Analiză: România are şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată din UE, dar are o productivitate foarte scăzută

România are a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată dintre ţările UE, fiind printre primii 10 exportatori mondiali de grâu şi porumb, potrivit unei analize a PwC. Totuși, țara noastră este însă insuficient mecanizată, afectată de fragmentarea proprietăţii agrare, lipsa capitalului şi a sistemelor de irigaţii, precum şi lipsa educaţiei profesionale a lucrătorilor agricoli. PwC România propune un set de măsuri complexe pentru îmbunătățirea productivității agrare. 

România este una dintre țările europene cu cel mai ridicat potențial în sectorul agricol, având a 6-a cea mai mare suprafață agricolă utilizată dintre țările UE, însă se confruntă cu un randament foarte scăzut al producției agricole, din cauza mai multor factori, arată o analiză a PwC România.

Astfel, România avea la nivelul anului 2013 o suprafață agricolă utilizată de 13,9 milioane de hectare, după cea a Franței (29 mil. ha), Spania (23,6 mil. ha), Marea Britanie (17,3 mil. ha), Germania (16,7 mil. ha) și Polonia (14,4 mil. ha), dar mai mare decât cea de care dispuneau Italia (13,1 mil. ha), Ungaria (5,3 mil. ha) sau Bulgaria (5,1 mil. ha).

60% din suprafața agricolă utilizată a României (8,2 mil. ha) o reprezintă terenul arabil, iar din această suprafață circa două treimi sunt folosite pentru culturi de cereale. Astfel se face că România este unul dintre cei mai mari 10 exportatori de cereale din lume (locul 9 în lume la exportul de grâu și locul 6 la exportul de porumb).

Deși cea mai mare parte a suprafeței cultivate este utilizată pentru cereale, acestea generează mai puțin de 25% din valoarea producției agricole totale (în valoare de 14.2 miliarde de Euro în 2015).

Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut al României a scăzut constant în ultimii 20 de ani. De la 22,6 în 1993 la sub 5% din PIB în 2015. Această scădere a venit pe fondul transformării structurale a economiei românești, de la o economie preponderent industrial-agrară, la una bazată în principal pe servicii.

Deși contribuția agriculturii la PIB este în scădere, România are în continuare cea mai mare pondere a sectorului agricol în structura PIB dintre toate țările din Uniunea Europeană, de 3 ori și jumătate mai mare decât media europeană. În plus, la nivelul anului 2014, agricultura angaja 27,3% din populația activă a României, de peste 6 ori mai mare decât media europeană de 4,4% din populația activă.

Ponderea forței de muncă din România ocupată în agricultură avea în 2014 o valoare destul de apropiată de cea înregistrată în 1992, deși ponderea agriculturii în PIB a scăzut de peste 4 ori în această perioadă, semnalând pierderi importante de eficiență. Practic, valoarea adăugată brută pe persoana ocupată în agricultură se ridică în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, iar situația este și mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la țările din Europa de Vest. Valoarea adaugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franța, respectiv 9% din cea generată în Spania.

Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziții, această fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparație în țările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depășește 1.000 EUR/ha.

Aproximativ 85% din totalul forței de muncă din agricultură este nesalariată – lucrând pe propriile exploatații agricole de subzistență. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariați din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania- 50.%, Franța – 63.1%, Germania – 55.8% ).

„Țările cu cei mai mulți lucrători salariați în agricultură sunt cele care înregistrează și cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, și anume randamentul relativ mic al producției agricole”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanță pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

„Având în vedere suprafața agricolă vastă și rata de utilizare rezonabilă din România, este clar că randamentul producției este principalul factor limitator al sectorului agricol”, a adăugat Bogdan Belciu.

Randamentele României sunt în urma mediei europene cu 37.1% la producție de grâu și 49.3% la producția de porumb, iar România este depășită de multe țări din Europa Centrala și de Est la acest capitol.

Soluțiile propuse de PwC pentru îmbunătățirea productivității sectorului agricol din România

Experții PwC România au propus mai multe soluții pentru îmbunătățirea productivității agriculturii românești:

1. Optimizarea dimensiunii exploatațiilor agricole prin înregistrarea proprietăților în sistemul național de cadastru, îmbunătățirea modului de acordare a subvențiilor pentru exploatațiile mici, stimularea asocierii fermierilor, introducerea unei dimensiuni minime comerciale și a unor masuri fiscale țintite.

2.  Creșterea gradului de capitalizarea exploatatiilor agricole prin facilitarea accesului fermierilor la credite prin mecanisme de garantare a creditului agricol, stimularea utilizării sistemelor de irigații și modernizarea acestora, facilitarea accesului la fonduri europene și naționale relevante.

3.  Creșterea gradului de pregătire profesională a fermierilor prin modernizarea și promovarea învățământului profesional și tehnic agricol, creșterea gradului de implicare a tinerilor în agricultură prin implementarea unor scheme de susținere a acestora (sau facilitarea acces la fonduri europene relevante, oferirea de servicii adecvate de consultanță și formare profesională.

4. Reducerea evaziunii fiscale din sectorul agricol prin licențierea depozitărilor de cereal, optimizarea taxarii în sectorul agricol,  măsuri reglementare de reducere a evaziunii fiscale.

5. Dezvoltare rurală durabilă prin adoptarea ultimelor inovații din alte țări europene prin integrarea verticală și orizontală a activităților exploatațiilor și formarea de clustere rurale, promovarea fermelor ce pun accent pe impact ecologic redus și generare de energie sustenabilă, promovarea unor modele moderne de gestionare a fermelor pentru a crește valoarea adăugată în agricultură, prin metodologii de rotație sau diversificare a recoletelor dar și prin aplicații de IT sau de robotică, promovarea inovării prin colaborare între universități, entități publice și private.

„Prin implementarea unui astfel de set de măsuri, România ar putea să-și sporească producția totală de cereale cu aproximativ 70%”, a conchis Bogdan Belciu.

sursa: hotnews.ro