Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

44 de ani de la marele cutremur din 1977. În mai puțin de un minut au fost distruse 35000 de locuințe. Radiografia unui dezastru


Publicat

În data de 4 martie 2021 se împlinesc 44 de ani de cel mai mare seism înregistrat în România. Pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuințe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate. Cutremurul s-a soldat cu aproape 1.600 de morți și alte 11.000 de persoane rănite.

Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro. 

Cutremurul care a avut loc la ora 21:22, a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este aşezată în zona de impact a seismelor vrâncene. În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.

În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari. În Capitală şi-au pierdut viaţa 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morţi înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din Capitală au fost rănite.

Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Printre oraşele extrem de afectate de cutremurul din anul 1977 a fost şi Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al ţării. După seism, autorităţile au anunţat că oraşul a fost afectat în proporţie de 80%, fiind practic ras de pe faţa pământului.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.

Legenda urbană

În schimb, circulă şi o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari şi că autorităţile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceauşescu a anunţat că va vizita oraşul. Fostul dictator a dat ordin ca oraşul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă judeţe ale României. O bună parte din banii pentru reconstrucţie au fost donaţi de Germania şi Austria. Un deceniu mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic din cauza lucrărilor de slabe calitativ.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în aproape toată zona Balcanilor. În oraşul Şviştov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg.

Seismul a produs efecte puternice asupra solului, în nord-estul Munteniei şi sudul Moldovei, precum crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacţia autorităţilor a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat şi au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producţiei de alimente au fost luate, în urma apelului prezidenţial, pentru a asigura necesarul populaţiei şi s-a dispus restabilirea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.

Dispariţia unor monumente de arhitectură

Pagubele materiale s-au concretizat prin afectarea majoră şi chiar dispariţia unor monumente de arhitectură bucureşteană, printre care blocurile Dunărea, Continental-Colonadelor, Scala, Casata, Wilson, Nestor, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (casa arhitectului Grigore Cerchez) şi clădirile de la strada Lizeanu colţ cu Bulevardul Ştefan cel Mare. Practic, în Bucureşti au fost rase de pe faţa pământului 32 de blocuri şi clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate.

Din totalul pierderilor înregistrate la nivel naţional, primul loc a fost ocupat de Bucureşti cu 90% victime şi 70% pierderi materiale.

Cuplul Ceauşescu, în Nigeria

În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, Ceauşescu a întrerupt banchetul. La telefon a instituit starea de necesitate în România, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat pe aeroportul Otopeni.

Când a fost cel mai puternic seism din România

Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi.

Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea. 

Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.

Cea mai afectată zonă a fost cea de la Curbura Carpaților. Dionisie Ecleziarhul, călugar caligraf și cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”.

Multe clădiri din București au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle. Au izbucnit și multe incendii, probabil din cauza răsturnarii sobelor.

La Târgu Jiu s-a dărâmat Biserica Mărgineni, omorând patru oameni. Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte a fost de asemenea distrusă, cu toate că abia fusese zidită.

Cutremurul a fost simțit în Moldova și Bucovina, cele mai afectate orașe fiind Iași și Cernăuți. La Mănăstirea Sf. Ioan au căzut mai multe odăi, turnul bisericii, bolta și din ziduri; la Iași nu a rămas nici un zid nesurpat, turnurile mai multor biserici și mănăstiri s-au surpat iar cupolele s-au prăbusit.

În zona Moldovei au mai avut de suferit și Mănăstirile Bogdana, Rădeanu, Răducanu și Răchitoasa și Bisericile Armănesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pașcani) și Adormirea Maicii Domnului din Bârlad.

Brașovul și împrejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagră suferind multe avarii. La Sibiu s-au dărâmat mai multe clădiri, inclusiv Biserica Catolică.

Cutremurul a mai provocat stricăciuni și în zone din Ucraina, la Lvov și Kiev, a produs spaimă în Polonia la Varșovia iar în Bulgaria au avut de suferit orașele Ruse, Varna și Vidin.

Avertisment în caz de un nou cutremur 

„Acum, conform expertizelor făcute, sunt 350 de clădiri, aproximativ, cu risc de seismicitate unu, care ar putea oricând să se prăbuşească, la un cutremur mare. Dar nu numai acestea, atenţie. Toate cele 2400 de clădiri expertizate în Bucureşti trebuiesc consolidate.

Bucureştiul are însă vreo 18.000 de clădiri şi mai mult de jumătate sunt construite înainte de 1977. La cutremurul de atunci au murit circa 1600 de oameni şi s-au prăbuşit 33 de blocuri a declarat la DCNews senatorul Marius Marinescu.

Toate blocurile de după 1977 rezistă la un cutremur de peste 8 grade pe Richter, iar Casa Poporului, spre exemplu, până la 9 grade. 

Dar trebuie expertizate toate clădirile, pentru că betonul îmbătrâneşte. În Bucureşti, s-au consolidat în aceşti 31 de ani doar 34 de imobile.

Lucrul ăsta îl ştiu de la domnul Nicolae Noica, care a fost ministrul Lucrărilor Publice în anii 2000, cel care a pus bulina roşie pe clădiri. Astea sunt cifrele concrete. Dacă ne uităm că 350 de imobile pot cădea oricând, înseamnă că în 300 de ani am putea să le consolidăm, dacă o ţinem aşa. Sunt nişte cimitire pe verticală aceste imobile.

Sorin Oprescu, fostul primar general, spunea că într-un cutremur mai mare decât din ’77 ar muri peste 500.000 de români. Ştia ce spune!”, a mai spus Marius Marinescu.

sursa: mediafax.ro, digi24.ro, DCNews.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Israelul se deschide pentru românii vaccinați, din 23 mai. Turiștii vor putea călătorii deocamdată doar în grupuri organizate

Publicat

La mai bine de un an de la închiderea granițelor și după trei valuri pandemice agresive, Israelul a atins imunitatea de turmă în urma vaccinării masive și va permite accesul în țară începând cu data de 23 mai 2021 pentru toți turiștii români vaccinați.

Informația a fost dată marți, într-o declarație comună a ministrului turismului din Israel, Orit Farkash-Hacohen și a ministrului sănătății, Yuli Edelstein. În prima etapă, va fi permis accesul în Israel doar grupurilor organizate.

Citește și Românii pot merge în Grecia din 16 aprilie. Ministrul Economiei anunță condițiile de plecare și de întoarcere din vacanță

Redeschiderea turistică a Israelului se va face treptat, începând cu data de 23 mai, când primele grupuri de turiști vor avea acces în Țara Sfântă. Călătorilor individuali li se va permite să intre în Israel în cea de-a doua etapă.

Toți vizitatorii vor putea intra în Israel în baza unui test PCR negativ și vor trebui să facă și un test serologic care să ateste existența anticorpilor în urma vaccinării.

Testul serologic pentru români va putea fi eliminat prin semnarea unui acord bilateral între Guvernul Israelului si Guvernul României, prin care Israelul să recunoască certificatul de vaccinare emis de autoritățile din România. În acest sens, Guvernul Israelului a inițiat deja discuții cu partea românească și a trimis deja o propunere la care se așteaptă răspunsul oficial al Guvernului României. Astfel de tratate au fost semnate deja de Israel cu Grecia și Cipru.

Autoritățile de la Ierusalim vor oferi în zilele următoare mai multe informații despre întreg procesul de acces în Israel.

Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Guvernul aprobă noi sancțiuni pentru restaurantele care încalcă regulile: suspendarea activității și afiș obligatoriu la intrare

Publicat

Noi măsuri și sancțiuni pentru restaurantele care încalcă în mod repetat măsurile de protecție împotriva COVID-19 se află în lista actelor normative care vor intra la aprobare în ședința de guvern de miercuri, 14 aprilie 2021.

Astfel, localurile care încalcă regulile riscă, pe lângă amendă, și închiderea pentru 15 sau 30 de zile. Acestea vor fi obligate să afișeze un mesaj în care arată că sunt închise temporar din cauza nerespectării măsurilor.

Vezi și DOCUMENTE: MODELE DE DECLARAȚIE pe propria răspundere și ADEVERINȚĂ de la angajator pentru CARANTINĂ

Localurile vor rămâne închise chiar dacă vor contesta măsura de suspendare a activității.

Măsurile sunt cuprinse într-un proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Documentul este postat pe siteul secretariatului general al Guvernului în lista actelor normative care intra la aprobare în ședința de guvern de miercuri 14 aprilie 2021.

Aceste măsuri vor trebui să treacă și prin Parlament pentru adoptare, unde ar putea suferi modificări.

DOCUMENTUL complet poate fi văzut AICI: Măsuri restaurante

Potrivit proiectului de lege, firmele care sunt descoperite că încalcă în mod repetat măsurile anti-Covid într-un interval de 15 zile dintre constatări vor fi închise temporar, pe o durată de 15 zile (sediul principal sau secundar în care operatorul economic desfășoară activitatea). În prezent, aceste firme sunt sancționate doar cu o amendă nesemnificativă, cuprinsă între 1.000 și 1.500 lei.

Firmele închise vor trebui să afișeze, în locuri vizibile de la intrarea/intrările în sediul închis temporar, următorul mesaj: „Acest spațiu este închis temporar, până la data de ________ inclusiv, din cauza nerespectării măsurilor dispuse pentru diminuarea efectelor pandemiei de COVID-19”.

Dacă firma nu își suspendă temporar activitatea pentru 15 zile, autoritățile vor aplica sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu, pentru durata rămasă.

Mai mult, în cazul în care firma nu respectă măsura de suspendare a activității și își continuă activitatea, autoritățile vor dispune închiderea pentru 30 de zile. Și în acest caz vor fi aplicate sigilii. În prezent, firmele sunt sancționate doar printr-o amendă cuprinsă între 2.000 și 10.000 lei.

În plus, chiar și în cazul în care firmele închise contestă măsura de suspendare a activității, ele nu vor putea deschide pe durata stabilită a sancțiunii, mai stabilește proiectul.

Agenții și ofițerii de poliție, subofițerii și ofițerii de jandarmi, precum și polițiștii locali vor putea să aplice toate aceste sancțiuni.

Măsurile vor intra în vigoare la 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

Textul documentului

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID19Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art.ILegea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID19, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.După articolul 66 se introduce un nou articol, art.661, cu următorul cuprins:

„Art. 661(1) În cazul repetării la același sediu principal sau secundar, întrun interval de 15 zile de la constatarea precedentă, a contravenției prevăzute la art. 65 lit. q), de către conducătorul unui operator economic, pe lângă sancțiunea contravențională principală prevăzută la art. 66lit.b), agentul constatator dispune și sancțiunea contravențională complementară a închiderii temporare, pe o durată de 15 zile, a sediului principal sau secundar în care operatorul economic desfășoară activitatea fără respectarea condițiilor stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. f).

(2) Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare prevăzute la alin. (1) se materializează prin afișarea de către agentul constatator, în locuri vizibile în interiorul sediului închis temporar, a următorului mesaj: „Acest spațiu este închis temporar, până la data de ________ inclusiv, din cauza nerespectării măsurilor dispuse pentru diminuarea efectelor pandemiei de COVID19”.

(3) În cazul în care operatorul economic nu respectă sancțiunea contravențională complementară prevăzută la alin. (1), orice persoană care are calitatea de agent constatator al contravenției prevăzute la art. 65 lit. q) aplică, pentru durata rămasă, sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu.

(4) În cazul în care constată săvârșirea contravenției prevăzute la art. 65 lit. r), pe lângă sancțiunea contravențională principală prevăzută la art. 66lit.c), agentul constatator dispune și sancțiunea contravențională complementară a închiderii temporare, pe o durată de 30 de zile, a sediului principal sau secundar în care operatorul economic desfășoară activitatea suspendată temporar prin măsurile stabilite potrivit art. 5 alin. (3) lit. f).

(5) Aplicarea sancțiunii contravenționale complementare prevăzute la alin. (4) se materializează prin aplicarea de sigilii sau alte semne distinctive cu valoare de sigiliu.

2.La articolul 67alineatul (2), litera c) se modifică și va avea următorul cuprins:„c) agenții și ofițerii de poliție, subofițerii și ofițerii de jandarmi, polițiștii locali, pentru contravențiile prevăzute la art. 65 lit. d), e), g), h), i), j), k), l), m), n), o), q) și r);”

3.La articolul 68,după alineatul (1)se introduce un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins:„(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001,aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.180/2002,cu modificările și completările ulterioare, plângerea împotriva procesuluiverbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nu suspendă executarea sancțiunilor contravenționale complementare aplicate potrivit art.661.

Art.IIPrezenta lege intră în vigoare la10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I

surse:

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENT: Criterii mai dure pentru carantinarea localităților: Nivelul de testare, rata de incidență și paturile ocupate la ATI

Publicat

Noi criterii pentru carantinarea localităților au fost elaborate de către Ministerul Sănătății. Mai exact, nivelul de testare COVID devine factor principal, alături de rata de incidență și gradul de ocupare a paturilor din spitale și secțiile ATI.

Ordinul semnat de secretarul de stat Andreea Moldovan a fost publicat marți în Monitorul Oficial și poate fi vizualizat AICI la pagina 12 a documentului.

Vezi și DOCUMENTE: MODELE DE DECLARAȚIE pe propria răspundere și ADEVERINȚĂ de la angajator pentru CARANTINĂ

Acesta introduce un punctaj pe baza unei grile. Cu cât o localitate are mai multe puncte, cu atât situația epidemiologică este considerată mai gravă și poate intra în carantină.

Municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori riscă să intre în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte. Rata de incidență cumulată în 14 zile de la care se poate institui carantina este de 3 cazuri la o mie de locuitori.

Mai exact, municipiile și zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori riscă să intre în carantină dacă au minimum 60 de puncte, iar restul localităților dacă au minimum 70 de puncte.

Rata de incidență cumulată în 14 zile de la care se poate institui carantina este de 3 cazuri la o mie de locuitori.

Pentru ieșirea din carantină este prevăzut un singur criteriu: rata de incidență mai mică de 3 cazuri la o mie de locuitori.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Contractului individual de muncă pentru salariați a fost modificat. Ministerul Muncii a introdus o obligație pentru angajatori

Publicat

Ministerul Muncii a modificat modelul cadru al contractului individual de muncă și a introdus o nouă obligație care îi revine angajatorului: să informeze salariatul, în momentul angajării, cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat.

Ministrul Muncii Raluca Turcan a precizat, pe Facebook, că orice angajat din România contribuie la acest pilon de pensii și este extrem de important să se informeze și să opteze în cunoștință de cauză pentru un fond privat care să îi administreze acești bani, economisiți de-a lungul carierei, pentru a-și suplimenta veniturile în momentul pensionării.

„Prin urmare, am modificat modelul cadru al contractului individual de muncă și am introdus o nouă obligație care îi revine angajatorului: să informeze salariatul, în momentul angajării, cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat.

Cred că este important să punem accent mai mare pe această componentă de informare și de conștientizare a angajaților că au această opțiune, astfel încât să poată să-și decidă singuri viitorul, alegând conștient în loc să fie repartizați aleatoriu de către sistem”, scrie ministrul.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate