Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Analiză: România are şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată din UE, dar are o productivitate foarte scăzută


Publicat

teren agricolRomânia are a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, fiind printre primii 10 exportatori mondiali de grâu şi porumb, potrivit unei analize a PwC. Totuși, țara noastră este însă insuficient mecanizată, afectată de fragmentarea proprietăţii agrare, lipsa capitalului şi a sistemelor de irigaţii, precum şi lipsa educaţiei profesionale a lucrătorilor agricoli. PwC România propune un set de măsuri complexe pentru îmbunătățirea productivității agrare. 

România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol, având a 6-a cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producției agricole, din cauza mai multor factori, arată o analiză a PwC România.

Astfel, România avea la nivelul anului 2013 o suprafață agricolă utilizată de 13,9 milioane de hectare, după cea a Franței (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) și Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decât cea de care dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha).

60% din suprafața agricolă utilizată a României (8,2 mil. ha) o reprezintă terenul arabil, iar din această suprafață circa două treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face că România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din lume (locul 9 în lume la exportul de grâu și locul 6 la exportul de porumb).

Deși cea mai mare parte a suprafeței cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puțin de 25% din valoarea producției agricole totale (în valoare de 14.2 miliarde de Euro în 2015).

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al României a scăzut constant în ultimii 20 de ani. De la 22,6 în 1993 la sub 5% din PIB în 2015. Această scădere a venit pe fondul transformării structurale a economiei românești, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii.

Deși contribuția agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura PIB dintre toate țările din Uniunea Europeană, de 3 ori și jumătate mai mare decât media europeană. În plus, la nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populația activă a României, de peste 6 ori mai mare decât media europeană de 4,4% din populația activă.

Ponderea forței de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992, deși ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în această perioadă, semnalând pierderi importante de eficiență. Practic, valoarea adăugată brută pe persoana ocupată în agricultură se ridică în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar situația este și mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la țările din Europa de Vest. Valoarea adaugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franța, respectiv 9% din cea generată în Spania.

Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziții, această fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparație în țările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depășește 1.000 EUR/ha.

Aproximativ 85% din totalul forței de muncă din agricultură este nesalariată – lucrând pe propriile exploatații agricole de subzistență. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariați din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania- 50.%, Franța – 63.1%, Germania – 55.8% ).

„Țările cu cei mai mulți lucrători salariați în agricultură sunt cele care înregistrează și cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, și anume randamentul relativ mic al producției agricole”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

„Având în vedere suprafața agricolă vastă și rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producției este principalul factor limitator al sectorului agricol”, a adăugat Bogdan Belciu.

Randamentele României sunt în urma mediei europene cu 37.1% la producție de grâu și 49.3% la producția de porumb, iar România este depășită de multe țări din Europa Centrala și de Est la acest capitol.

Soluțiile propuse de PwC pentru îmbunătățirea productivității sectorului agricol din România

Experții PwC România au propus mai multe soluții pentru îmbunătățirea productivității agriculturii românești:

1. Optimizarea dimensiunii exploatațiilor agricole prin înregistrarea proprietăților în sistemul național de cadastru, îmbunătățirea modului de acordare a subvențiilor pentru exploatațiile mici, stimularea asocierii fermierilor, introducerea unei dimensiuni minime comerciale și a unor masuri fiscale țintite.

2.  Creșterea gradului de capitalizarea exploatatiilor agricole prin facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol, stimularea utilizării sistemelor de irigații și modernizarea acestora, facilitarea accesului la fonduri europene și naționale relevante.

3.  Creșterea gradului de pregătire profesională a fermierilor prin modernizarea și promovarea învățământului profesional și tehnic agricol, creșterea gradului de implicare a tinerilor în agricultură prin implementarea unor scheme de susținere a acestora (sau facilitarea acces la fonduri europene relevante, oferirea de servicii adecvate de consultanță și formare profesională.

4. Reducerea evaziunii fiscale din sectorul agricol prin licențierea depozitărilor de cereal, optimizarea taxarii în sectorul agricol,  măsuri reglementare de reducere a evaziunii fiscale.

5. Dezvoltare rurală durabilă prin adoptarea ultimelor inovații din alte țări europene prin integrarea verticală și orizontală a activităților exploatațiilor și formarea de clustere rurale, promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus și generare de energie sustenabilă, promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a crește valoarea adăugată în agricultură, prin metodologii de rotație sau diversificare a recoletelor dar și prin aplicații de IT sau de robotică, promovarea inovării prin colaborare între universități, entități publice și private.

„Prin implementarea unui astfel de set de măsuri, România ar putea să-și sporească producția totală de cereale cu aproximativ 70%”, a conchis Bogdan Belciu.

sursa: hotnews.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Când ar putea fi reluate festivalurile Untold şi Electric Castle. Rugămintea lui Emil Boc adresată festivalierilor

Publicat

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a transmis „festivalierilor de toate vârstele” din România să se vaccineze pentru ca în vară să se poată bucura de concerte, potrivit Digi24.

Declarația lui Boc vine în contextul publicării de către Ministerul Culturii a unui set de măsuri propuse pentru organizarea marilor evenimente culturale în timpul pandemiei. Festivalurile ar putea fi organizate începând cu data de 1 iunie.

„Mesajul premierului și al meu, de aici de la Cluj, este simplu: dragi festivalieri de toate vârstele, vă rugăm să vă vaccinați. Vaccinarea reprezintă pașaportul direct de intrare la festival și în aceste condiții sunt șanse foarte, foarte mari ca în august-septembrie să reluăm festivalurile la Cluj și în România. Totul depinde evident de rata de vaccinare”, a declarat Emil Boc, sâmbătă, la Digi24.

De la începutul campaniei de vaccinare, în judeţul Cluj s-au vaccinat peste 200.000 de persoane, ceea ce a dus, potrivit primarului Boc, la o scădere semnificativă a ratei de incidenţă din judeţ, de la 8,1 la 5,76.

„Eu sunt foarte optimist, pentru că în 2021 suntem într-un scenariu mult mai favorabil decât în 2020. În acest an, iată că avem soluții non-invazive de testare rapidă.

Ar fi greșit să spunem că doar cei care au trecut prin boală sau au făcut vaccinul poate au dreptul să meargă la un eveniment sau restaurant, hotel. Noi propuneam, în ceea ce privește UNTOLD și Neversea, testare rapidă în fiecare zi a festivalului. Avem resursele necesare de verificare”, a declarat Eduard Chereji, director de comunicare al marilor festivaluri de muzică Untold și Neversea potrivit libertatea.ro

Organizatorii susțin că sunt pregătiți să convingă autoritățile să permită în acest an organizarea festivalurilor cu public.

Ministerul Culturii a propus un set de măsuri pentru organizarea marilor evenimente culturale în timpul pandemiei. Festivalurile ar putea fi organizate începând cu data de 1 iunie.

Vor exista două scenarii în care se vor desfășura evenimentele, iar scenariile vor fi alese de către organizatorii evenimentelor. Festivalurile mult așteptate, precum Untold sau Electric Castle vor intra în scenariul 1 din setul de măsuri propuse de Ministerul Culturii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO ȘTIREA TA: Șofer la un pas să provoace un accident grav între Aiud și Teiuș, după o depășire „sinucigașă” pe DN 1

Publicat

Șoferul unei mașini înmatriculată în județul Alba a fost la un pas să provoace un accident grav sâmbătă, pe DN 1, după o depășire riscantă efectuată între Aiud și Teiuș. 

Incidentul s-a produs sâmbătă după-amiaza, fiind surprins pe o cameră de bord de un șofer care circula pe direcția Aiud – Teiuș.

Pe filmare se poate observa cum șoferul unui autoturism marca Peugeot, care circula dinspre Teiuș spre Aiud, intră în depășire fără să țină cont că de pe sensul opus se apropia o altă mașină.

Șoferul acesteia din urmă reușește să-l evite la limită, virând spre marginea carosabilului, unde se afla și un capăt de pod.

Norocul său a fost că a avut prezenţă de spirit şi a acţionat la timp pentru a se feri din fața șoferului „sinucigaș”.

sursa video, foto: Constantin Popa

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Accident pe pârtia de la Vârtop – Arieșeni: Un băiat de 16 ani, suspect de fractură cervicală, preluat de elicopterul SMURD

Publicat

Un adolescent în vârstă de 16 ani a ajuns sâmbătă seară la Spitalul Judeţean din Oradea, victimă a unui accident grav petrecut la Vârtop – Arieșeni.

Un elicopter SMURD a fost solicitat de urgență, sâmbătă seară, pentru salvarea unui tânărului de 16 ani accidentat pe pârtia Vârtop de un prieten care se dădea cu placa.

„În urmă cu puțin timp, echipajul elicopterului SMURD nr. 342, aflat în serviciu la Jibou, a executat o misiune primară, pentru salvarea unui bărbat accidentat pe pârtia Vârtop, județul Bihor, care a suferit un politraumatism.

„Victima este suspectă de fractură cervicală. Îşi mişca membrele, dar avea dureri foarte mari”, a declarat Pinter, sâmbătă seară, pentru ebihoreanul.ro

Salvamontiştii l-au preluat pe băiat de pe pârtie şi l-au dus la baza lor din apropiere, de unde apoi adolescentul a fost urcat într-un elicopter SMURD, anume chemat de la Jibou pentru această misiune de salvare.

Un echipaj Salvamont Salvaspeo Bihor a fost primul intervenient la locul incidentului, acordându-i bărbatului primul ajutor necesar, până la sosirea echipei medicale a elicopterului.

Bărbatul a fost stabilizat, preluat de elicopter și transportat de urgență la o unitate spitalicească din municipiul Oradea”, a transmis Inspectoratul General pentru Aviație al Ministerului de Interne.

„Aeronavele Inspectoratului General de Aviație al M.A.I au participat, până la această ora, la salvarea a nouă persoane aflate în dificultate, victime ale accidentelor grave sau pacienți care au necesitat transferul în alt spital, precum și la misiuni în sprijinul structurilor de ordine și siguranță publică”, mai transmite IGAV.

sursa foto: Inspectoratul General de Aviatie al M.A.I.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Ministrul Muncii: Ministerele au termen 30 de zile să transmită propunerile privind politica de salarizare în sistemul public

Publicat

Memorandumul care stabileşte principiile care vor sta la baza reanalizării şi elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptat în şedinţe de Guvern, iar ministerele au la dispoziţie 30 de zile să transmită propunerile privind politica de salarizare în sistemul public, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan.

„Astăzi, în şedinţa de Guvern, a fost aprobat memo-ul care stabileşte principiile care vor sta la baza reanalizării şi elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Citește și MODIFICĂRI majore la salarizarea bugetarilor: Plafonarea sporurilor, grilă pentru administrația locală, spor de performanță

Acest memorandum a fost semnat de către toate ministerele şi reprezintă practic angajamentul pe care ministerele îl iau ca într-o perioadă de 30 de zile să prezinte propriile soluţii, propria viziune pentru familiile ocupaţionale pe care le coordonează, astfel încât să reaşezăm sistemul de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice.

Există o intenţie clară de a provoca tensiuni sociale minţind că Guvernul şi Ministerul Muncii vor tăia veniturile oamenilor. Şi aceasta este o intoxicare şi, de obicei, prinde pentru că sunt mulţi oameni nelămuriţi, mulţi oameni îngrijoraţi de veniturile pe care le au.

Dar în acelaşi timp să ştiţi că sunt foarte mulţi oameni convinşi că în această perioadă sunt şi oameni politici şi alţi amatori care din asta trăiesc, din intoxicare”, a spus Raluca Turcan, scrie Agerpres.

De asemenea, ea a menţionat că, în calitate de ministrul al Muncii şi membru al Guvernului, are datoria să lămurească orice „intoxicare apare în spaţiul public” şi va răspunde de fiecare dată cu condiţia să i se solicite un punct de vedere, „ceea ce de multe ori nu s-a întâmplat până în acest moment”.

„Ca atare, în această conferinţă de presă vreau să afirm apăsat, aşa cum a făcut şi primul ministru, că prin memorandumul pe care l-am adoptat astăzi (joi, n.r.) nu punem bazele niciunei măsuri de scădere a veniturilor în România, ci dimpotrivă.

Prin acest memoradum intenţionăm să creştem acele salarii care au fost mereu lăsate în urmă prin inechităţile legislaţiei adoptate în trecut. Şi, de asemenea, salarizarea în sectorul public va deveni unitară, predictibilă, echitabilă şi va fi de asemenea în corelaţie cu eficienţa instituţiilor publice.

 Ministrul Muncii: e de datoria noastră să aducem echitate în societatea românească

Acest guvern şi-a asumat încă de la începutul mandatului să demareze mai multe măsuri esenţiale nu doar pentru beneficiari, ci ne-am asumat o reformă a marilor sisteme publice, ceea ce înseamnă de fapt ca statul să fie pe de o parte capabil să susţină servicii publice de calitate, dar în acelaşi timp să garanteze şi egalitate sustenabilitate, predictibilitate şi echitate în salarizarea publică şi în sistemul de pensii”, a afirmat Raluca Turcan.

Ea a precizat că a văzut că există foarte multă patimă în spaţiul public atunci când se vorbeşte de pensii sau de salarizare sau chiar de beneficii sociale.

„Convingerea mea este că dincolo de orice interpretare în mandatul meu de ministru şi mandatul guvernului din care fac parte un lucru este simplu: este o datorie a noastră să aducem echitate şi în societatea românească, iar oamenii să ştie că legea şi instituţiile le protejează drepturile şi nu îi nedreptăţesc.

Ne propunem aşadar să facem statul să funcţioneze corect şi nu haotic pentru că toate aceste inechităţi pe care şi dumneavoastră le-aţi semnalat, pe care mulţi dintre dumneavoastră le resimţiţi pe propria piele, au fost create într-un sistem care trebuie să reprezinte legea şi trebuie să asigure corectitudine pentru cetăţenii acestei ţări.

Am fi de condamnat dacă nu am face nimic şi întotdeauna există şi varianta să nu faci nimic, dar ne-am propus să arătăm că se poate ca într-adevăr statul să funcţioneze şi eficient, să aibă şi servicii publice de calitate şi să-şi ajute oamenii şi să-i încurajeze să creadă că legea poate fi şi bună şi în avantajul lor”, a spus Raluca Turcan.

Ministrul Muncii a menţionat că prin acest memorandum în 30 de zile ministerele de linie vor transmite propunerile privind politica de salarizare în sistemul public.

Ministrul Muncii: unele sporuri vor intra în salariile de bază

Raluca Turcan a explicat, în context, că sunt reanalizaţi coeficienţii de ierarhizare pentru fiecare familie ocupaţională, iar unele sporuri vor intra în salariile de bază.

„Principiile pe care le-am stabilit sunt simple şi nu conduc în niciun fel la afectarea veniturilor. Practic, reanalizăm coeficienţii de ierarhizare pentru fiecare familie ocupaţională de funcţii bugetare şi unele sporuri vor intra în salariile de bază. De asemenea, acele sporuri care pot fi acordate în sumă fixă vor fi date în sumă fixă.

Sporurile care vor rămâne după includerea unora în salariile de bază nu vor depăşi 20% din salariul de bază plătit individual. Mai este un lucru extrem de important. Salariul în plată de bază să fie acelaşi pentru toată lumea.

Este inadmisibil ca pe o lege să ai unii angajaţi în sistemul public plătiţi la nivelul de salarizare din 2019 şi alţii la un nivel de salarizare posibilă în anul 2022. Vom include de asemenea în grila de salarizare şi alte activităţi care în momentul de faţă nu sunt pe grila de salarizare în sistemul public şi care creează puternice inechităţi. Şi dau exemplu administraţiei publice locale.

Acestea sunt principiile de bază ale acestui memorandum şi practic întăresc ideea că am intrat în linie dreaptă prin asumarea completă a tuturor ministerelor a reuşitei unei reforme în sistemul de salarizare pentru funcţionarii sau angajaţii plătiţi din fonduri publice”, a mai declarat Raluca Turcan.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate