Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Alba Iulia – Reședință de Regiune: ȘAPTE ARGUMENTE ISTORICE care fac diferența între orașele candidate la titlul de capitală


Publicat

Așezarea romană Apulum, unde se găsea sediul oficial al guvernatorul roman al Daciei, prima Unire a lui Mihai Viteazul, Marea Adunare Națională și Unirea de la 1 decembrie 1918 sunt câteva dintre evenimentele cheie ale istoriei României, în care Alba Iulia a fost capitală. Regionalizarea ar putea fi următorul moment în care Alba Iulia să devină punctul esențial de desfășurare a acțiunilor și evenimentelor din această zonă a Transilvaniei, dacă va fi desemnată reședință regională.

Alba Iulia s-a transformat, și mai puternic în ultimii ani, în locul în care oameni din țară și din străinătate, din toate domeniile, de toate vârstele, cu o mulțime de preferințe vin să participe la evenimente „marca Alba Iulia”, cel puțin o dată pe an: științifice – Congresul Spiritualității Românești, cultural-artistice – Festivalul Dilema Veche, istoric-patriotice – Ziua Marii Uniri, 1 Decembrie, Ziua Martitiului lui Horea, Cloșca și Crișan, 28 februarie.

Totodată, evenimente noi au început să crească în jurul Cetății Alba Carolina: Festivalul Cetății Medievale, Festivalul de Jazz, Sărbătoarea Muzicii, Festivalul de Teatru, Festivalul de Folk, Festivalul de Film, completate de momente spectaculoase aduse de Garda Romană de la Apulum și Lupii de Fier ai Apoulonului, deja deveniți celebri, căutați și îndrăgiți de tot mai multă lume.

Momentul Regionalizării României i-a determinat pe albaiulieni să înceapă o nouă acțiune de promovare a orașului pentru a câștiga, de această dată, statutul de reședință a regiunii. Așa cum s-a mai întâmplat în istorie, oamenii din Alba Iulia îi invită din nou pe români și pe toți cei care iubesc Alba Iulia să sprijine acest oraș să devină capitală administrativă de regiune. Argumentele sunt de natură istorică, de cultură, instituționale și logistice (în Alba Iulia funcționează mai multe unități regionale, dintre care Curtea de Apel, ADR Centru, Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, Unitatea regională POS DRU Centru sunt doar câteva), dar și economice.

În acest demers, pe Facebook a fost creată o pagină de susținere, Alba Iulia – Reședință Regională, pe care toți cei preocupați de această idee sunt liberi să se exprime.

Citiți și:

1 noiembrie: Simpozion la Alba Iulia pe tema regionalizării şi descentralizării administraţiei publice în contextul revizuirii Constituției României

Iată șapte argumente istorice pentru ca Alba Iulia să devină Reședință Regională, ce stau ca motto al celei de-a XVI-a întruniri a Congresului Spiritualității Românești:

1. Alba Iulia este una dintre cele mai vechi așezări ale Daciei, unde s-a creat o puternică metropolă și colonie romană, Apulum. Pe aici a trecut cea dintâi cale de deschidere spre Roma și Imperiul Roman de Apus și de Răsărit, important centru daco-roman, recunoscut și înscris în hărțile vremii. Vechimea Albei se înscrie în vechimea neamului și a pământului românesc.

2. Alba Iulia a devenit în timp centrul vital al românității Ardealului, al Țării Moților și al tradițiilor muntelui Găina, al primei Uniri a lui Mihai Viteazul care, intrând triumfător în istorica așezare la 21 octombrie/1 noiembrie 1599, realizează unirea Transilvaniei cu Țara Românească, urmând apoi Moldova, în luna mai 1600, astfel încât se împlinește „pohta ce-am pohtit”, adică dorința de a uni toate teritoriile românești într-o țară, ajungând astfel „domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”. Prin aceasta, Alba Iulia a fost centrul reprezentativ al întregului Ardeal unit cu Țara Românească și Moldova.

3. Alba Iulia, din aceste motive socotită capitală a celui dintâi pas al Unității tuturor românilor sub Mihai Viteazul, a fost nominalizată de Consiliul Național Român central, în hotărârea de la Arad, să devină locul Marii Adunări Naționale care a întrunit prin reprezentanți aleși, peste 100.000 de oameni, un impresionant referendum al vremii, care a împlinit, la 1 Decembrie 1918, Actul Unirii (după care s-a înfăptuit Unirea Basarabiei la 27 martie/9 aprilie și a Bucovinei, la 15/27 noiembrie). Alba Iulia este socotită Capitala Marii Uniri și aici se încoronează Familia regală a tuturor românilor, Regele Ferdinand și Regina Maria (27 octombrie 1922, în Catedrala construită în acest scop).

4. Alba Iulia devine simbolul național al tuturor românilor în idealul lor de unitate. Este motivul pentru care Congresul Spiritualității Românești, creat la Băile Herculane, în 1993, își mută sediul la Alba Iulia, istorica așezare devenind astfel și Capitala românilor de pretutindeni.

5. Nici o altă așezare a României, cu excepția Iașilor și Bucureștiului, nu păstrează atât de viu și definitiv spiritul Unirii neamului românesc ca Alba Iulia. Istorica legendă a așezării este unică în întreaga lume. În decursul vremurilor, edilii și politicienii, cărturarii și localnicii au fost mândri de rolul jucat de Alba Iulia în istoria națională și i-au conservat monumentele, i-au apărat istoria, i-au făurit viitorul.

6. Alba Iulia deține nu numai acest rol istoric și cultural important, ci și unul economic însemnat, conferit prin bogățiile hărăzite de bunul Dumnezeu, în întregul ținut al Albei, resurse inestimabile de aur, argint, metale neferoase rare, râvnite, exploatate și răpite de-a lungul vremii de Imperiul Roman și Imperiul Austro-Ungar, dar nesecate. Alba Iulia și regiunea Albei continuă să rămână un izvor de prosperitate și bunăstare pentru România de mâine, exploatarea cu inteligență și în folosul național a acestor zăcăminte putând constitui șansa de redresare economică a țării.

7. Oamenii locului și ai întregului Ținut al Albei, de la Sebeș la Zărand și Roșia Montană au apărat eroic etnia și pământul cu toate ale lui, lăsând moștenire urmașilor acest nucleu de romanitate nealterat, conservând cultura populară, tradițiile, datinile și meșteșugurile tradiționale de o manieră care îi conferă un rol important în acest domeniu nu doar în comparație cu zonele învecinate, dar și la nivel național. Și astăzi, dincolo de crezurile politice, municipiul Alba Iulia și județul Alba au în frunte români adevărați care păstrează neîntinată istoria, o reconfigurează în durata viitorimii.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

5 Comentarii

5 Comentarii

  1. Emil-Anton COMȘA

    miercuri, 30.10.2013 at 22:37

    Sunt doar câteva argumente foarte solide ca să putem spune Alba Iulia este Capitala Transilvaniei!

  2. Aavram Iancu

    miercuri, 30.10.2013 at 23:07

    Treziti-va Frate! Daca nu ai un cuvant important de spus la nivel economic, social, cultural, centru universitar…nu ai cum sa fi centru de regiune! ALO?!?!.. noi nu avem canalizare in juma de municipiu, nu avem un cinematograf acatari, nu avem o casa de cultura adevarata (e ba discoteca, ba magazin de masini). Nu avem una sau doua crese, cadrele de la universitatea 1 aprilie sunt jalnice, investitii zero (avem un singur kaufland, si OAU se mai descide un LIDL…si iaudu si sebesu au mai multe). Apropos Sebesul o sa fie un motor de dezvoltare….poate daca s-ar uni administrativ alba cu sebesu…ar pute veni cu ceva la fata de masa, pana atunci o sa fim incontinuare mici…si din-ce-in-ce mai mici.

  3. McGigi

    vineri, 01.11.2013 at 09:04

    Argumentele sunt hilare si penibile, iar articolul e scris intr-un mod patetico-poetic care starneste, si el, rasul. Alba Iulia nu este un oras, neavand niciodata o vocatie reala pentru asta. Economic, social si cultural, Alba Iulia nu exista. Capitala de regiune? Sa lasam…

  4. IOANA

    duminică, 03.11.2013 at 00:03

    Romania are nevoie de locuri de munca si de benificile proiectului de la Rosia Montana,odata cu inceperea proiectului minier sar dezvolta si zona care deocamdata este moarta si fara nici o sansa daca proiectul minier nu se va face.Proiectul ne este de ajutor in viitor pentru un viitor mai frumos la noi acasa . DA PROIECTULUI DE LA ROSIA MONTANA !!!!

  5. Rusu Mirel

    luni, 25.11.2013 at 22:14

    Proiectul Rosia Montana (RMP) poate ajuta la relansarea industriei de minerit a Romaniei prin utilizarea unor tehnologii moderne, pe baza principiilor dezvoltarii durabile. Industria miniera poate deveni un catalizator al economiei nationale pentru zeci de ani de acum inainte, inclusiv prin stimularea serviciilor adiacente – infrastructura, dezvoltarea serviciilor.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Românii aruncă 2,5 milioane de tone de hrană pe an. Un sfert este mâncare gătită

Publicat

Aproximativ 2,55 milioane de tone de hrană se aruncă în fiecare an în România, susține Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Potrivit acestuia, cea mai mare pondere este de mâncare gătită, fructe şi legume.

Risipă alimentară: aproape 130 kg de hrană / cap de locuitor

„Deşi există un grad de incertitudine în ceea ce priveşte datele referitoare la risipa alimentară în Uniunea Europeană, cantitatea de alimente produsă ce este irosită pare să fie inferioară estimărilor de la nivel mondial.

Proiectul de cercetare finanţat de Uniunea Europeană estimează că aproximativ 20% din alimentele produse în Uniune sunt irosite.

Conform studiilor existente, în România se aruncă în fiecare an aproximativ 2,55 milioane de tone de mâncare, adică peste 350 de grame de mâncare, ceea ce înseamnă aproximativ 129 kg/cap de locuitor.

Din cele 129 kg/cap de locuitor risipite anual, 24% este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume şi 1% carne.

Cea mai mare risipă de hrană se înregistrează în mediul urban, în timp ce în comunităţile rurale se folosesc metode tradiţionale de valorificare a resturilor de alimente în gospodării.

În mediul urban peste 95% din resturile din municipii ajung la groapa de gunoi. Costurile asociate risipei de alimente sunt de cel puţin două feluri: costuri economice şi costuri de mediu.

Donarea de alimente ar trebui încurajată şi va rămâne permanent un factor esenţial de reducere a risipei alimentare”, a afirmat oficialul MADR.

Măsuri pentru reducerea risipei

Acesta a menţionat că instituţia pe care o reprezintă finanţează, în prezent, cinci proiecte ce vizează reducerea atât a risipei alimentare, cât şi gazelor cu efect de seră.

„Este bine cunoscut faptul că schimbările climatice şi sociale reprezintă provocări actuale şi stringente la nivel global şi european care impun identificarea şi aplicarea unor soluţii urgente şi adecvate.

Ministerul Agriculturii gestionează Legea 2017/2016 privind reducerea risipei alimentare şi vine cu politici de rotire a culturilor în aşa fel încât să promovăm plante care înmagazinează gazele cu efect de seră.

Ministerul finanţează cinci proiecte care au ca temă reducerea risipei alimentare şi reducerea gazelor cu efect de seră, promovează strategia pentru o economie circulară în aşa fel încât să folosim tot ceea ce producem şi cu un consum de energie al planetei mult mai mic (…)”, a spus reprezentantul Ministerului Agriculturii.

Până la 50% din toată risipa alimentară, produsă de consumatorii din oraşe

În România, prin Legea nr. 47/2016, data de 16 octombrie a fost declarată Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare.

Un studiu realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care evaluează percepţia populaţiei privind risipa alimentară în România, produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt cele care au cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor, deşi tendinţa de risipire s-a diminuat semnificativ în ultimii ani (2020 faţă de 2016) cu 63,8%, respectiv cu 61,11%.

Conform cercetării, până la 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe.

„Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram”, arată studiul citat.

Cu toate acestea, nivelul mediu al risipei în rândul consumatorului urban din România a scăzut la 6,5% în 2020, de la 10,43% în 2016, iar pentru 2030 estimările arată că se va atinge obiectivul de reducere cu 50% a risipei alimentare.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Educația financiară și juridică vor fi materii obligatorii pentru elevi la școală, de anul viitor. Proiect aprobat de Parlament

Publicat

Parlamentul a aprobat luni introducerea materiilor Educația financiară și Educația juridică în școli, la nivel de învățământ primar și gimnazial.

Modificarea intră în vigoare din 2022.

Legea educației este modificată astfel încât cursul de competențe antreprenoriale va deveni cursul de competențe antreprenoriale și financiare.

În plus, în forma amendată de senatori, proiectul stabilește că elevii vor beneficia și de programe de educaţie juridică.

Elevii vor avea astfel posibilitatea de a învăța diferența dintre active și pasive, cum funcționează creditele, diferența dintre cardul de credit și cardul de debit, cum funcționează IFN-urile, care este importanța economisirii și informații de bază despre investiții la bursă.

Inițiatorii suțin că „nu este suficient ca tinerii să dobândească competenţe antreprenoriale, să ştie cum să administreze o afacere din punct de vedere financiar, ci este nevoie să înţeleagă şi să integreze şi comportamente responsabile din punct de vedere juridic”, potrivit avocatnet.ro.

„Inițiativa legislativă are drept scop introducerea educației financiare în învățământul preuniversitar, alături de educația antreprenorială. Introducerea educației antreprenoriale în școli reprezintă un aspect de natură a încuraja spiritul antreprenorial de la vârste cât mai fragede.

Stimularea educației antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, iar România se aliniază astfel trendului global. Totuși, trebuie să recunoaștem că nu toți absolvenții vor deveni antreprenori, însă toți vor avea nevoie de cunoștințe de bază cu privire la gestionarea unui buget propriu”, scriu inițiatorii proiectului.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate. Precizări de la primărie

Publicat

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate până în 25 octombrie. Viceprimarul Emil Antoniu Popescu a anunțat că deținătorii acestor construcții au fost notificați în acest sens.

”În cursul zilei de vineri, 15 octombrie, au fost emise notificări pentru deținătorii construcțiilor neautorizate cu destinația ”garaj” aflate pe strada Nicolae Bălcescu.

Deținătorii garajelor nu au autorizație de construcție și nici contract de concesiune valabil, fiind notificați încă din anul 2017 cu privire la obligativitatea demolării lor.

Mai mult, există o sentință definitivă în justiție privind corectitudinea notificării din urmă cu 4 ani, urmând ca până în 25 octombrie terenul să fie eliberat de construcțiile parazitare.

În caz contrar acestea vor fi demolate pe cale administrativă, iar autoritățile locale vor recupera cheltuielile de la cei în cauză”, a anunțat viceprimarul.

Pentru garajele similare din spatele magazinului ”Mercur”, termenul limită pentru demolare este 22 septembrie 2022.

”Totodată posesorii garajelor din spatele Magazinului “Mercur” au termen limită pentru demolare data de 22 septembrie 2022, când expiră ultimul contract de concesiune.

De asemenea garajele din spatele Colegiului Tehnic „Alexandru Domșa” urmează să fie desființate în viitor, întrucât în zonă vor fi dezvoltate proiecte importante pentru comunitate: Grădinița 16 și amenajarea unui teren de sport.

Administrația locală are în vedere toate garajele construite ilegal între blocuri obiectivul fiind mărirea numărului de parcări precum și respectarea regulilor de urbanism de către toți cetățenii municipiului”, a precizat Emil Antoniu Popescu.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cât vom plăti pentru gaz și lumină, în această iarnă. Virgil Popescu: ”Vești bune pentru milioane de români”

Publicat

Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că România are stocuri suficiente de gaze pentru a trece cu bine peste această iarnă.

A explicat cât vor plăti românii pe facturile la electricitate și gaz, dar și cine va putea să își amâne plata facturilor.

”Vești bune pentru milioane de români!

Consumatorii casnici vor plăti maxim 71 de bani pe KWh, exact cât plăteau anul trecut. Asta după ce am adoptat măsuri de compensare și plafonare ale prețului la energie și gaze naturale, pentru a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine peste această iarnă.

Românii nu trebuie să facă absolut nimic decât să își monitorizeze consumurile.

Am mărit grila de consum, nu mai sunt 200 de kWh, în urma amendării din Parlament pragul de consum lunar este 300 de kWh, plus 10% marja de toleranță. La gaze naturale a rămas același volum: 1.200 de metri cubi.

Dacă prețul se duce peste 1 leu pe KWh, intervine plafonul. Pentru un consum de 100 de KWh, valoarea facturii va fi un leu X 100, din care se scade compensarea, deci prețul va fi de 71 de lei”, a declarat Virgil Popescu, potrivit dcnews.ro.

Cine poate să își amâne factura?

”Dacă am un venit mediu pe membru de familie de 850 de lei sunt un consumator vulnerabil.

Completarea documentației pentru consumatorul vulnerabil este gestionată de ministerul muncii și primărie. La primărie se completează. Se face o bază de date care va fi transmisă furnizorilor.

Ce se întâmplă cu facturile din octombrie? Aceste facilități intră la data de 1 noiembrie. Contractele furnizorilor de gaz sau electricitate au început din 1 noiembrie.

Avem posibilitatea să mărim perioada prin care se aplică aceste măsuri și pentru luna aprilie.Eu estimez că din aprilie prețul gazului o să o ia pe o pantă în jos”, a mai declarat Virgil Popescu, la Digi24.

Comisiile economice reunite din Senat au votat în unanimitate luni, în bloc, mai multe amendamente aduse OUG 118/2021 privind compensarea facturilor la energie.

Printre amendamentele propuse de PSD a fost posibilitatea amânării cu şase luni la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili. Totodată, profitul furnizorilor a fost plafonat la maximum 5% raportat la costurile de furnizare. Printre modificări se află şi supraimpozitarea cu 80% a producătorilor de electricitate, dar şi plafonarea la 5% din costuri a profitului furnizorilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate