Ape otrăvite în urma activităţilor miniere în Alba

Statul a acordat în acest an o atenţie specială iazurilor de decantare şi haldelor de steril rezultate în urma activităţilor miniere, după ce, în 2008 şi 2009, aceste probleme ecologice au fost total neglijate. Ignoranţa autorităţilor responsabile cu protecţia mediului a dus judeţul Alba, în 2009, la un pas de un dezastru ecologic. Apa acidă din iazul de la Valea Şesii a fost pe punctul de a se vărsa în râul Arieş, din cauza creşterii nivelului în urma unor ploi abundente, procesul de neutralizare a apelor fiind oprit anul trecut, după sistarea temporară a activităţii de la „Cuprumin” Abrud.

Parlamentarul de Alba, Clement Negruţ a declarat că este îmbucurător faptul că s-au alocat, în acest an, bani de la bugetul de stat pentru iazurile de decantare din ţară şi din judeţul Alba. Totuşi, în opinia acestuia “sumele nu sunt suficiente şi nu ne pot face să ne culcăm pe o ureche. Te poti aştepta, în orice moment, condiţiile meteo să genereze o catastrofă ecologică. Judeţul nostru este predispus la o astfel de problemă”.

În Alba sunt 20 de iazuri de decantare, câteva dintre ele fiind în procesul de închidere. În acest an, la Filiala Baia de Arieş s-au alocat 431.000 lei pentru închiderea şi ecologizarea haldelor de steril, bani proveniţi de la Banca Mondială, iar pentru iazul de decantare s-au alocat 15.789,7 mii lei.

Negruţ a mai spus că o atenţie deosebită i s-a acordat iazului de decantare de la Valea Sapeşului, iaz cu reziduuri ce au conţinut ridicat de cianuri. Lucrările de ecologizare şi de punere în siguranţă a iazului sunt în desfăşurare, planul de închidere şi finalizare a acestor lucrări fiind de 8 decembrie a.c. “Nu mai este foarte mult timp până la finalizarea acestor activităţi, după care o să îi rog pe cei de la autoritatea de mediu să facă o verificare şi să-mi prezinte o documentaţie în acest sens”, a arătat Clement Negruţ.

Din păcate, nu peste tot se lucrează intens. La iazul de la Valea Cuţii s-a realizat doar o mică parte a activităţii de închidere şi punere în siguranţă. La ultimul control efectuat, în 1 octombrie a.c, s-a constatat că s-a refăcut doar drumul de acces spre iaz şi s-a construit un singur canal de protecţie pe malul drept al iazului.
Mai trebuie finalizat drumul de acces pe coronamentul iazului, altfel nu se poate interveni în cazul în care se produce o fisurare sau o alunecare de teren. Totodată, trebuie realizat şi canalul de siguranţă pe malul stâng al iazului. Lucrările la iazul Cuţii ar trebui să fie finalizate în decembrie 2010.

La iazul de la Brădeşti nu a început nicio lucrare de punere în siguranţă. Iazul de decantare este închis şi pus în conservare, din 1992. Autorităţile spun că aceste lucrări nu reprezintă un pericol care să producă o catastrofă ecologică.

“Am atras atenţia şi o să fac pe această temă o adresă către Ministerul Mediului, pentru a asigura fonduri pentru închidere”, a arătat Negruţ.

La fel ca în cazurile prezentate mai sus, la Filiala Zlatna nu s-a alocat niciun ban, în 2008-2009, pentru iazurile de decantare de la Zlatna şi închiderea minei de la Haneş. În 2010, au fost realizate investiţii de 797.542, 4 lei la iazul de decantare Zlatna şi de 1. 239.210 lei la iazul de decantare de la Valea Mică. Este cel mai mare iaz de la Exploatarea Minieră Zlatna, motiv pentru care s-a alocat o sumă importantă, mai ales că în acea zonă s-a făcut un centru de colectare selectivă a deşeurilor.