Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Momentul recunoașterii Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918


Publicat

4 iunie 2020, 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, un moment istoric care a reprezentat consfințirea internațională a unirii Transilvaniei cu Regatul României.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Prin tratat s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

La sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ungaria refuza să semneze Tratatul de pace, motivând aceasta prin contestarea graniţei cu România, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii unirii Basarabiei cu România. Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

trianon

4-6-1920,_signature_de_la_Paix_avec_la_Hongrie,_départ_des_délégués_hongrois_(sur_les_marches_du_perron)_-_full

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George. Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase. Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor. Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014). În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria. Ca urmare a deciziei guvernului român de retragere a trupelor s-a stabilit cu prilejul şedinţei Conferinţei de Pace din 3 martie 1920 să fie luate în considerare ”cererile cu privire la recunoaşterea reunirii Basarabiei cu România”, potrivit sursei citate.

S-au purtat negocieri, deopotrivă, privind clauzele financiare, libertatea navigaţiei şi regimul internaţional al Dunării.

La Bucureşti, la 13 martie 1920, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu. Meritul extraordinar al guvernului condus de Alexandru Vaida-Voievod a fost cuantificat în deblocarea negocierilor României cu Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, dar şi în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Marea Britanie şi Franţa, respectiv cu premierii britanic şi francez, Lloyd George şi Georges Clemenceau. Lui Alexandru Vaida-Voievod i se datorează decizia forului suprem al Conferinţei de revenire privind punerea pe ordinea de zi a recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Ca urmare a unui set de observaţii avansat de delegaţia Ungariei pe marginea proiectului de tratat, la începutul lunii aprilie, Puterile Asociate şi Aliate au pregătit răspunsul asupra proiectului de tratat care a fost transmis la 6 mai 1920. În 18 mai 1920, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand primeşte o notă din partea preşedintelui delegaţiei Ungariei prin care era informat de recepţionarea răspunsurilor la obiecţiile făcute şi în ce priveşte proiectul final al tratatului.

Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace, îi transmite lui Ivan Praznovsky, trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei la negocierile de pace, că a luat act de punctul de vedere al guvernului de la Budapesta ”să semneze condiţiile de pace care îi fuseseră comunicate”. Astfel, preşedintele Conferinţei de Pace anunţă semnarea Tratatului între Puterile Aliate şi Asociate cu Ungaria la Versailles, în Palatul Marele Trianon la data de 4 iunie 1920.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

sursă: agerpres.ro

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Acces mai uşor pentru 100 de familii din Tăuţi. Podul peste râul Ampoi – simbol al modernizării comunei Meteş (P)

Publicat

Investiţiile efectuate de administraţia liberală în comuna Meteş au la bază, în primul rând, dorinţele cetăţenilor. Un exemplu pozitiv în acest sens este localitatea componentă Tăuţi. Aici, în locul unor obiective care au fost ridicate înainte de anul 2016 dar care nu servesc nimănui, înghiţind în schimb resurse bugetare pentru întreţinere, demersul PNL are la bază tocmai interesul public.

În cadrul investiţiei „Modernizare drumuri comunale în comuna Meteş”, unul dintre puncte prevede asfaltarea a două porţiuni de drum din localitatea Tăuţi. Acestea sunt separate însă în mod nefiresc de un pod de lemn peste râul Ampoi. Construcţia, care datează din jurul anului 1960, a devenit impracticabilă în prezent din cauza fisurilor apărute, a degradării lemnului din care este realizată şi a pericolului pe care îl reprezintă. Prin urmare, traversarea râului Ampoi de către localnicii din aproximativ 100 de gospodării se face printr-un ocol pe cealaltă parte a satului Tăuţi, în condiţiile în care o mare parte din aceştia fac naveta la Alba Iulia sau Zlatna ori se deplasează pentru efectuarea de lucrări agricole.

Cum construcţia unui pod rutier nu a putut fi inclusă în proiectul de modernizare a drumurilor comunale, administraţia PNL a comunei Meteş a efectuat demersuri pentru identificarea şi alocarea unor resurse bugetare necesare în localitatea cu cea mai mare populaţie din comună (aproximativ 700 de persoane) pentru o legătură directă la DN 74 Alba Iulia – Zlatna.

Pentru acest pod, a fost deja întocmit studiul de fezabilitate, iar demersurile continuate din partea Primăriei Meteş de către Daniel Sânzâiană au găsit un răspuns clar odată cu vizita prim-ministrului PNL Florin Câţu şi a demnitarilor liberali de joi, 17 iunie 2021.

Podul de peste râul Ampoi din localitatea Tăuţi devine astfel o certitudine pentru comuna Meteş, o dovadă a modernizării comunei, a interesului pentru nevoile cetăţenilor, dar şi o dovadă clară a sprijinului de care se bucură primarul Daniel Sânzâiană în rândul Partidului Naţional Liberal.

Aşa cum s-a dovedit încă din anul 2016, proiectele PNL pentru comuna Meteş au avut în plan principal localnicii şi creşterea gradului de confort şi civilizaţie în comună. Daniel Sânzâiană a declarat că „acest pod reprezintă, până la urmă, un simbol al puterii echipei liberale de la consiliul local şi de la conducerea Primăriei Meteş de a dovedi că atunci când există implicare şi sprijin politic, se găsesc resursele necesare dezvoltării comunităţii”.

Comandat de Partidul Naţional Liberal Alba, realizat de Tomax Web SRL, distribuit de Independent SRL, cod unic mandatar financiar coordonator 51210004.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

COD PORTOCALIU de FURTUNI în județul Alba și aproape toată țara până sâmbătă dimineață: vijelii, grindină, descărcări electrice

Publicat

Județul Alba se va afla de vineri, 25 iunie, de la ora 14.00 până sâmbătă la ora 06.00, sub un Cod Portocaliu de vreme rea. De asemenea, mare parte a țării este vizată de fenomene meteo similare. 

Mai exact, vor fi vijelii puternice, intensificări ale vântului cu rafale de peste 80…100 km/h, frecvente descărcări electrice și grindină de medii și mari dimensiuni.  Aversele vor fi torențiale, iar cantitățile de apă vor depăși local 35…50 l/mp și izolat, îndeosebi în vest, centru și la munte, 70 l/mp.

Mai mult de atât, meteorologii au mai emis o avertizarea de Cod Portocaliu de caniculă, valabil pentru toată ziua de vineri, în județul Alba, dar și în alte județe din țară.

Vineri (25 iunie) în Oltenia, Banat, Crișana și în sud-vestul Transilvaniei disconfortul termic se va menține deosebit de accentuat, va fi caniculă, iar valorile maxime ale temperaturii aerului vor atinge frecvent 35…38 de grade.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DSP Alba începe testarea la cerere, contra cost, pentru determinarea anticorpilor anti SARS-Cov-2. Cât va costa un test

Publicat

De luni, 28 iunie, DSP Alba va realiza la cerere, contra cost, teste pentru determinarea anticorpilor anti SARS-Cov-2. Costul unui test va fi de 80 de lei iar determinarea se va face pe baza probelor de sânge.

Recoltările se realizează fără programare, de luni până vineri în intervalul orar 8.00 – 11.00 pe strada Mușețelului nr. 2 (la containerul amplasat în parcarea Policlinicii). Rezultatele vor fi transmise pe e-mail.

Reamintim că Laboratorul de Diagnostic și Investigare în Sănătate Publică din cadrul DSP Alba a fost dotat recent cu un aparat de ultimă generație în vederea determinării anticorpilor anti SARS-CoV-2, fie că este vorba despre anticorpi dobândiți în urma bolii COVID 19, fie că este vorba despre cei dobândiți în urma vaccinării anti-COVID 19.

Analizorul automat de imunologie cu chimiluminiscență pentru determinarea anticorpilor anti SARS-Cov-2 (IgM și IgG), model MAGLUMI 800, a fost achiziționat, prin SEAP, la prețul de 103.518,10 lei cu TVA inclus.

Volumul de probe ce poate fi lucrat este de până la 180 teste/oră.

Activitatea laboratorului DSP Alba de realizare a testelor pentru determinarea anticorpilor va merge în paralel cu cea de realizare a testelor RT-PCR pentru depistarea virusului Sars-Cov-2.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

VIDEO: Cu ce dai ochii prima dată când ajungi la Alba Iulia cu trenul sau autocarul. Clădirea fostului bazar, focar de infecție

Publicat

Prima priveliște pe care o are o persoană care ajunge în Alba Iulia fie cu trenul, fie cu autocarul este una dezolantă.

Situată între autogara STP și gara CFR, clădire unde pe vremuri a funcționat bazarul a ajuns un focar de infecție. 

Ruina aparține societății de transport în comun (STP), dar în trecut a avut mai mulți proprietari.

Clădirea a avut mai multe utlitiăți: magazin general, magazin chinezesc, resturant, bar, dar acum singura utilitate pe care o mai are este aceea de adăpost și WC pentru oamenii străzii.

Aproape toate geamurile au fost sparte și deși există câteva gratii, în clădire se poate intra. Între timp, de când a fost părăsită, oamenii străzii au strâns în camere toate gunoaiele pe care le-au găsit: de la haine și până la obiecte de mobilier.

În interiorul clădirii mirosul este greu de suportat din cauza faptului că de-a lungul vremii locația a devenit și un WC public.

Mai mult de atât cei care își fac veacul prin zonă au declarat pentru alba24.ro că după căderea nopții, pericolul să treci pe lângă clădire este unul ridicat, din cauza faptului că cei care se adăpostesc în interiorul localției sunt de cele mai multe ori sub influența băuturilor alcoolice și violenți.

Ruina situată între gara CFR și Autogara STP Alba Iulia și fostul Cinematograf Columna din centrul municipiului au ajuns veritabile focare de infecție și gropi de gunoi, iar autoritățile și proprietarii nu fac nici un demers pentru a schimba acest aspect.

CITEȘTE ȘI: FOTO VIDEO REPORTAJ Incursiune în fostul Cinema Columna: Groapa de gunoi cu acoperiș din centrul municipiului Alba Iulia

Cel puțin în ceea ce privește fostul Cinematograf Columna, deși a intrat în proprietarea Primăriei Alba Iulia, autoritățile locale par să nu fi făcut nici un demers pentru a începe demolarea ruinei, deși primarul Pleșa dădea asigurări că procesul de demonare va începe undeva în primăvara acestui an.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate