Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon. Momentul recunoașterii Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918


Publicat

4 iunie 2020, 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, un moment istoric care a reprezentat consfințirea internațională a unirii Transilvaniei cu Regatul României.

Semnarea Tratatului de la Trianon, la 4 iunie 1920, a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

Prin tratat s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

La sfârşitul anului 1919, guvernul României condus de Alexandru Vaida-Voievod reuşise prin abilitate politico-diplomatică să pecetluiască semnarea Tratatelor de pace cu Austria, Bulgaria cât şi Tratatul Minorităţilor.

În ce priveşte relaţia cu Ungaria, guvernul de la Bucureşti a garantat retragerea trupelor sale din Ungaria pe linia frontierei dintre cele două ţări stabilită în iunie 1919.

Ungaria refuza să semneze Tratatul de pace, motivând aceasta prin contestarea graniţei cu România, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014).

La 20 ianuarie 1920, premierul român Alexandru Vaida-Voievod urma să se prezinte în faţa Consiliului Suprem al Conferinţei de Pace de la Versailles, prezidat pentru prima dată de Georges Clemenceau. Vaida-Voievod discutase cu o seară înainte cu Clemenceau pe marginea necesităţii recunoaşterii unirii Basarabiei cu România. Oficialul francez a dat asigurări privind susţinerea cauzei unirii Basarabiei cu România atât din partea sa cât şi în ce priveşte susţinerea Franţei, indică sursa citată.

trianon

4-6-1920,_signature_de_la_Paix_avec_la_Hongrie,_départ_des_délégués_hongrois_(sur_les_marches_du_perron)_-_full

Şedinţa Consiliului Suprem începe cu citirea de către Clemenceau a scrisorii preşedintelui american Woodrow Wilson, care transmitea retragerea trupelor române din Ungaria, opinie împărtăşită şi de şeful guvernului britanic, Lloyd George. Alexandru Vaida-Voievod îşi asumă ca până la data de 1 martie 1920 trupele române din Ungaria să fie retrase. Pe ordinea de zi, Clemenceau avansează şi chestiunea Basarabiei, exprimând necesitatea pentru populaţia din această regiune să fie recunoscută la nivel internaţional unirea cu România.

La Secretariatul Conferinţei de Pace a fost transmis punctul de vedere al delegaţiei maghiare privind semnarea tratatului după organizarea de plebiscite în teritoriile ce urmau a fi luate Ungariei şi în baza acestora să se realizeze trasarea graniţelor. Delegaţia română condusă de Alexandru Vaida-Voievod a replicat la 20 februarie 1920, argumentând că nu mai poate fi pusă în discuţie situaţia graniţei deoarece aceasta fusese deja stabilită în şedinţa Consiliului Suprem din 12 iunie 1919 şi reiterată prin nota aceluiaşi for în data de 12 octombrie 1919 unde se specifica faptul că ”graniţele sunt irevocabile şi definitive”, potrivit volumului ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)” (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2014). În plus, la 23 februarie 1920, guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod anunţa că a dispus retragerea trupelor române din Ungaria. Ca urmare a deciziei guvernului român de retragere a trupelor s-a stabilit cu prilejul şedinţei Conferinţei de Pace din 3 martie 1920 să fie luate în considerare ”cererile cu privire la recunoaşterea reunirii Basarabiei cu România”, potrivit sursei citate.

S-au purtat negocieri, deopotrivă, privind clauzele financiare, libertatea navigaţiei şi regimul internaţional al Dunării.

La Bucureşti, la 13 martie 1920, guvernul Alexandru Vaida-Voievod a fost înlocuit cu un guvern condus de Alexandru Averescu. Meritul extraordinar al guvernului condus de Alexandru Vaida-Voievod a fost cuantificat în deblocarea negocierilor României cu Consiliul Suprem al Conferinţei de Pace, dar şi în ce priveşte îmbunătăţirea relaţiilor cu Marea Britanie şi Franţa, respectiv cu premierii britanic şi francez, Lloyd George şi Georges Clemenceau. Lui Alexandru Vaida-Voievod i se datorează decizia forului suprem al Conferinţei de revenire privind punerea pe ordinea de zi a recunoaşterii unirii Basarabiei cu România.

Ca urmare a unui set de observaţii avansat de delegaţia Ungariei pe marginea proiectului de tratat, la începutul lunii aprilie, Puterile Asociate şi Aliate au pregătit răspunsul asupra proiectului de tratat care a fost transmis la 6 mai 1920. În 18 mai 1920, preşedintele Conferinţei Alexandre Millerand primeşte o notă din partea preşedintelui delegaţiei Ungariei prin care era informat de recepţionarea răspunsurilor la obiecţiile făcute şi în ce priveşte proiectul final al tratatului.

Alexandre Millerand, preşedintele Conferinţei de Pace, îi transmite lui Ivan Praznovsky, trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Ungariei la negocierile de pace, că a luat act de punctul de vedere al guvernului de la Budapesta ”să semneze condiţiile de pace care îi fuseseră comunicate”. Astfel, preşedintele Conferinţei de Pace anunţă semnarea Tratatului între Puterile Aliate şi Asociate cu Ungaria la Versailles, în Palatul Marele Trianon la data de 4 iunie 1920.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

sursă: agerpres.ro

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

COD PORTOCALIU de instabilitate atmosferică pentru jumătatea de Sud – Vest a județului Alba. Ploi și vânturi puternice

Publicat

Autoritățile au emis un Cod Portocaliu de instabilitate atmosferică accentuată valabil în aproape o jumătate din țară, și parțial în județul Alba. 

Intervalul de valabilitate: 04 iulie, ora 12:00 – 05 iulie, ora 04:00

Fenomene vizate: instabilitate atmosferică accentuată

Zone afectate: conform textului și hărții;

Local în Moldova, Transilvania, Maramureș și la munte, precum și în nordul și nord-estul Munteniei vor fi intervale cu averse torențiale, frecvente descărcări electrice, intensificări puternice ale vântului (rafale de 70 – 90 km/h), vijelii și grindină.

În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitățile de apă vor depăși 35-40 l/mp și pe arii restrânse 50-70 l/mp.

La Alba Iulia a plouat scurt, ar puternic, în jurul orei 11,00.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

”Alba Iulia curată”, la final. Blocurile cele mai îngrijite din oraș, care au câștigat competiția lansată de primărie

Publicat

Vineri, 3 iulie 2020, a avut loc închiderea primei ediții a concursului „Alba Iulia curată”, au transmis reprezentanții Primăriei Alba Iulia.

În competiție au participat 56 de blocuri din municipiu, dar pe podium au fost doar 3 locuri. 

Toți participanții au primit diplomă de participare și câte un pachet constând în produse de curățenie și dezinfecție (detergent de pardoseli, detergen de geamuri, dezinfectanți de mâini și dezinfectanți de suprafețe).

Primele 3 locuri din concurs au fost ocupate de:

– Blocul 9B (str. Livezii) din Asociația de Proprietari Ampoi I – locul al III-lea – premiu în valoare de 2.000 lei

– Blocul V6 (B-dul Revoluției 1989) din Asociația de Proprietari Luceafarul – locul al II-lea – premiu în valoare de 3.500 lei

– Blocul L2 (str. Gheorghe Șincai) din Asociația de Proprietari CT 20 – locul I – premiu în valoare de 5.000 lei.

Conform regulamentului concursului premiile reprezintă o finanțare a municipalității pentru continuarea proiectului în folosul câștigătorilor ce va fi virată în contul asociațiilor de proprietari din care fac parte câștigătorii cu obligația utilizării sumelor strict în favoarea celor premiați.

Finanțarea va putea fi folosită pentru reparații, investiții și întreținerea spațiilor comune.

  • „Alba Iulia curată, a fost un exercițiu și un exemplu perfect de civism pur, într-o perioadă tulbure. Nu mă îndoiesc că, în condiții normale, fără amenințarea pandemiei, lucrurile ar fi stat chiar mai bine însă sunt impresionat de modul în care v-ați implicat, fiecare dintre dumneavoastră. Nu contest că mai e o cale lungă până la perfecțiune, dar drumul pe care l-am și l-ați ales e cel corect și rezultatele se văd. Mătura și fărașul vor fi mereu sfinte, totul e să fie folosite” – Voicu PAUL, viceprimar cu atribuții de primar

Campania “Alba Iulia curată” a fost derulată de Primăria Alba Iulia începând din 15 octombrie 2019, în tot orașul.

Provocarea a fost lansată majorității albaiulienilor, respectiv celor care locuiesc la bloc și care gospodăresc importante suprafețe de spații verzi, alei și trotuare aflate în vecinătatea imobilelor lor.

Intenția clară a fost să dezvoltăm implicarea socială și spiritul de comunitate, și, urmând exemplul altor administrații publice să încercăm să-i implicăm direct pe albaiulieni într-unamplu program de măsuri de curățenie și salubrizare.

Situația actuală cauzată de pandemia de COVID-19 a dus la mici schimbări în etapele proiectului propus.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Incendiu la Hopârta. Au ars puii de găină și iepurii aflați în interiorul unui grajd

Publicat

Detașamentul de pompieri Aiud a fost solicitat să intervină pentru localizarea și stingerea unui incendiu izbucnit la un grajd în localitatea Turdaș, comuna Hopârta, au transmis reprezentanții ISU Alba.

La momentul sosirii forțelor de intervenție, incendiul se manifesta generalizat pe întreaga suprafață a grajdului, care era de aproximativ 60 de metri pătrați.

”În interiorul grajdului se aflau în jur de 35 de pui de găină și 23 de iepuri care din nefericire nu au putut fi salvați”, potrivit ISU.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Situația infectărilor cu coronavirus la Alba Iulia, de la începutul epidemiei. Câte cazuri active mai sunt în oraș

Publicat

Autoritățile locale din Alba Iulia au anunțat că de la începutul epidemiei, 50 de persoane din oraș s-au infectat cu noul coronavirus. 36 dintre acestea s-au vindecat, dar s-au înregistrat și 2 decese. 

În prezent, în oraș mai există 12 cazuri active, potrivit reprezentanților primăriei Alba Iulia.

În total, sunt 474 de cazuri înregistrate de la începutul pandemiei, în judeţul Alba.

474 persoane au fost infectate de la începutul epudemiei, iar 407 persoane s-au vindecat. În județ s-au înregistrat 26 de decese cauzate de COVID.

Reprezentanții primăriei au cerut populației să respecte în continuare măsurile de protecție sanitară, să păstreze distanța socială și să poarte mască în locurile publice.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate