27 octombrie 1687: Tratatul de la Blaj. Ziua în care armata austriacă a preluat mai multe orașe și cetăți din Transilvania

27 octombrie 1687 este ziua în care s-a semnat Tratatul de la Blaj, prin care Transilvania punea la dispoziţia armatei austriece un număr de oraşe şi cetăţi şi era recunoscută domnia ereditară a lui Mihai Apafi în Transilvania.

Eforturile diplomatice ale Vienei pentru ocuparea Transilvaniei au început în primăvara anului 1685, cu misiunea iezuitului Antide Dunod, care a fost însărcinat să realizeze o alianță antiotomană între Transilvania și Țara Românească, sub protecția  împăratului.

Nobilimea transilvăneană a înțeles adevăratul scop al lui Dunod și l-a întâmpinat cu reticență.

În acest context, iezuitul a fost forțat să spună cât se poate de clar scopul misiunii sale: ”Nolentes volentes, proteget vos Sua Majestas” (”Vreți nu vreți, veți fi protejați de Maiestatea Sa”).

Nemulțumiți de mersul anevoios al negocierilor, în toamna anului 1685, austriecii au trimis primele trupe pe teritoriul Transilvaniei, iar Dunod i-a cerut dietei de la Alba Iulia să rupă toate legăturile cu turcii și polonezii.

În anul următor, o nouă armată imperială a pătruns pe teritoriul Transilvaniei și a învins trupele trimise să o oprească.

În aceste condiții, reprezentanții stărilor din Transilvania au semnat Tratatul Hallerian, prin care provincia intra sub protecția împăratului.

Profitând de o retragere temporară a trupelor imperiale, care au fost trimise la asediul Budei, Apafi și dieta au amânat ratificarea acordului, mai mult au decis să îi trimită Porții tributul obișnuit și să păstreze relațiile cu otomanii.

Iritată de acțiunile transilvănenilor, Curtea de la Viena a trimis o nouă armată, sub conducerea lui Carol de Lorena, care a impus un nou acord, semnat la Blaj, în toamna anului 1687.

Acest acord a reprezentat ocuparea de facto a Transilvaniei, habsburgii instalând garnizoane militare în toate cetățile importante, iar transilvănenii erau obligați să furnizeze alimente pentru întreținerea acestora.

Momentul, reprezentat de o gravură

Scena predării cheilor cetăților Transilvaniei către austrieci, în conformitate cu prevederile Tratatului de la Blaj semnat la 27 octombrie 1687, a fost imortalizat într-o gravura.

Lucrarea a fost realizată la sfârșitul secolului al XVII-lea, având la bază un desen de Sebastian le Clerc, gravat de Johanna Sibilla Kräusin și tipărit de Jeremias Wolff la Augsburg.

Gravura face parte dintr-o mapă intitulată Les Actions Glorieuses de S.A.S. Charles Duc de Lorraine &c. en Hongrie, Transylvanie, &c. Imaginea centrală cu titlul Les transilvains soumis prezintă în partea stângă un cort decorat cu Crucea de Lorena, sub care ducele Carol primește de la nobilii ardeleni cheile cetăților Transilvaniei.

În partea superioară, flancată de trofee de război și steaguri, este imaginea cetății Alba Iulia, denumită în gravură Weissemburg.

Este vorba despre a doua cea mai veche imagine a cetății transilvănene.

Surse: Historia.ro, mnuai.ro