Alertă DSVSA: Focar de septicemie hemoragică virală într-o păstrăvărie Romsilva din Sibiu. Toți peștii vor fi sacrificați

La o păstrăvărie din județul Sibiu, toți peștii vor fi sacrificați, după ce a fost confirmată prezenţa virusului septicemiei virale la păstrăvi. Este vorba despre un focar la păstrăvăria Laita, din localitatea Cârțișoara, ce aparține de Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică Sibiu.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Sibiu a aprobat vineri planul de măsuri, după ce boala a fost confirmată de analize, ca urmare a recoltării unor probe salmonide.

Boala nu este transmisibilă la om, deci sănătatea publică nu este pusă în pericol. Mai mult decât atât, este permis consumul uman al cărnii provenită de la peștii clinic sănătoși, cu condiția prelucrării acesteia într-o unitate de procesare, sub control sanitar veterinar oficial.

Măsurile luate de autorități

„Planul de măsuri aprobat prevede uciderea tuturor salmonidelor existente la nivelul păstrăvăriei în cauză, curățarea și dezinfecția tuturor bazinelor, materialelor, ustensilelor, echipamente de hrănire, îmbrăcăminte de protecție, ambarcațiuni plutitoare, existente la nivelul păstrăvăriilor afectate, dar și tuturor persoanelor și mijloacelor de transport, inclusiv a rezervoarelor și altor echipamente utilizate de operatorul economic și vizitatori.

Se instituie vidul sanitar de minim 6 săptămâni de la finalizarea operațiunilor de dezinfecție, perioadă în care bazinele vor fi golite și lăsate pe uscat. Se instituie în jurul focarului o zonă de protecție de 5 km, pe raza localității Cârțișoara. De asemenea, pe o raza de 10 km în jurul focarului, se instituie o zonă de supraveghere, care include și zona de protecție, pe raza localităților: Scoreiu, Arpașu de Sus, Sărata, Porumbacu de Sus”, informează Prefectura Sibiu.

Toate exploatațiile piscicole, aparținând persoanelor fizice sau juridice, aflate în zonele cu restricții vor fi supuse catagrafierii și testelor de laborator, pentru depistarea bolii.

Repopularea bazinelor cu salmonide se va efectua după închidere focarului de boală cu păstrăv provenit din zone libere de SHV. Înainte de introducerea acestora în bazine se vor recolta în cadrul programului propriu de autocontrol o probă (30 păstrăvi), care va fi expediată la IDSA-LNR, pentru testări în direcția SHV.

Exploatația va fi semnalizată și izolată conform normelor sanitar veterinare în vigoare. Măsurile se mențin până la închiderea focarului de boală.

Cazurile de septicemie hemoragică la păstrăvi

Este primul caz de septicemie hemoragică virală la păstrăvi din acest an, însă nu și primul semnalat în România. În martie 2022 au fost semnalate situații similare la păstrăvării din județul Sibiu (Albota). Atunci au fost sacrificați circa 700.000 de pești.

În 2021, a fost focar de septicemie virală la păstrăvii curcubeu în județul Buzău. Atunci au murit aproape 90.000 de pești. La momentul respectiv, era primul caz de acest fel semnalat în țară.

Boala nu afectează doar păstrăvii, ci și alte specii de pești.

Pești infectați – semnele de boală

Potrivit autorităților sanitar-veterinare, boala este cauzată de un virus din familia Rhabdoviridae, un microorganism cu o formă tipică de glonț și un înveliș glucoproteic definitoriu. Acest agent afectează peste 50 de specii de apă dulce și marină care trăiesc în mod natural în emisfera nordică a planetei.

Printre cele mai afectate specii de pești se află știuca (Esox lucius), păstrăvul comun (Salmo trutta), calcanul (Scophthalmus maximus), dar și heringul (Clupea spp.), șprotul (Sprattus sprattus) sau lipanul comun (Thymallus thymallus. Există trei serotipuri ale virusului, care determină tabloul clinic al animalului bolnav.

Acest virus este viabil la un pH cuprins între 5 și 10, interval în care se găsesc aproape toate apele rezervoarelor de pește și instalațiile de reproducere, dar este foarte sensibil la temperaturi peste 20 grade C.

Boala nu este transmisibilă la om, deci sănătatea publică nu este pusă în pericol. Mai mult decât atât, este permis consumul uman al cărnii provenită de la peștii clinic sănătoși, cu condiția prelucrării acesteia într-o unitate de procesare, sub control sanitar veterinar oficial.

Potrivit dreamfish.ro peștii bolnavi pot prezenta unul sau mai multe dintre semnele de mai jos, dar septicemia hemoragică poate fi prezentă și în absența acestor semne. Peștii mai tineri sunt în general mai sensibili la boli.

La puietul de păstrăv curcubeu apar hemoragii extinse, depunere de hemosiderina și hiperplazie splenică și renală, iar la peștii adulți – hemoragii externe și interne extinse. Mortalitatea poate varia de la 10% la 80% în funcție de stadiul bolii, temperatura apei, vârsta peștilor și alți factori de stres. Cele mai mari rate de mortalitate apar în stadiul acut.

În primul stadiu, cel acut, mortalitatea este ridicată și are loc rapid, iar peștii prezintă:

• letargie
• separare de banc
• înot la marginile iazului
• ușoară întunecare a culorii corpului
• exoftalm (ochi pop)
• sângerare în jurul ochilor
• sângerare sub piele în jurul bazei înotătoarelor pectorale și pelvine
• ulcerație cutanată
• branhii palide cu hemoragii punctiforme
• abdomen umflat, marcat de ascită (abdomen umflat din cauza lichidului acumulat)
• hemoragii identificate în țesutul gras, intestin, ficat, vezica și mușchi

În stadiul cronic, peștii prezintă:

• întunecarea intensă a pielii
• exoftalm (ochi pop)
• branhii alb-cenușii (anemice)
• interiorul abdomenului deosebit de palid
• ficat palid, cu semne de hemoragii la suprafață
• înot cu mișcare de rotație în jurul axei corpului (adică se rotesc)

Ca aspect general, peștii nu se mai hrănesc, înoată apatici, în spirală la suprafața apei sau pe lângă maluri și cad epuizați pe fundul bazinului.  Mortalitatea este rapidă și poate ajunge pana la 95% din efectiv.

Cum se răspândește boala

Sursele de VSHV sunt peștii bolnavi și cei sănătoși purtători de virus în urină, excremente, în exteriorul icrelor, apă, materiale contaminate. Virusul poate supraviețui mult timp pe fundul bazinelor nedezinfectate. Alte surse de virus pot fi și pasările care se hrănesc cu pește.

Pătrunderea virusului are loc prin branhii și, o dată ajuns în organism, se multiplică mai întâi la nivelul rinichilor, apoi trece în sânge. Perioada de incubație durează între 8 și 15 zile, în funcție de specia gazdei, vârstă, temperatura apei și condițiile de mediu.

Declanșarea și evoluția bolii depind de condițiile stresante, cât și de temperatura scăzută a apei. La temperaturi mai mici de 8 °C apar cele mai grave forme de septicemie hemoragică, de aceea este o boala care se manifestă mai ales în sezonul rece. La temperaturi mai ridicate (16°C – 18°C) boala începe să piardă din intensitate. Temperatura apei la focar este, în general, între 4°C și 14°C. De la 1 °C la 5 °C, există un curs prelungit al bolii cu mortalitate zilnică scăzută, dar per total mai ridicată, în timp ce temperaturile între 14 °C și 18 °C au ca rezultat un eveniment scurt de boală cu mortalitate redusă.

La temperatura de 31°C, virusul supraviețuiește timp de 15 minute, iar la 60°C, acesta este distrus. În apa de râu, la temperaturi de 10°C, virusul Septicemiei Hemoragice supraviețuiește timp de mai multe săptămâni, în proporție de 80%.

Măsuri de prevenție și tratament

Încă nu există un tratament eficient, însă profilaxia este mai mult decât indicată și ea duce la evitarea sau limitarea îmbolnăvirii. Astfel încât, se recomandă:

• alimentarea cu apa din surse verificate
• popularea cu icre la stadiul „cu ochi”, dezinfectate în prealabil, din unități necontaminate și însoțite de certificat de sănătate
• se vor evita pe cat posibil situațiile stresante, iar furajarea și temperatura apei se vor controla
• dezinfecția periodica a icrelor, echipamentelor, incubatoarelor, trocilor cu produse iodofore sau cu oxid de calciu ori clorura de var, în concentrațiile specificate de medicul veterinar
• popularea bazinelor de creștere la temperaturi de peste 12°C care asigură instalarea imunității în efectivul de pești
• introducerea unor antibiotice în hrana peștelui, cu scopul de a împiedica o infecție secundară, bacteriană (se impune testarea legată de sensibilitatea la antibiotice)
• identificarea bolii prin investigații rapide de laborator și măsuri periodice de dezinfecție preventivă
• selectarea și înmulțirea păstrăvului curcubeu care a căpătat rezistență la această boală
• este indicată și acoperirea bazinelor cu plase speciale care împiedică pasările să consume din pește și să transmită astfel virusul.

Verile călduroase pot eradica septicemia hemoragică din fermele infectate. Este sensibil și la variațiile de pH (7.4 – 7.8), la clor, iod formol, glicerină sau ultraviolete. Stresul crescut cauzat de supraaglomerare, temperaturi extreme sau supraalimentare va reduce foarte mult rezistența animalului la infecție.

foto: Facebook