,69 milioane metri cubi lemn. Dar, potrivit INS, volumul autorizat pentru recoltare este de doar 17,9 milioane metri cubi lemn.

Ministerul Mediului apreciază că diferența dintre volumul total de lemn recoltat și cel recoltat legal „se apreciază a fi recoltată ilegal”