Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

BNS: Puterea de cumpărare a românilor plătiți cu salariul minim a scăzut în 2021, față de 2019. Situație îngrijorătoare

Publicat

bani

Blocul Naţional Sindical (BNS) a transmis, marţi, că peste 1,1 milioane de angajaţi cu contract individual de muncă cu normă întreagă au avut în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât 2.350, cât este salariul minim pentru studii superioare.

De asemenea, sindicaliştii anunţă că, în 21 de judeţe, salariul brut realizat în 2021 a fost în termeni reali mai mic decât cel realizat în 2019.

”1.127.136 de angajaţi cu contract individual de muncă cu normă întreagă au avut în iunie 2021 venituri brute realizate mai mici decât 2.350 (salariul minim pentru studii superioare).

Alţi 460.954 angajaţi cu contracte de muncă cu timp parţial au avut venituri realizate în aceeaşi perioadă, sub aceeaşi limită de 2.350 lei”, a transmis, marţi, BNS, într-un comunicat de presă.

Potrivit sindicaliştilor, peste 90% din persoanele care în luna iunie 2021 au avut timpul de muncă redus, conform OUG 132/2020 şi implicit cu venituri diminuate, fac parte din grupa persoanelor cu veniturile salariale în jurul salariului minim.

Comparație între 2019 și 2021

”În iunie 2021 venitul salarial mediu realizat de angajaţii cu contracte de muncă cu timp parţial a fost de 1.910 lei, în timp ce în aceeaşi perioadă a anului 2019 venitul salarial mediu realizat de această categorie a fost de 2.118 lei”, au transmis sindicaliştii.

Potrivit acestora, ”rata sărăciei în muncă pentru angajaţii cu contracte de muncă cu timp parţial era în România de 65,9% în 2020 (în creştere faţă de 2019) fiind de peste 4 ori mai mari faţă de media UE 19, la un nivel dublu chiar şi faţă de Bulgaria”.

”Este de departe cea mai mare rată a sărăciei în muncă dintre statele membre UE dar şi statele cu statut de candidat la UE”, afirmă reprezentanţii BNS.

Situația în județe și la București

În 21 de judeţe din România salariul brut realizat în 2021 a fost în termeni reali mai mic decât cel realizat în 2019. Bistriţa, Hunedoara, Suceava şi Vaslui sunt judeţele în care salariul brut realizat a fost în termeni reali în 2021 cu aproximativ 10% mai mici decât în 2019.

Discrepanţele între Bucureşti şi restul ţării continuă să se adâncească, 20 de judeţe aveau în iunie 2021 salarii medii brute realizate situate la mai puţin de 60% din media Bucureştiului. Cu excepţia judeţului Cluj discrepanţa salarială între Bucureşti şi restul ţării s-a adâncit în ultimii 2 ani în toate celelalte 40 de judeţe”, mai arată BNS în document.

Sindicaliştii precizează că pentru o familie medie de salariaţi în 2021 pragul de sărăcie este situat la aproximativ 2.401 lei, adică nivelul minim al veniturilor per persoană salariată ar trebui să fie de aproximativ 1.465 lei net, iar salariul minim net este 1.386 lei.

”Actuala coaliţie de guvernare a propus în 2019, pentru anul 2020, o formulă de calcul a salariului minim luând în calcul creşterea reală a productivităţii în anul 2018 faţă de 2017 şi indicele preţurilor octombrie 20019 / octombrie 2018.

Pentru 2021, deşi după acelaşi mecanism de calcul salariul minim ar fi trebuit să crească la 2.380, s-a preferat în mod arbitrar păstrarea acestuia la 2300 lei.

Din punctul nostru de vedere situaţia nu mai poate continua în acest mod, este nevoie de o abordare responsabilă pentru a reduce aceste disparităţi, pentru a reduce sărăcia în munca şi totodată pentru a asigura un nivel adecvat al veniturilor din salarii”, au mai transmis sindicaliştii.

 

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax