Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Alba Iulia: Unde ar putea fi instalate stații de încărcare pentru vehicule electrice și cât vor costa. Planurile Primăriei

Publicat

Primăria Alba Iulia vrea să amplaseze până la 15 stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiu, prin programul de finanțare oferit de stat pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, a identificat 22 de posibile locații și a lansat procedura de achiziție a studiului de fezabilitate.

Municipiul Alba Iulia poate primi finanțare, prin programul AFM privind stațiile de reîncărcare vehicule electrice, de până la 3 milioane lei. O parte din investiție trebuie suportată și din bugetul local.

Până la 15 stații, cu cel puțin două puncte de reîncărcare vehicule electrice

Studiul de fezabilitate se va face pentru 13-15 sații de încărcare autovehicule electrice, pentru o investiție totală în lucrări în valoare de 3 milioane lei. Amplasamentul va fi decis de reprezentanții primăriei și cei ai DEER.

Stația va avea cel puțin două puncte de reîncărcare, simultană, alimentate din același punct de livrare din rețeaua publică de distribuție. Dintre cele două puncte de reîncărcare, unul trebuie să permită încărcare în curent continuu la putere de 50kW, iar celălalt în curent alternativ de 22kW.

În documentația de proiect, inițiatorii precizează că în prezent municipiul nu dispune de stații de reîncărcare pentru vehicule electrice, prin care să se contribuie la creșterea numărului de astfel de mijloace de transport nepoluant.

Deocamdată, administrația locală a identificat 22 de locații posibile pentru instalarea stațiilor de reîncărcare vehicule electrice.

Bulevardul Transilvaniei / parcare spital / parcare Piața Pascu

Parcare Bazin Olimpic / Parcare Stadion

Parcare zona Arhive (Cetate) – str. Mihai Viteazul

Cetatea Alba Carolina – str. Militarilor / str. Unirii intersecție cu Muzeului

Zona Penny Gară (Bd. Încoronării)

Strada Iașilor (în spatele Școlii Gimnaziale ”Avram Iancu”

Centru – lângă Curtea de Apel (strada București/Piața IIC Brătianu)

Centru – parcare Piața Iuliu Maniu / zona Tribunal, Hotel Transilvania

Centru – strada Decebal (lângă sediu ADR Centru), strada Calea Moților/intersecție V. Alecsandri (vizavi de sediul primăriei)

Bărăbanț – strada Mureșului

Micești – strada Tarnița

Pâclișa – strada Carpenului (stația autobuz)

Oarda de Jos – strada Cocorilor

Oarda de Sus – strada Haiducilor

Cartier Orizont

Cartier Recea

Valoarea estimată a achiziției studiului de fezabilitate este de 69.000 lei.

Cât se va cheltui pentru instalarea unei stații de reîncărcare

Suma maximă finanțată prin programul AFM pentru instalarea unei stații de reîncărcare este de 190.000 lei, valoare ce reprezintă 100% din totalul cheltuielilor eligibile.

Sunt considerate cheltuieli eligibile cele efectuate pentru:

a) achiziţia de staţii de reîncărcare a vehiculelor electrice;

b) cheltuieli cu lucrări de construcții și montaj al staţiilor de reîncărcare;

c) cheltuieli aferente instalațiilor electrice, cu excepția cheltuielilor aferente instalației de racordare până la punctul de delimitare. Acestea vor fi evidențiate separat în cadrul devizului general;

d) cheltuielile efectuate pentru realizarea şi instalarea panoului de informare conform art. 11 lit. g);

e) cheltuielile efectuate pentru realizarea şi instalarea panoului de informare conținând sintagma “Proiect finanțat din Fondul pentru Mediu”;

f) taxa pe valoarea adăugată aferentă proiectului în condiţiile în care aceasta a fost solicitată şi nu este recuperabilă, rambursabilă sau compensată prin orice alte mijloace potrivit prevederilor legale;

g) cheltuieli cu active necorporale noi (brevete, licențe, know-how);

h) cheltuieli cu proiectarea (pct. 3.5.3, 3.5.5 și 3.5.6 din conţinutul-cadru al devizului general aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare), în procent de maximum 3% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente „investiției de bază”;

i) cheltuielile cu consultanţa (pct. 3.7 din conţinutul-cadru al devizului general aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, cu modificările şi completările ulterioare), în procent de maximum 2% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente ”investiţiei de bază”.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comentarii

  1. Pamfil

    luni, 17.01.2022 at 15:45

    Nu le puneti pe langa scoli… zone foarte locuite… Copii sunt curiosi si neastamparati….
    Se pot intampla tragedii!

  2. pilu

    luni, 17.01.2022 at 15:59

    Cheltuielile aferente instalaţiilor electrice ar putea fi suportate de către cel care suportă şi electrificările in localităţi fără curent.

  3. cetatean

    luni, 17.01.2022 at 18:37

    Oare de ce nu se pun si in zona AMPOI (3 Cartiere)!!!!!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Incendiu pe Autostrada A10 Sebeș-Turda. O mașină s-a făcut scrum, în apropiere de Mănăstirea Dumbrava

Publicat

Un incendiu a izbucnit sâmbătă dimineața pe Autostrada A10, între pe sensul de mers Alba Iulia – Turda, în zona Mănăstirii Dumbrava. O mașină s-a făcut scrum

Potrivit ISU Cluj, o autospecială pentru stins incendii a intervenit pe sensul de mers dinspre Alba spre Turda, în apropierea Mănăstirii Dumbrava, pentru a lichida flăcările ce au cuprins un autoturism aflat în deplasare pe ruta respectivă.

În momentul sosirii pompierilor la fața locului ocupanții erau ieșiți din autoturismul cuprins în totalitate de flăcări.

Zece minute a durat stingerea focarelor incendiului, însă autoturismul a fost distrus în totalitate.

Cauza probabilă este o defecțiune a instalației electrice a autoturismului.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Incident tragic la Alba Iulia. Un bărbat de 70 de ani din municipiu a murit după ce i s-a făcut rău pe stradă

Publicat

Un bărbat de 70 de ani din Alba Iulia a murit sâmbătă dimineața, după ce i s-ar fi făcut rău pe stradă. Incidentul tragic s-a produs în zona intersecției dintre strada Calea Moților, B-dul Revoluției 1989 și B-dul Republicii.

Bărbatul ar fi căzut pe trotuar, în fața unei stații de transport public. La fața locului a intervenit de urgență un echipaj de ambulanță. Medicii au încercat resuscitarea acestuia însă din păcate bărbatul nu a putut fi salvat.

Potrivit IPJ Alba, în dimineața zilei 14 mai 2022, în urma unui apel prin 112, polițiștii din Alba Iulia s-au deplasat pe o strada din municipiu, de unde a fost semnalat faptul ca o persoană de sex masculin este căzută și inconștientă.

O echipă operativă de cercetare a efectuat investigații, iar din primele cercetări a rezultat că este vorba despre un bărbat, de 70 de ani, din Alba Iulia, căruia i s-ar fi făcut rău.

La fața locului a intervenit un echipaj de ambulanță care i-a efectuat bărbatului manevre de resuscitare, la care acesta nu a răspuns, fiind declarat decesul.

Cadavrul a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală, în vederea efectuării autopsiei.

Cercetările sunt continuate.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO 14 mai 1981: Povestea primului zbor în Spațiu al unui cosmonaut român. Dumitru Prunariu: România era ca o pâine de casă

Publicat

prunariu

14 mai 1981 – Primul zbor al unui cosmonaut român, Dumitru Prunariu, în spațiul cosmic, cu nava Soiuz–40. Zborul a durat 7 zile, 20 de ore și 42 de minute, activitatea spațială desfășurându–se la bordul stației orbitale „Saliut 6″. Generalul-locotenent (rez.) Dumitru Prunariu este singurul român care a călătorit în spaţiu.

La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spațial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov – comandant de echipaj.

Acesta era un cosmonaut experimentat și mai efectuase un zbor cu o durată de 186 de zile, la bordul stației cosmice „Saliut-6″. Cosmonautul român Dumitru Dediu și cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiți ca membri ai echipajului de rezervă.

Dumitru Dediu a primit vestea cu resemnare, mai ales că aceasta a venit chiar în ziua lui de naștere: „Nu a fost ușor – recunoaște el – dar asta-i soarta, știam de la început că numai unul dintre noi va zbura”.

Dintre toți candidații din programul Intercosmos, Prunariu a fost singurul cosmonaut care a obținut la examenele și testările finale calificative maxime, în contradicție cu Dediu care a trebuit să repete unele examene pentru a putea fi declarat calificat măcar în echipajul de rezervă.

„Pentru mine, scopul întregii pregătiri l-a constituit zborul cosmic, așa cum era și normal. În toată perioada de pregătire nu m-am gândit niciodată ce va urma după aceea”, afirmă Dumitru Prunariu.

După avaria majoră care a întrerupt în 1979 zborul primului cosmonaut bulgar, întregul program Intercosmos a fost decalat cu un an, fiind reconsiderate toate datele de lansare ale viitoarelor echipaje.

Referitor la zborul Romano-Sovietic, cu aproape trei săptămâni înainte de lansare cele două echipaje, principal și de rezervă, au fost aduse din Orășelul Stelar de lângă Moscova la cosmodromul Baikonur din Kazahstan, unde au continuat pregătirea în vederea lansării.

Cu 28.000 de kilometri la oră, în jurul Terrei

Spre seara zilei de 14 mai 1981, un autobuz special i-a adus pe cei doi cosmonauți din echipajul principal, echipați pentru zbor, către Platforma 17 de la cosmodromul Baikonur: colonelul sovietic Leonid Popov, comandantul echipajului, cel care cu un an în urmă realizase recordul de durată în spațiul extraterestru de 185 de zile, și locotenentul major inginer Dumitru Prunariu, inginer de bord si cosmonaut cercetător.

Cu două ore înainte de start echipajul a ocupat poziția de lansare în capsula navei cosmice aflată în vârful rachetei purtătoare, efectuând până la lansarea propriu-zisă o serie de teste ale aparaturii și sistemelor navei.

La ora 20 16’ 38” (ora Bucureștiului), de pe cosmodromul Baikonur, a fost lansată racheta purtătoare cu nava cosmică Soiuz-40 (în greutate totală de 300 tone), având la bord echipajul mixt româno-sovietic format Dumitru Prunariu și Leonid Ivanovici Popov.

s

După 8 minute și 50 de secunde nava cosmică se desprindea de ultima treaptă a rachetei purtătoare, aflându-se deja la 220 km altitudine, aprox. 3000 km de punctul de lansare și deplasându-se în jurul Pământului cu o viteză de 28000 km/h pe o orbită înclinată față de ecuator cu 51,6o. Prunariu a devenit astfel primul român din istorie care a zburat în spațiu și al 103-lea din lume. Conform planificării zborurilor Intercosmos zborul avea să dureze aproape 8 zile, între 14 mai – 22 mai 1981.

Decolarea a decurs fără probleme. După înscrierea pe orbita circumterestră, verificarea parametrilor tehnici ai navei în condiții reale de zbor și efectuarea primei manevre orbitale de ridicare a orbitei, care au durat până la ora 4 dimineața a zilei următoare, cei doi cosmonauți au avut permisiunea să dezbrace costumele de scafandru cosmic, să treacă în modulul orbital și să se odihnească.

d

S-au trezit a doua zi la ora 12, și după ce au mâncat, au efectuat a doua manevră de ridicare și corecție a orbitei navei cosmice în vederea începerii manevrelor de joncțiune cu stația orbitală Saliut-6. În momentul cuplării, Soiuz-40 avea o viteză relativă față de stație de 0,3 m/s. „Îi auzim foarte bine pe vecini, echipajul Kovalionok și Savinîh, care se aflau în cosmos din luna martie“.

La 15 mai, nava cosmică Soiuz-40 efectueaza joncțiunea cu complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4. Momentul jonctiuii a fost imortalizat pe film din interiorul stației orbitale. Primul care a trecut prin deschizătura trapelor deschise ale celor două obiecte cosmice, a fost Prunariu.

Au petrecut șapte zile pe stația orbitală Saliut 6. Acolo, cei doi cosmonauți s-au întâlnit cu cosmonauții sovietici Vladimir Kovalionok și Victor Savinîh, care se aflau deja pe orbita circumterestră de la 21 martie 1981.

s

Pentru o săptămână au lucrat împreună, realizând 22 de experimente științifice. Între ele, cele denumite „Capilar”, „Biodoza”, „Astro” sau „Nanobalanța”.

Biodoza, de exemplu, a fost legat de studiul câmpului magnetic al Pământului și influenței lui asupra organismelor vii. Marea majoritate a experimentelor efectuate au fost de concepție românească, iar aparatura realizată în România pentru acest scop s-a remarcat printr-un grad înalt de miniaturizare, fiabilitate și consum redus de energie, funcționând ireproșabil.

p

Experimentele au avut drept scop obținerea de informații deosebit de prețioase pentru lărgirea cunoștințelor în domeniul astrofizicii, studiului radiațiilor cosmice și tehnologiilor cosmice, dar și în domeniul biologiei și medicinei cosmice și al psihologiei.

Complexul cosmic cu echipajele la bord trecea de la noapte la zi și invers de 16 ori în 24 de ore. Tot de atâtea ori în exteriorul aparatelor cosmice se produceau variații de temperatură de aproape 300 grade Celsius (+150 de grade în zonele radiate de Soare și -150 de grade în timpul trecerii prin umbra Pământului).

Prunariu a înconjurat Pământul de 125 de ori, parcurgând 5.260.000 km, cu viteza de 28.000 km/oră, însumând un timp total de zbor de 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde.

România din Spațiu, ca o pâine de casă

”Pe la ora 19,30-20,00 treceam zilnic pe deasupra României. De acolo, de sus, România se vedea de mărimea unei pâini rumene de casă”.

Ca și alți cosmonauți, datorită modificărilor care apar în organismul uman în imponderabilitate, Dumitru Prunariu a avut printre altele dureri de coloană în regiunea lombară aproape pe tot parcursul zborului cosmic.

„Mă trezeam aproape regulat pe la 5 – 5,30 dimineața de durere și simțeam nevoia imediată de a mă mișca. În timpul liber, cam o oră și jumătate pe zi mă uitam prin hublourile stației cosmice admirând frumusețile Pământului.

Spuneam că mergem „la plajă” pentru că Soarele „bronza” rapid și puternic. Televiziunea română ne pregătise și ea un program artistic pe niște benzi de video aflat atunci în fază primitivă, dar nu am apucat să vedem prea mult din el. Uneori udam ceapa verde, „plantată” în cârpe umede”.

Revenirea din spațiu și emoțiile unei situații extreme

Programul de cercetare fiind încheiat, a avut loc revenirea din spațiul cosmic în data de vineri, 22 mai 1981, la ora 16,58, ora României. Modulul de coborâre al navei spațiale „Soiuz 40“ (alte două module ale navei nu se recuperează, modulul orbital și modulul agregatelor) a aterizat în condiții aproape normale pe pământ, conform programului, în zona stabilită de pe teritoriul Uniunii Sovietice, la 225 kilometri sud-est de orașul Djezkazgan, din stepa Kazahstanului.

Aterizarea a fost cu unele peripeții, parașuta deschizându-se cu 4 secunde întârziere, la mai puțin de 9.600 km cum era prevăzut, ceea ce a prilejuit tuturor mari emoții.

Descriind momentele de imediat după aterizare, Prunariu relatează: „Trecerea la greutatea normală a fost cumplită. Mă trezesc luat pe sus de patru membri ai echipei de căutare-salvare și sunt așezat lângă Popov pe un șezlong. Am impresia că sunt de plumb și că pământul se clatină sub mine. La cinci minute după cosmos, ca o mângâiere, aud vorbindu-se românește“, mărturisea cosmonautul, referindu-se la Alexandru Stark, reporterul acreditat să relateze evenimentul.

s

Așa amețit cum era, ajutat de membri ai echipei de căutare-salvare, Prunariu s-a îndreptat spre capsulă să-si lase primul autograf în calitate de cosmonaut pe ea, conform obiceiului.

Misiunea a durat 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde, după un parcurs circumterestru de 5.260.000 de kilometri.

Recompensat cu 3 salarii

La momentul zborului, Dumitru Prunariu a fost cel de-al 103-lea cosmonaut al lumii; de atunci numărul cosmonauților a crescut la peste 550 (statistica 2016). Acest zbor de importanță epocală pentru România a situat-o în clubul select al țărilor participante direct la explorarea Universului și totodată atestă tradiția contribuțiilor marilor înaintași români la zborul omului printre stele.

Pentru realizarea cu succes a zborului cosmic, atât Prunariu, cât și Popov au fost decorați cu cele mai înalte ordine ale României și URSS.

Din punct de vedere material, pentru realizarea sa istorică, Dumitru Prunariu a primit ca recompensă echivalentul a trei salarii sub formă de primă, acordată de ministrul apărării și a fost înaintat cu un an înainte de termen la gradul de căpitan.

Autorităților de atunci le-a fost frică să nu fie refuzate de Ceaușescu în cazul în care ar face și alte propuneri de recompensare. În aceste condiții, trebuind să se mute cu familia în București unde a primit un post în cadrul Comandamentului Aviației Militare, Prunariu a fost obligat să locuiască jumătate de an la un cămin militar până să obțină o locuință, făcând apoi numeroase împrumuturi pentru a-și aranja apartamentul obținut și pentru stabilirea definitivă cu familia în capitala țării.

surse: Jurnalul Național, Amos News, Formula As. wikipedia.com, Mediafax, Revista Știință și Tehnică

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Piatra Boului din comuna Meteș, unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Munții Apuseni

Publicat

La aproximativ 12 kilometri de Alba Iulia, în apropiere de localitățile Ampoița și Tăuți din comuna Meteș se află rezervația naturală geologică Piatra Boului.

Blocul calcaros, în formă de creastă ascuțită, înalt de 45 de metri, domină versantul nordic şi vestic al Dealului Fecioarei (542 m), fiind un monument al naturii şi în acelaşi timp unul dintre cele mai frumoase puncte de belvedere din Munţii Apuseni.

Piatra Boului, împreună cu Pietrele Ampoiței, Piatra Varului și Piatra Bulbuci sunt blocuri izolate de mari dimensiuni, desprinse dintr-o faleză calcaroasă, alunecate pe taluzul continental din partea de sud a Munților Trascău și însedimentate în formațiunile cretacice de fliș, detașându-se în relief prin eroziunea selectivă.

Blocul calcaros reprezintă o klippă (n.r. – masiv izolat de roci străine în raport cu formațiunile înconjurătoare) de calcare jurasice, sub forma de olistolite, ce domină formaţiunile sedimentare alcătuite din conglomerate, gresii, argilite (wildflisch) cretacice inferioare, puternic erodate.

Vezi și FOTO-VIDEO Calcarele de la Ampoița, „străjerii” de la poarta de intrare în Munții Apuseni. Imagini cu drona din „Țara de Piatră”

Rezervația geologică are o suprafață de 0,60 ha, blocul de calcar având dimensiunile de 100 x 60 metri.

Rezervaţia propriu-zisă cuprinde numai blocul de calcar, dar zona tampon se extinde pe 200 – 300 metri în jur, incluzând atât pădurea (administrată de Romsilva), cât şi păşunea (domeniu particular) din partea de nord şi nord-vest, în care nu se vor amplasa construcţii şi nu se vor exploata calcare.

Vegetaţia din jurul blocului calcaros este alcătuită din pajişti mezofile cu asociaţii de Festuca rubra cu Agrostis tenius şi local de Nardus srticta, formate în urma defrişării pădurilor de gorun cu cer şi gârniţă.

Starea actuală a rezervaţiei este foarte bună, nu apar semne de degradare antropică, blocul calcaros Piatra Boului fiind ocrotit spontan de localnici, ca urmare a aspectului său majestuos.

Vezi și FOTO-VIDEO: Piatra Corbului de la Tăuți, calcare cu fosile vechi de peste 100 de milioane de ani. Legendele locului

Turiștii care ajung în vârf, pe micul platou, sunt binecuvântați cu o panoramă deosebită asupra împrejurimilor.

De asemenea, întreaga zonă e presărată cu urme ale omului preistoric, cercetările arheologice atestând numeroase așezări ale culturii materiale Coțofeni. Astfel de așezări au fost cercetate la Ampoița, Poiana Ampoiului sau Meteș unde predomină locuințele de tip colibă (împletituri din nuiele lipite cu lut) având mici terase plane în față sprijinite pe borduri de bolovani, precum și cele gen bordeie cu vatră interioară.

Căi de acces:

– pe DN 74, Alba Iulia – Zlatna, până la km 16, în partea nordică a satului Tăuţi, în dreptul indicatorului „Rezervaţia naturală Piatra Boului” (aflat pe partea stângă a drumului național), se intră pe un drum de pământ / potecă (spre nord) ce urcă pe Dealul Fecioarei circa 1,5 km până la Piatra Boului.

– pe DN 74, Alba Iulia – Zlatna, până la km 10, în dreptul localității Ampoiţa, apoi se merge pe drumul comunal DC 68.

Se trece de Calcarele de la Ampoiţa (aflate pe partea dreaptă a drumului), apoi din dreptul tabelei indicatoare către Rezervaţia naturală Piatra Boului (aflată pe partea stângă a drumului), se traversează pârâul, apoi se merge spre stânga circa 100 – 200 de metri pe un drum de pământ.

Din punctul unde acesta se termină, se merge dreapta pe o potecă care duce spre pășunile de la baza dealului.

Vezi și FOTO-VIDEO: Piatra Varului, „piramida” de calcar înaltă de 48 de metri de la Meteș, „străjer” de neclintit pe malul râului Ampoi

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax