Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

29 iulie, Ziua Imnului Național: Deșteaptă-te Române! România a avut până acum șase imnuri


Publicat

Într-un singur secol, România a avut șase imnuri și asta pentru că cei care au venit la putere au stabilit de fiecare dată o altă zi națională, alte însemne de stat, un alt imn.

Imnul de stat este un cântec bărbătesc, solemn, apărut odată cu formarea statelor naționale și adoptat oficial ca simbol al unității. E o melodie triumfală, menită să ne ajute să ne simțim mai patrioți ca de obicei.

Primul imn a apărut a apărut în anul 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În urma unui concurs public al cărui premiu era de 100 de galbeni câștigătorul a fost compozitorul și violonistul Eduard Hubsch, cu piesa „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”.

Melodia nu a avut însă versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru viitorul „Imn regal român”, intonat, pentru prima dată, la încoronarea regelui Carol I, în anul 1884.

În anul 1948, odată cu instalarea regimului comunist, în ziarul „Flacăra” a fost publicat noul imn al României, „Zdrobite catuşe”, pe muzica lui Matei Socor. O melodie cu versuri de propagandă în care era preaslavită Republica Populară și prietenia cu poporul rus eliberator:

„Zdrobite cătuşe în urmă rămân,

În frunte-i mereu muncitorul,

Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm,

Stăpân pe destin e poporul”.

În anul 1953, în plină sovietizare a României, imnul „Zdrobite cătușe” a fost inlocuit cu „Te slăvim, Românie!” pe versuri de Eugen Frunză și Dan Deșliu. Partidul a hotărât ca poporul să se bucure adânc de faptul că armata rusă era încă în țară, elitele României își aflau sfârșitul în închisoare, iar libertatea de expresie devenise o amintire interzisă:

„Te slăvim, Românie, pământ părintesc,

Înfrățit fi-va veșnic al nostru popor

Cu poporul sovietic eliberator

Leninismul ni-e far și tarie și avânt”.

În anul 1975 imnul naţional al României a fost din nou schimbat. Ceaușescu și-a dorit o altă melodie, mai puțin stalinistă. Așa au ajuns românii să cânte „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Melodia a devenit, ulterior, imnul naţional al Albaniei, la propunerea poetului Victor Eftimiu, de origine albanez.

În anul 1977 noul Imn al Republicii Socialiste România a devenit „Trei culori cunosc pe lume”, imn care a fost intonat până la sfârşitul anului 1989.

Cetățenii erau obligați să-l cânte pe stadioane, în școli, la toate adunările populare. S-a spus că Ceaușescu ar fi fost autorul versurilor.

În anul de grație 1989 ne-am trezit din somnul cel de moarte și am ieșit în stradă. Interzis în perioada comunistă, „Deşteaptă-te, române!„, la origine, „Un răsunet”, a devenit imnul naţional al României.

Timp de câțiva ani „Deșteaptă-te, române!” a fost și imnul național al Republicii Moldova, dar a fost înlocuit în 1994 cu „Limba noastră”.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală.

În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

Cu privire la autorul real al partiturii muzicale sunt mai multe ipoteze. Una dintre ele îl consideră ca autor tot pe Andrei Mureșanu care a realizat o variantă în măsura de 6/8 cântată mai mult în Ardeal.[5]. În numărul 10 din 1894 al revistei „Musa Română“ este făcută mențiunea:

Autorul poeziei, cît și al melodiei imnului «Deșteaptă-te, Române» este Andrei Mureșanu. Armonizată a fost însă de un muzicant boem, la dorința autorului, și s-a publicat într-un caiet intitulat «Flori române» împreună cu alte jocuri naționale pe la anul 1860. Melodia originală se vede în «Musa Română», anul 1888, numărul 2, la începutul Putpuriului românesc.

Dumitru Georgescu Kiriac a transformat melodia lui Mureșanu într-o variantă mai energică și mai ritmată, în măsură de 4/4, care a circulat în Regat.

O altă ipoteză îl menționează ca autor pe Gheorghe Ucenescu, elev și colaborator al lui Anton Pann, care a fost rugat de Mureșanu, la o petrecere de Cireșe, în curtea bisericii, să cânte câteva melodii printre care și ”Din sânul Maicii mele” pentru a găsi o idee de imn.

În acest fel, deși avea 14 ani la acea vreme și abia studia muzica bisericească, Ucenescu s-a considerat „autorul moral” al melodiei.

Anton Pann este considerat oficial autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea deja o largă circulație în epocă. El nu a făcut decât să culeagă muzica.

Sursă: digi24.ro

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

BLAJ

FOTO: O mașină a luat foc în trafic la Bucerdea Grânoasă. Pompierii din Blaj au intervenit pentru stingerea incendiului

Publicat

pompieri

O mașină a luat foc și s-a făcut scrum în trafic, în localitatea Bucerdea Grânoasă din județul Alba. Garda de intervenție Blaj a intervenit miercuri seară pentru lichidarea și stingerea unui incendiu izbucnit la un autoturism, în localitatea Bucerdea Grânoasă, au transmis reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență Alba.

Din primele informații autoturismul marca Ford s-ar fi aflat în trafic, când a izbucnit focul. La fața locului au fost trimise două mașini ale pompierilor: o autoutilitară de stins incendii și o ambulanță.

Incidentul a fost unul fără victime. În jurul orei 23,30 pompierii au reușit să stingă focul.

Sursă: ISU Alba

Foto: Arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Harta: 17 județe din România marcate de Germania ca ”zone de risc”. Testul COVID-19 este obligatoriu la intrarea în țară

Publicat

Autoritățile germane au actualizat, miercuri, lista județelor din România considerate drept „zone de risc”. Potrivit ministerului de externe german și institutului Robert Koch, Bucureștiul și 17 județe din România au intrat în așa numita ”zonă roșie”.

Județele Argeș, Buzău, Bihor, Mehedinți, Neamț,  Ialomița, Timiș au fost marcate inițial ca zone de risc de către Germania.

Pe  listă au fost adăugate miercuri și Bacău, Brașov, Brăila, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Prahova, Vaslui, Vrancea și capitala București.

Toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră pe teritoriul Republicii Federale Germania după ce s-au aflat într-una dintre zonele/regiunile incluse în lista „zonelor de risc“ trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii sau, alternativ, să se supună testării, în mod gratuit, pentru infecția cu COVID-19, într-o perioadă de cel mult 72 de ore de la sosirea pe teritoriul Republicii Federale Germania”, preciza MAE, într-un comunicat transmis sâmbătă.

În caz contrar acestea riscă amenzi de până la 25.000 de euro dacă se sustrag. În cazul în care sunt depistate pozitiv, aceste persoane intră în izolare obligatorie.

Testarea la care se face referire se poate efectua direct pe aeroport, la medicul de familie sau la autoritățile locale de sănătate.

În cazul în care nu se îndeplinește această obligație, autoritățile germane pot refuza intrarea în țară sau vor dispune măsura autoizolarii la domiciliu. Indiferent de opțiunea aleasă, testarea este obligatorie pentru toate persoanele care vin din zonele de risc.

Măsura autoizolarii la domiciliu nu se va aplica celor care prezintă un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii pe teritoriul Republicii Federale Germania.

În schimb, dacă testul este efectuat la momentul sosirii în Germania, se va dispune măsura autoizolarii până la primirea rezultatului testului.

Ce spune ambasadorul României în Germania

Ambasadorul Emil Hurezeanu a explicat la televiziunea Digi24 că cei care ajung în Germania cu avionul plecând din România de pe aeroporturi plasate în zonele de risc, la destinație vor spune de unde vin și vor face testul pentru COVID, care este gratuit.

Cei care vin din România terestru, vor trebui să completeze o declarație pe proprie răspundere, iar în decurs de 72 de ore de la intrarea pe teritoriul Germaniei vor trebui să facă testul. Cei care mint că nu vin din zone de risc riscă amenzi de până la 25.000 de euro.

Cum se face evaluarea zonelor de risc în Germania

Evaluarea zonelor de risc se face de câteva ori pe săptămână în Germania. În urmă cu câteva zile, erau numai șapte județe din România incluse în această categorie, acum sunt 17 plus Bucureștiul. Criteriul este să nu existe mai mult de 50 de cazuri de infectare la suta de mii de locuitori.

De asemenea, persoanele care intră în Republica Federală Germania venind dintr-o „zonă de risc” (inclusiv din cele șapte județe menționate) sunt obligate să completeze un formular de localizare a cărui variantă în limba engleză – Public Health Passenger Locator Form – poate fi regăsită AICI

Informații cu privire la noua măsură de actualizare a „zonelor de risc“ prin includerea în listă a unor județe din România sunt disponibile AICI  (lista completă și actualizată a zonelor de risc).

Regulile de conduită, restricțiile și măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale pot fi văzute AICI
.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Actrița Ioana Bogățan, în juriul Galei HOP – Gala Tânărului Actor. Evenimentul se va desfășura pe acoperișul Teatrului Național

Publicat

Actrița din Alba Iulia, Ioana Bogățan, director al Teatrului de Păpuși ”Prichindel” și al Festivalului de Teatru ”Povești”, a fost cooptată pentru al doilea an consecutiv în juriul Galei HOP – Gala Tânărului Actor, Ediția 2020, care se va desfășura la începutul lunii septembrie. 

”Sunt pentru a doua oară în juriul acestei gale. Tradiția a fost să se țină la Costinești. Anul trecut s-a mutat la Constanța și cei mai mari actori români au venit să îi vadă pe concurenți. Tot anul trecut, Gigi Căciuleanu a făcut și un spectacol cu actorii câștigători pe care am vrut să îl aduc și la noi la festival.

Anul acesta nu va fi online. Va fi ”on the roof ”- pe acoperișul Teatrului Național din București, unde există un spațiu perfect pentru așa ceva.

Tema este ”Teatru coregrafic. Dans.Actorul ca fenomen al teatrului actual”… Eu sunt fascinată de această formă de teatru și tot timpul am vânat acest tip de spectacole, foarte bune, pentru festivalul de la Alba Iulia. Este o onoare pentru mine această prezență în juriu” a declarat Ioana Bogățan pentru Alba24.

De menționat că Ioana Bogățan și Adrian Batista sunt cei doi membri ai juriului care au fost menținuți de la ediția de anul trecut.

Din juriu mai fac parte: Adrian Batista – regizor și producător TV, Silvia Ghiață – producător TV, Andrei și Andreea Grosu– regizori și Ileana Lucaciu – critic de teatru.

În competiție sunt înscriși 24 de actori.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Florin Roman: 40 de doze de Redemsivir, folosit în tratamentul bolnavilor de COVID-19, ajung joi la Spitalul Județean Alba

Publicat

Deputatul de Alba, Florin Roman, a amunțat pe contul său de Facebook că 40 doze de Remdesivir, medicamentul folosit în tratamentul bolnavilor de COVID-19, ajung mâine la Spitalul Judetean Alba, în urma unei discuții pe care a avut-o cu ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

”Tot astăzi am finalizat discuțiile cu oficiali de la Rezervele de stat, impreuna cu Prefectura Alba, pentru ca patru containere modulare sa ajungă la Ambulanta Alba, pentru a fi utilizate de ambulanțieri.

Totodată, a devenit litera de lege amendamentul privind creșterea la 35% pe ordonator principal de credite a sporului pentru spitalele județene care tratează cazurile de COVID 19, ceea ce permite o salarizare mai corectă în spitalele județene” a adăugat acesta.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate