Fitch a menținut ratingul României, dar avertizează asupra deficitului foarte ridicat. Ce s-ar fi întâmplat dacă ajungea în ”junk”

Agenția internațională de evaluare financiară Fitch a reconfirmat, vineri noaptea, ratingul suveran al României la nivelul BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, menținând însă perspectiva negativă.

Decizia reconfirmării ratingului suveran este susținută, în opinia agenției, de statutul de membru al Uniunii Europene și de intrările de capital de la Uniunea Europeana care susțin convergența reală a veniturilor și finanțarea externă, precum și de evoluția pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor și a indicatorilor de guvernanță, care se situează la niveluri superioare față de țările din aceeași categorie de rating (‘BBB’).

Potrivit sursei unui comunicat al Ministerului Finanțelor, citat de Agerpres, perspectiva negativă reflectă, în opinia agenției, deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, evidențiată de un deficit fiscal mare și de o creștere rapidă a raportului datorie publică ca procent din PIB.

”Punctele forte care au condus la menținerea ratingului și a perspectivei sunt echilibrate în raport cu deficitele mari și persistente ale bugetului de stat și ale contului curent, creșterea rapida a datoriei publice, polarizarea politică și o poziție destul de ridicată a datoriei externe.

Prognozele Fitch reliefează o creștere economică estimată la 0,7% în 2025 (similară cu 2024) și un ritm de creștere de aproximativ 1,2% în 2026 și 2027, susținut de fondurile UE și de redresarea economiei zonei euro”, se mai menționează în comunicatul MF.

În ceea ce privește evoluția datoriei publice, Fitch prognozează că aceasta va ajunge de la 55% din PIB la finalul lui 2024, la 63,4% din PIB în 2027 și ca este posibil să ajungă la 70% până în 2029.

Printre factorii care ar putea îmbunătăți ratingul sau perspectiva, Fitch evidențiază:

• consolidarea fiscală constantă și reducerea susținută a deficitului bugetar; scăderea datoriei publice ca procent din PIB;
• îmbunătățirea poziției contului curent prin reducerea datoriei externe și diminuarea riscurilor de finanțare externă.

Pe de altă parte, factorii care ar putea înrăutăți ratingul României se numără lipsa unei consolidări fiscale suficiente pe termen mediu, o creștere semnificativă a raportului datorie publică/PIB și afectarea credibilității politicilor publice, a stabilității macroeconomice și a lichidității externe din cauza deficitelor gemene excesive.

”Menținerea calificativului investment grade este crucială pentru România, în condițiile presiunilor fiscale și bugetare ridicate. Acest rating influențează direct costurile de finanțare pe piețele interne și internaționale, precum și interesul investitorilor pentru achiziționarea titlurilor de stat românești”, se mai subliniază în comunicat.

Ce se întâmpla dacă România ajungea în ”junk”

Reamintim că România risca să ajungă în categoria ”junk”. Când ratingul unei țări ajunge la nivelul „junk” (sub investment grade), se declanșează o cascadă de consecințe economice și financiare severe:

Ratingul „junk” înseamnă că obligațiunile de stat sunt considerate de agențiile de rating (Moody’s, S&P, Fitch) ca fiind speculative și cu risc mare de neplată. Aceasta înseamnă rating-uri sub BBB- (S&P și Fitch) sau Baa3 (Moody’s).

Consecințe imediate

Creșterea costurilor de împrumut: Țara ar fi trebuit să plătească dobânzi mult mai mari pentru a atrage investitori, deoarece riscul perceput crește dramatic.

Vânzări masive de obligațiuni: Mulți investitori instituționali (fonduri de pensii, companii de asigurări) au mandate care le interzic să dețină titluri cu rating sub investment grade, declanșând vânzări forțate.

Presiune pe moneda națională: Ieșirea capitalurilor străine pune presiune descendentă pe cursul de schimb, ceea ce poate duce la deprecierea monedei naționale.

Efecte pe termen mediu și lung

Restricționarea accesului la piețele de capital: Țara poate ajunge să nu mai poată împrumuta de pe piețele internaționale sau doar la costuri prohibitive, fiind nevoită să se bazeze pe finanțarea internă sau pe ajutorul instituțiilor internaționale.

Contagiune către sectorul privat: Companiile și băncile din țara respectivă vor vedea și ele rating-urile scăzute, crescându-le costurile de finanțare și limitându-le accesul la capital.

Impactul asupra economiei reale

• Creșterea inflației din cauza deprecierii monedei
  S
• căderea investițiilor străine directe
• Contractarea creditării interne
• Posibile măsuri de austeritate pentru restabilirea echilibrelor