Bujorul, la un pas de a fi declarat floarea națională a României. Proiectul a trecut de Senat

Floarea de bujor ar putea fi declarată „Floarea Națională a României”. O inițiativă legislativă în acest sens, votată recent de Senat, prevede printre altele organizarea anuală a unui festival al bujorului, stabilirea unor măsuri de protecție a rezervațiilor naturale de bujor aflate în țară și organizarea periodică la nivel național și local a unor expoziții care să marcheze floarea de bujor. 

Proiectul de lege pentru declararea florii de bujor ca Floare Naţională a României a fost înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaților în data de 29 iunie, fiind adoptat de Senat cu două zile înainte, pe 27 iunie, în calitate de primă cameră sesizată.

Potrivit inițiatorilor, un grup de parlamentari de la PSD, PNL, UDMR și USR, România nu are consfințită încă, printr-un act legislativ, o floare națională, ca element de identitate națională, deși au existat de-a lungul timpului mai multe propuneri în acest sens.

„Horticultori de prestigiu de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV) susțin de mai mulți ani că bujorul are multiple semnificații pentru poporul român și că ar fi specia floricolă cea mai potrivită pentru a fi declarată în mod oficial Floarea Națională a României. (…)

Bujorul: Argumente în favoarea declarării ca Floare Națională a României

În numeroase lucrări de specialitate, în simpozioane și conferințe pe teme de horticultură sunt prezentate particularitățile biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujor, acestea fiind și argumentele care pledează în favoarea declarării bujorului ca Floarea Națională a României:

• speciile de bujor care cresc în România au un mare potențial biologic și ornamental, 5 dintre ele crescând spontan în mai multe regiuni ale țării, în rezervații naturale protejate prin lege
• în cinstea bujorului sunt organizate anual, în zonele cu rezervații naturale, festivaluri ale bujorului
• pe lângă speciile spontane se întâlnesc alte 3 specii cultivate, într-un număr de peste 100 de varietăți
• plantele de bujor au un mare potențial decorativ și sunt nelipsite din parcuri și grădini publice
• bujorul este cultivat în mod special și destinat realizării buchetelor și aranjamentelor florale pentru diferite evenimente
• datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, în condiții pedo-climatice dintre cele mai variate, pe un areal larg, de la câmpie până la regiunile muntoase
• florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclorul popular, muzică, literatură și pictura poporului român
• în conștiința populară, ideea de frumusețe fizică și spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor, iar în folclorul românesc tema bujorului este bogat reprezentată în creația artistică tradițională
• bujorul este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însușiri terapeutice în medicina populară românească, dar el este utilizat și în medicina modernă”, au explicat inițiatorii, în expunerea de motive.

Bujorul sălbatic, element de identitate națională

Floarea sălbatică, considerată „element de identitate naţională“, înfloreşte o dată pe an, timp de 10 zile, în luna mai. Floarea sălbatică răsare spontan în câteva regiuni ale ţării, cum ar fi Măcin şi Babadag – Tulcea, Troianul – Teleorman, Comana – Giurgiu, Zau de Câmpie – Mureş, Pleniţa – Dolj sau Stoicăneşti – Olt.

Inițiatorii proiectului susțin că dragostea românilor pentru bujor se regăsește și în frecvența numelor sau prenumelor persoanelor fizice sau a numelor de localități.

Astfel, 29.231 de persoane (reprezentând 0,14% din populația țării) au ca nume de familie numele Bujor, iar 69.355 persoane (reprezentând 0,33% din populația țării) au ca prenume, numele Bujor.

„Asociat în tradiția și cultura românească cu puterea dragostei, devotamentul, sacrificiul și sângele, bujorul românesc a fost ales ca simbol al recunoștinței și al respectului pentru veteranii de război și veteranii teatrelor de operații.

Prin purtarea bujorului la rever, românii demonstrează recunoștința pentru faptele de arme ale militarilor români din toate timpurile”, au mai precizat parlamentarii.

Festival al bujorului organizat anual, expoziții florale periodice și mini-grădini botanice

Potrivit proiectului, în scopul marcării Florii Naționale a României, anual se vor organiza, la nivel național și local, un Festival al bujorului, eveniment horticol, în care vor fi expuse în aranjamente peisagistice și ornamentale, diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul unor simpozioane științifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujor, îndeosebi a celor sălbatice.

De asemenea, documentul stipulează că autoritățile administrației publice locale vor sprijini material și logistic întreținerea și protejarea rezervațiilor naturale de bujor românesc și vor lua măsuri pentru adaptarea la condițiile pedo-climatice din România, a diferitelor specii de bujor existente în alte țări.

Totodată, primăriile vor organiza periodic expoziții florale care să marcheze floarea de bujor ca Floare Națională a României și vor amenaja în parcuri și grădini publice spații florale rezervate cultivării florii de bujor.

Consiliile județene vor lua măsuri pentru înființarea și întreținerea unor mini-grădini botanice, în care florile de bujor să ocupe spații aparte.

Pe de altă parte, consiliile locale municipale vor sprijini amenajarea unor alei de bujor ca floare peisagistică urbană.

Proiectul mai prevede că Uniunea Artiștilor Plastici va sprijini organizarea pe plan local a unor expoziții de pictură, consacrate florii de bujor, iar Romfilatelia va cuprinde în planul său de emisiuni filatelice emiterea unor colițe și timbre filatelice consacrate florii de bujor.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

sursa: cdep.ro

foto: horticultura-bucuresti.ro