Connect with us
Publicitate

ABRUD

17-18 iulie: Târgul de fete de pe Muntele Găina – Sărbătoarea moților. Cum se măritau fetele la 1500 de metri altitudine


Publicat

După un an de ”pauză” din cauza pandemiei, la mijlocul lunii iulie, în zilele de 17 și 18 iulie, în judeţul Alba se celebrează o sărbătoare populară cu tradiţie de sute de ani: „Târgul de Fete” de pe Muntele Găina.

În trecut, locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor se adunau pe platoul de la Găina pentru a-şi schimba produsele.

Sătenii care urcau pe munte îi duceau cu ei și pe cei tineri- fete și băieți- pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina are loc vara, în ziua de Sfântul Ilie (tradițional la 20 iulie) sau în cea mai apropiată duminică de ziua Sfântului Ilie.

Pe vremuri, se ținea în prima duminică de după sărbătoarea sfinților Petru și Pavel, dar după „stil vechi”, iar prin introducerea calendarului gregorian, „stil nou”, s-a ajuns în preajma sfântului Ilie.

Ideea înființării marii întâlniri a moților de pe Muntele Găina a avut ca esență cosangvinitatea.

Muntele Găina este amplasat la intersecția actualelor județe Alba, Bihor, Cluj și Arad iar toată populația din zonele montane avea posibilitatea ca pe lângă schimburi de produse și comerț să facă și înțelegeri pentru căsătorii.

Era un mod de a evita încrucișarile între rude, cauzate de distanțele mari dintre sate și cătune.

La marea întâlnire a moților de pe muntele Găina erau aduse și fetele de măritat sau fetele mari care trebuiau sa fie pețite de feciori.

Pregătirea pentru această sărbătoare putea să dureze ani de zile pentru fetele care aduceau și zestrea primită de la părinți și rude împachetată în frumoase lăzi de zestre sculptate cu diferite motive florale scrie Wikipedia.

Organizatorii erau delegați din satul Vidra (numiți vidrești) și din satul Bulzești (numiți crișeni).

Serbarea începea dimineața devreme. Familiile cu fete de măritat veneau cu corturi unde se expunea zestrea fetelor. În același timp, se putau cumpăra și unelte agricole aduse de crișeni.

Schimbarea de năframă se producea la alegerea miresei, după care se făcea un ospăț cu cântec de lăutari. Localnicii credeau că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce noroc și fericire.

Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările dintre rudele apropriate.

Se spune că târgul există încă de când poporul proslăvea Soarele. Era o întâlnire a tuturor muntenilor risipiţi pe văi, dornici să aducă mulţumire marelui astru pentru roadele pământului.

Mai târziu apoi, marele platou de la Găina a devenit locul unde se strângeau locuitorii din peste 80 de sate ale Apusenilor, pentru schimb de produse.

La finele secolului al XIX-lea, sătenii urcau, de cu seară, pe platoul Găinei. Dis-de-dimineaţă, doi delegaţi din partea moţilor şi doi din partea crişenilor trăgeau o linie de despărţire între cele două tabere, astfel încât moţii îşi aşezau merindele în partea de răsărit, iar crişenii în apus.

Acolo se adunau locuitorii din diferite văi ale Apusenilor pentru a-şi schimba produsele. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările dintre rudele apropriate.

Se zice că mândrele, sperând că îşi găsesc soţ, veneau cu zestrea gata așezată pe cai, iar preoţii săvârşeau cununiile acolo, pe Muntele Găina.

Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.

Fetele se pregăteau ani întregi pentru ziua cea mare de pe munte. Fiecare familie, care avea fată de măritat, îşi ridica un cort pe munte, în care scotea zestrea la vedere şi îi aştepta pe peţitori.

Nici feciorii nu se lăsau mai prejos. Se adunau însoţiţi de familiile lor şi aduceau ceea ce era mai bun, mai ales o curea frumoasă plină de argint şi aur.

Iar după ce îşi alegeau mireasa, urma o „încredinţare“ înaintea publicului, ce consta în schimbarea de năfrămi numite „credinţe“.

După încredinţare, se lua prânzul, apoi se încingea hora peste târg, formată din moţi şi crişeni, care îşi adresau tot felul de satire. Din aceste glume, de cele mai multe ori se iscau certuri care degenerau în bătăi sau, aşa cum se zicea, în „nerânduieli“.

La apusul soarelui, însă, toate bune şi frumoase. Oamenii începeau să plece râzând şi glumind. Crişeanul, fiind mai iute la fire şi rău la mânie fiindcă nu şi-a putut vinde oalele, începea să le spargă cu bâta.

Moţul, în schimb, dorind ca oalele cumpărate să ajungă mai iute acasă, le dădea de-a rostogolul din deal.

Muntele Găina este unul dintre cele mai cunoscute masive muntoase din Alba, având o înălţime de 1486 metri. Este situat în nord vestul judeţului, la granite cu Bihor, Hunedoara şi Arad. Legenda Muntelui Găina este strâns legată de râul Arieş, care traversează Munţii Apuseni.

Târgul de Fete de pe Muntele Găina s-a transformat în zilele noastre într-o sărbătoare câmpenească, prilej de petrecere și voie bună, cu spectacole de muzică și dansuri populare, obiceiuri vechi și gastronomie tradițională.

Însă sărbătoarea mai are și o altă semnificaţie: „Acolo, pe Muntele Găina, se adunau păstorii din trei comune, Vidra, Bolzești și Almaș și stăteau acolo cu oi, cu vaci, cu cai, cu ce aveau.

Când venea vremea să coboare acasă, era vremea strânsului fânului. Atunci au vrut să facă o petrecere de despărțenie. Și așa a început Târgul de la Găina”, îşi amintea fondatoarea grupului de tulnicărese din Avram Iancu, prof. Elena Pogan (n. 20 iunie 1925 – d. 13 decembrie 2010) din Vidra.

„Petrecerea de despărțenie” a ciobanilor era și un prilej pentru schimb de produse. Cei de la Vidra duceau greble, donițe, pieptare, pungi, obiecte vestimentare din piele de oaie.

Ceilalți aduceau țuică de cireșe întoarsă „cum îi trăznetu’ ”, miere cu fagure sau „rozole”, adică sirop de fructe de pădure. După ce trocul lua sfârșit, toți se așezau la masă și se ospătau cu plăcinte, fripturi de găină, slănină și brânză. Sătui, aceștia începeau jocul.

„La Târgul Găinii se suiau de sâmbătă seara, și cât era marginea pădurii, de jur împrejur, erau numai focuri. Le plăcea să urce de sâmbăta seara pentru ca să fie în munte la răsăritul soarelui. Atâta era de frumos. La răsăritul soarelui, toți se ridicau din culcușul lor și se rugau lui Dumnezeu”, mai spunea Elena Pogan.

Slujba de la Crucea Iancului, se ține din 1924, în fiecare duminică

În 1924, a fost ridicată Crucea Iancului. De atunci și până în ziua de azi, preotul din Avram Iancu urcă la cruce, unde oficiază Sfânta Liturghie, duminică dimineaţa.

Pe Muntele Găina, cei care urcau pentru a face schimb de produse îi duceau cu ei și pe cei tineri, pentru a se cunoaște și, dacă se plăceau, se puteau căsători.

„Înțelesul” se făcea pe loc între părinții fetei și ai băiatului, iar de multe ori, cununia avea loc chiar pe munte, oficiată de preoți veniți la eveniment cu această misiune.

Fetele de măritat sau fetele mari care doreau să fie pețite de feciori se pregăteau din timp pentru întâlnirea de pe Muntele Găina.

Aduceau zestrea primită de la părinți și rude, împachetată în lăzi de zestre, cât mai frumos sculptate. Localnicii cred că numai aici, pe Muntele Găina, o cununie aduce noroc şi fericire.

Semnificaţia numelui Muntele Găina. Legendele de pe munte

Două legende se povestesc la focurile de pe munte despre vârful Găina. Una din ele spune că locuitorii comunei Vidra de Sus, aflată la poalele muntelui, lucrau pe vremuri la băile de aur din munţii Bihariei.

Aici, ei tot vedeau o găină de aur ieşind din băi şi mergând să îşi clocească ouăle într-un cuib din vârful muntelui. Au încercat de multe ori să o prindă, dar găina, speriată, a fugit cu tot cu aur în adâncuri.

Se spune că de atunci oamenii nu au mai găsit aur în acea zonă şi au încetat să mai sape după el. Muntele a luat numele Găina şi a despărţit, ca şi graniţă naturală, ţinuturile moţilor de cele ale crişenilor.

Zâna, ouăle de aur și feciorii travestiți în fete

Cealaltă legendă vorbeşte despre o zână frumoasă şi foarte bogată, care avea o găină ce făcea ouă de aur. Odată pe an, zâna dăruia câte un astfel de ou unei fete sărace şi cuminţi, ca să aibă şi ea zestre pentru măritiş. Multă vreme, oamenii au trăit în armonie cu zâna, pentru că îi cereau sfatul şi ajutorul când aveau nevoie.

Dar, într-o zi, cinci feciori din comuna Vidra, travestiţi în fete, s-au furişat până la adăpostul zânei, au aflat unde ţine găina cu ouăle de aur şi au furat-o, cu tot cu coşul plin de ouă.

Însă, în fuga lor cea iute, cel care ducea coşul l-a scăpat, iar ouăle au ajuns în apele învolburate ale Arieşului, care şi acum mai are, ici-colo, sclipiri de aur în adânc.

Speriaţi, feciorii au ascuns găina în Munţii Abrudului (renumiţi şi acum pentru bogăţia lor în aur).

parau piatraDe atunci, Arieşul poartă în nisipul său fărâmituri de aur. Timp de sute de ani localnicii au scos aur din Arieş cu ajutorul unor instrumente rudimentare.

Din păcate, în prezent aurul din bazinul Arieşului nu mai este exploatat.

Legenda a fost purtată şi transmisă şi prin intermediul celei mai mari manifestări populare în aer liber din România.

În fiecare an, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie (Sfântul Ilie), mii de moţi şi turişti urcă pe platoul muntelui pentru a participa la ”Târgul de fete”.

Pornit iniţial ca o întâlnire între locuitorii satelor răsfirate prin munţi, pentru ca oamenii să-şi găsească mai uşor partenerul sau partenera de viaţă, cu timpul târgul a devenit un prilej de promovare a tradiţiilor populare: a dansului şi a muzicii folclorice.

Prima menţiune a Târgului de fete de pe Muntele Găina datează din anul 1816, dar începuturile acestui eveniment trebuie căutate mult în timp.

Fetele erau puse să danseze, ca să vada feciorii că nu sunt șchioape

Pe vremuri, ritualul începea sâmbata seara, când se adunau feciorii. Peste noapte, tinerii cântau şi beau ţuică.

În zori, apăreau fetele şi nevestele, şi toată petrecerea se muta pe creasta Găina. Dansul era obligatoriu, ca flăcaii să vadă că fata nu şchiopăta.

Se înfiripa şi negoţul: după locul de obârşie, negustorii vindeau fie cireşe şi miere, fie rachiu, fie ciubere sau oale smălţuite.

Momentul cel mai important îl reprezenta „târguirea” fetelor.

Părinţii puneau pe masă plăcintă, găini fripte, palincă, iar tatăl baiatului se înfăţişa şi începeau „negocierile”. Dacă părinţii cădeau la înţelegere, fata era invitată la joc şi apoi cântărita pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea.

tulnicarese targ fete muntele gaina

Legenda Muntelui Găina în varianta scriitorului Ioan Mărginean:

„Cândva, demult, oameni şi zei îşi împarteau deopotrivă cerul şi pământul, lumina şi întunericul, bucuriile şi tristeţile. Aşa se face că sus, la poalele norilor, sub lăcrimarea sfânta arazelor soarelui, rostogolite că un pocal de nestemate peste chipul Muntelui ce străjuieşte şi azi un mănunchi de case din piatră, lemn şi cărămidă, locuiau moţii, stâlpi vii ai albastrului cer troienindu-i cărările ascunse, drumurile, potecile, văile, pădurile, cărările, cu caii lor mărunţi, dar tot acolo îşi avea culcuşul şi-o găinuşă ce făcea ouă de aur şi moţii se mirară cât se mirară, şi-auînceput s-o ocrotească, să-i închine gânduri şi fapte şi cîntece.

Pentru găina lor cu ouă de aur erau în stare să facă moarte de om, astfel că ea se afla în siguranţă dintr-un anotimp în altul.

O singură dată moţii îi vedeau faţa, chipul ei enigmatic şi singuratic, cu aripile deschise peste imensitate.

Era ziua de Sfântu Ilie, în care moţii se adunau că pâraiele în aceeaşi matcă, să-şi spună păsurile, visele, să dea prilej tinerilor copii să se întâlnească, să se îndrageasca şi să-şi propună inimii să se unească pe viaţa, prin căsătorie.

De aceşti tineri se apropia găină, ce cobora de pe ciubul ei nevăzut, chiar pe vârful Muntelui, unde astăzi sălăşuieste întru eternitate Crucea Iancului, bătea o dată din aripi şi se transforma într-o zâna fermecătoare, ce se apropia de tinerii căsătoriţi ţinând un ou de aur în palme şi oferindu-l acestora pentru fericire şi viaţa lungă.

Oamenii şi Muntele aplaudau, se rugau, mulţumeau. În aplauzele lor zâna ridica mâinile spre cer şi devenea Găină, repede acoperindu-se de neprivire. Aşa i-au prins anotimpurile, într-un obicei nestrămutat al iubirii şi încrederii, de aceea Muntele acela semeţ de aproape de 1500 m înălţime s-a numit şi se va numi cât veacurile: Muntele Găina.

Numai că armonia dintre ei a fost spartă de-un ochi nechibzuit, care o viaţa întreaga aurmarit să descopere cuibul Găinii să-i fure ouăle de aur. Şi, până la urmă, cu ajutorul diavolului, a reuşit.

Găina, devenită zână tocmai coborâse la altă serbare, pe creastă unui alt munte, să împace locuitorii şi nişte vizitatori neaveniţi şi omul acesta nesăbuit a tabărât pe cuibar, a luat ouăle, le-a ascuns în sân şi-a dispărut.

Întoarsă acasă şi descoperind furtul, zâna s-a supărat foarte, şi a hotarât să părăsească acel loc pentru totdeauna.

A ridicat mâinile la cer, a devenit Găină şi-a zburat nevăzută în alt munte. Şi muntele acela era la Roşia Montană. Oamenii s-au supărat, au jelit-o, au implorat-o să se întoarca, dar minunea nu s-a mai întâmplat.

A rămas Muntele Găina, cu vârful acela pleşuv, bântuit de ploi şi crivăţ, de lacrimi şi legenda. Oamenii se întâlnesc mereu cu el, să-l îmblânzească, să-i astâmpere aşteptarea, răbdarea, armonia.

Se spune că hoţul ce furase ouăle a căzut într-o prăpastie şi ouăle s-au pierdut în adânc devenind izvoare, sau vâlve – crăpătură se vede şi azi înecata în nori. Apusenii suferă de-atunci”.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Directorul ANM anunță cum va fi începutul lunii august: Zile caniculare, nopți tropicale și instabilitate atmosferică accentuată

Publicat

România se topește. ElenaMateescu directorul ANM spune că în acest sfârșit de iulie prognoza meteo arată o vremea a extremelor. Canicula, nopțile tropicale și instabilitatea atmosferică accentuată va continua și la începutul lunii august.

Va fi foarte cald ziua, nopțile vor fi tropicale, insuportabile iar în mai multe zone vom avea parte și de instabilitate atmosferică accentuată cu ploi torențiale, vijelii, descărcări electrice și grindină.

”Ne așteaptă în continuare o vreme caniculară pentru că, mai ales de mâine, vor fi în vigoare avertizările meteorologice de Cod Portocaliu pentru cele șase județe din partea de sud-vest a țării, inclusiv Capitala și dacă astăzi am înregistrat 38 de grade la umbră, la București, Filaret și Afumați, mâine este posibil să consemnăm mai mult

Am înregistrat 40 de grade Celsius la ora 16:00 la Băile Herculane, 39 de grade Celsius la Turnu Măgurele, Alexandria, Bechet, Băilești, Roșiori de Vede, Calafat, iată în foarte multe stații din partea de sud-vest a țării.

Temperatura resimțită a fost peste 40-43 de grade Celsius, iar indicele temperatură umezeală a depășit pragul critic de 80 de unități în partea de vest, sud, sud-est, precum și local în centrul țării.

Următoarele 3 zile temperaturi și de 40 de grade Celsius

Și mâine ne așteptăm ca maximele, așa cum am menționat să consemneze valori mai ridicate. Chiar 40 de grade Celsius în următoarele trei zile, posibil în extremitatea sudică a țării.

Trebuie să asociem și nopțile tropicale pentru că minimele nu vor coborî sub 20 de grade Celsius, dar în același timp trebuie să menționăm și Codul Portocaliu pentru cele zece județe din partea de nord, centru, nord-vest a țării, acolo unde fenomenele de instabilitate atmosferică accentuată vor fi caracterizate de averse torențiale, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, peste 70-80 de km pe oră, posibile căderi de grindină ” spune directorul ANM citat de DCNews.ro

Val de căldură și în primele zile din august

Valul de căldură va fi de interes și pentru primele zile din luna august. Vorbim de valori care pot să depășească 38-39 de grade Celsius la umbră”, a declarat Elena Mateescu. 

Avertizare generală Cod Galben

Interval de valabilitate: 28 – 31 iulie

În intervalul menționat valul de căldură va persista în cea mai mare parte a țării, disconfortul termic va fi ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

În regiunile vestice, sudice și local în restul teritoriului va fi caniculă. Temperaturile maxime se vor situa, în general, între 34 și 39 de grade, iar noaptea, local, temperaturile nu vor coborî sub 20 de grade.

Avertizare generală Cod Portocaliu

Interval de valabilitate: 29, 30, 31 iulie

Zone afectate: județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Municipiul București și în sudul județului Caraș – Severin

Pe parcursul zilelor de joi, vineri și sâmbătă (29, 30 și 31 iulie) în județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Ilfov, Municipiul București și în sudul județului Caraș – Severin disconfortul termic va fi deosebit de accentuat, iar indicele temperatură umezeală (ITU) se va situa peste pragul critic de 80 de unități.

Temperaturile maxime se vor situa frecvent între 38 şi 40 de grade.

Notă: În zilele de 1 și 2 august valul de căldură va persista în regiunile sudice și sud-estice, unde disconfortul termic se va menține deosebit de accentuat.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Inițiativă inedită la Cugir: Tinerii care vor să-și construiască o casă pot primi teren gratuit de la primărie. Condiții

Publicat

Primăria Cugir va atribui cu titlu gratuit suprafeţe de teren, unor tineri, pentru construirea unei locuinţe proprietate personală.

Deocamdată, este vorba despre 17 loturi în suprafață de 400 mp, aflate în localitatea Vinerea, pe strada Codrului.

Consiliul Local Cugir a aprobat marți Regulamentul cadru pentru atribuirea terenurilor în baza Legii nr. 15/2003, republicată, privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală în orașul Cugir.

În condiţiile acestui regulament, sunt considerate eligibile solicitările persoanelor (necăsătorite sau căsătorite) care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) solicitantul să aibă o singură cerere depusă, în nume propriu sau împreună cu soțul/soția;

Vezi model cerere:

b) solicitantul să aibă vârsta cuprinsă între 18 ani (împliniți) și 35 de ani (neîmpliniți) la data depunerii cererii de atribuire a suprafeţei de teren;

c) solicitantul să aibă cetățenie română și domiciliul stabil în oraşul Cugir;

d) solicitantul și soţul/soţia solicitantului, după caz, la data depunerii cererii, precum şi la data rezolvării acesteia să nu fi avut sau să nu deţină în proprietate o locuinţă ori un teren destinat construirii unei locuinţe proprietate personală, atât în orașul Cugir, cât şi în alte localităţi;

e) părinţii solicitantului să nu deţină sau să nu fi deţinut în proprietate, în ultimii 10 ani, un teren în suprafaţă mai mare de 500 mp în mediul urban şi de 5.000 mp în mediul rural, indiferent de localitatea în care este situat terenul (exclusiv terenul aferent casei de locuit);

f) solicitantul sau soțul/soția, după caz să aibă un loc de muncă în România sau în străinătate / să aibă calitatea de asociat sau administrator al unei societăți comerciale / persoană fizică autorizată în baza OUG nr. 44/2008;

g) să nu aibă o condamnare penală pentru infracțiuni săvârșite cu intenție;

Cererile însoțite de toate documentele prevăzute în Regulament se vor depune la sediul Primăriei oraşului Cugir începând cu data comunicării anunțului si până în data de 3 septembrie anul curent. Dosarele complete şi dosarele incomplete vor fi supuse analizei Consiliului Local al oraşului Cugir, cu propunerea motivată de aprobare sau de respingere, după caz, întocmită de către Comisia de evaluare. Atribuirea loturilor se va face în funcţie de punctajul obţinut de solicitant.

Condiții

Solicitanții cu cereri de atribuire a terenului aprobate în vederea construirii de locuințe și care au depus în dosar o preaprobare financiară au obligația ca, în termen 90 zile de la adoptarea hotărârii consiliului local, să prezinte documente doveditoare care să demonstreze că deţin într-un cont bancar suma minimă de 50.000 lei sau echivalent în euro ori un contract de finanțare din partea unei instituții bancare cu privire la faptul că solicitantul este eligibil pentru obținerea unui credit în vederea construirii locuinței, cu suma de minim 50.000 lei sau echivalent în euro. În acest caz Contractul de comodat va fi semnat după prezentarea dovezii referitoare la obținerea creditului.

Sub sancţiunea retragerii atribuirii, beneficiarul este obligat să înceapă construcţia în termen de un an de la data atribuirii terenului şi să o finalizeze în termen de maxim 3 ani de la data obținerii autorizației de construire, cu respectarea reglementărilor de urbanism impuse prin autorizare. Se consideră data finalizării construcției, data procesului-verbal de recepție a lucrărilor, eliberat de Compartimentul urbanism din cadrul Primăriei orașului Cugir. Legea nr. 15/2003, republicată.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Bărbat din Ighiu, înșelat cu un aparat auditiv care nu funcționa. A apelat la Poliție, care l-a găsit pe vânzător

Publicat

sediu ipj

Un bărbat de 73 de ani, din Ighiu, a reclamat la poliție că a fost înșelat la cumpărarea unui aparat auditiv.

Potrivit reprezentanților IPJ Alba, vânzătorul a fost identificat și s-a ales cu dosar penal. 

”La data de 27 iulie 2021, poliţiştii din Ighiu au identificat un bărbat, de 30 de ani, din comuna Nuşeni, judeţul Bistriţa – Năsăud, ca persoană bănuită de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune.

Se pare că, la data de 29 decembrie 2020, i-ar fi vândut și trimis prin intermediul unei firme de curierat, unui bărbat, de 73 de ani, din comuna Ighiu, un aparat de respirat defect” a precizat un reprezentant al IPJ Alba.

La telefon, acesta l-ar fi asigurat pe bărbatul din Șard că aparatul este în stare de funcţionare.

Faţă de bărbatul de 30 de ani cercetările sunt continuate, pentru înșelăciune.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Corporația Politică: Suma incredibilă încasată de partide de la stat în primul semestru al anului. N-au reușit să o cheltuiască

Publicat

bani

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat miercuri că în primul semestru al anului 2021 au fost virate în conturile formațiunilor poltice sume în valoare de 91.069.012,34 lei, reprezentând subvenții de la bugetul de stat.

Politica rămâne cea mai bănoasă afacere, chiar și în contextul pandemiei, când firmele românești trec printr-una dintre cele mai grele perioade din existența lor.

Partidele continuă să încaseze lunar milioane din bani publici, pe care nici măcar nu apucă să îi cheltuiască.

Serviciul de urmărire a respectării destinației subvențiilor din cadrul Autorității Electorale Permanente a constatat că în Semestrul I al anului 2021, au fost angajate cheltuieli în procent de 50,08% din totalul sumelor încasate de partide. Adică jumătate.

Cu toate că au plătit inclusiv consultanță politică, angajați, propagandă și publicitate, o mare sumă din bani a rămas necheltuită, semn că partidele nu mai știu ce să facă cu banii.

 

În structura cheltuielilor angajate din subvenția de la bugetul de stat, ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentru presă și propagandă, după cum urmează:

Partidul Social Democrat – 66,95%;

Partidul Național Liberal 66,83%.

La partidul PRO ROMÂNIA cheltuielile cu chiriile și utilitățile au reprezentat 37,22%, iar la USR și PMP, cheltuielile cu personalul au reprezentat 51,31%, respectiv 45,46% din totalul cheltuielilor angajate.

Doar în luna iunie, partidele au primit de la bugetul național o subvenție de aproape 13,7 milioane de lei.

Cele mai mari sume le-au încasat PSD și PNL.

Detalii despre modul în care au cheltuit partidele banii primiți de la începutul anului, găsiți AICI, cu mențiunea că nu au consumat toate sumele primite.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate