Candidații la parlamentare au intrat oficial în bătălia electorală. Află care sunt regulile de campanie pe care trebuie să le respecte alegătorii și aleșii

Cei peste 2.000 de candidați din țară la alegerile parlamentare din acest an au intrat oficial, de vineri, 9 noiembrie, în campanie electorală. În următoarele 30 de zile, aceștia vor trebui să convingă electoratul că sunt cei mai potriviți pentru a ocupa locurile din Senatul României și Camera Deputaților. Alegerile din 9 decembrie ar putea aduce un număr mai mare de parlamentari, Numărul locurilor în Parlament ar putea ajunge la 40-80 de mandate, în funcție de rezultatul scrutinului.

La nivelul județului Alba vor fi organizate 439 de secții de votare

Fiecare buletin de vot va cuprinde un număr total de 8 pagini, iar listele electorale permanente, cuprinzând un număr total de 319.609 alegători înscriși  la data de 30 septembrie, au fost tipărite și comunicate primăriilor. Reamintim că, în Alba, vor intra în cursa pentru parlamentare 7 candidați din partea Partidului Democrat Liberal care vor încerca să adjudece toate cele 7 colegii. Din partea USL Alba, alianță din care fac parte, PSD, PNL și PC s-au înscris pentru un loc în Camera Deputaților și Senat 6 politicieni, dintre care 4 de la PSD și 3 de la PNL. UNPR, partid cu care PSD a încheiat un protocol pentru parlamentare, va avea de asemenea un candidat pe Colegiul senatorial Sebeș – Blaj – Ocna Mureș – Aiud.

Procedura de alegere a deputaților și senatorilor

Potrivit Legii 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, în prima etapă intră direct în Parlament candidaţii care obţin peste 50% din voturi, în colegiile lor. Cea de-a doua etapă prevede că fiecare partid are dreptul la un număr de locuri direct proporţional cu voturile obţinute.
Dacă un partid ia peste 50% în toate colegiile dintr-un judeţ sau în mai multe colegii, legea prevede, prin redistribuire, atribuirea unor locuri suplimentare şi unor candidaţi ai altor partide.

Totodată, partidele politice trebuie să obţină un prag electoral de 5% din voturile valabil exprimate pentru a avea dreptul la mandate de deputat sau senator.
De asemenea, în lege este prevăzut şi un prag alternativ – prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condiţiile legate de prag.
Pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care nu au îndeplinit condiţiile anterioare şi care au dreptul conform legii la reprezentare în Camera Deputaţilor se stabileşte un coeficient electoral la nivel naţional reprezentând numărul mediu de voturi valabil exprimate necesare pentru alegerea unui deputat, pentru a determina acele organizaţii ale minorităţilor naţionale care pot avea reprezentanţi în acest for.

Candidaţilor independenţi li se atribuie câte un mandat, dacă au obţinut majoritatea voturilor în colegiul uninominal în care au candidat.
Atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se face în două etape la nivelul colegiilor uninominale şi la nivelul fiecărei circumscripţii electorale. În prima etapă, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaţilor care aparţin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral şi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat.

În cea de a doua etapă, de alocare pe colegii şi atribuire de mandate competitorilor electorali care au întrunit pragul electoral, biroul electoral de circumscripţie va întocmi, separat pentru Camera Deputaţilor şi Senat, o listă ordonată cu toţi candidaţii cărora nu li s-au atribuit mandate în prima etapă, dispuşi în ordinea descrescătoare a raporturilor dintre voturile valabil exprimate obţinute în colegiile uninominale în care au candidat şi coeficientul electoral al circumscripţiei electorale respective, calculate până la a opta zecimală inclusiv.

Pentru alegerile din 9 decembrie au fost organizate 18.456 secţii de votare în ţară şi 295 secţii în străinătate

Pe 9 decembrie îşi pot exercita votul toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi la un singur vot pentru Senat. Fiecare alegător îşi exprimă votul personal, potrivit prevederilor legale.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul

• pe baza actului de identitate – cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate

• în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, paşaportul simplu cu menţiunea privind stabilirea domiciliului în străinătate

• în cazul cetăţenilor cu reşedinţa în străinătate, paşaportul simplu sau în cazul statelor membre ale Uniunii Europene şi cartea de identitate, însoţite de orice alt document emis de autorităţile străine care dovedeşte reşedinţa în străinătate

• în cazul membrilor reprezentanţelor diplomatice, paşaportul diplomatic sau de serviciu

• în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar.

Cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se vor prezenta la urne în una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa.

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi cele aflate în executarea unei condamnări, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale votează prin intermediul urnei speciale, numai dacă au domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare unde se află penitenciarul sau locul de detenţie, conform BEC.
Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aprobă, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării la locul unde se află acea persoană, pentru a se efectua votarea.
În această modalitate pot vota numai persoanele care domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective şi numai dacă se asigură secretul votului.

Ce beneficii au şi ce reguli trebuie să respecte partidele politice şi candidaţii acestora în timpul campaniei electorale

• candidaţii, partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, precum şi cetăţenii au dreptul să-şi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă

• se asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii; spaţiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în şcoli, universităţi, case de cultură, cămine culturale şi cinematografe şi se asigură pe baza de înţelegere cu privire la cheltuielile de întreţinere

• candidaţii şi reprezentanţii partidelor politice aflate în competiţie au acces la posturile publice şi private de radiodifuziune şi de televiziune numai la emisiunile şi dezbaterile electorale

• accesul partidelor politice parlamentare, alianţelor politice şi alianţelor electorale ale acestora, precum şi al candidaţilor independenţi la serviciile publice de radiodifuziune şi de televiziune este gratuit

• posturile private de radio şi televiziune vor practica acelaşi tarif pe emisiune şi pe unitate de timp pentru toţi competitorii electorali care participă în alegeri, iar timpii de antenă oferiţi competitorilor electorali trebuie să fie proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice. Este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale.

• primarii sunt obligaţi ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziţie locuri speciale pentru afişaj electoral

• utilizarea locurilor de afişaj electoral este permisă partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care participă la alegeri şi candidaţilor independenţi.

Ce nu li se permite partidelor politice şi candidaţilor acestora

• Pe 6 noiembrie Guvernul a dat o ordonanţă de urgenţă care prevede ca în perioada campaniei electorale, candidaţii nu au voie să ofere în campanie bunuri alimentare, bani, băuturi alcoolice sau nealcoolice şi tutun.
• Potrivit OUG, fac excepţie materiale şi obiecte de propagandă electorală precum afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, insigne, ecusoane, DVD-uri, fanioane, steaguri, pungi, tricouri, şepci, eşarfe, fulare, veste, fesuri, mănuşi, pelerine, jachete, dar acestea trebuie să fie inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunii politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri.

• Candidaţii vor putea oferi obiecte de propagandă electorală inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor a căror valoare nu depăşeşte 10 lei fără TVA pentru fiecare articol, fără ca aceste bunuri să poată fi cele alimentare, bunuri alcoolice sau nealcoolice ori produse din tutun.

Sancţiuni

• Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat pentru funcţia de parlamentar precum şi primirea acestora de către alegători constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

• La alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 9 decembrie 2012 nu este permisă organizarea de tombole cu scopul de a determina alegătorii să voteze sau să nu voteze, a decis Biroul Electoral Central (BEC).

• Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise: prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală, comentarii privind campania electorală, invitarea sau prezentarea candidaţilor în programe (cu excepţia programului din preziua votării, pentru difuzarea rectificărilor şi a replicilor ca urmare a sesizărilor, care se referă la emisiunile difuzate în ultima zi de campanie).

• Purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală se sancţionează cu amendă de la 1400 la 2000 de lei. Constatarea şi aplicarea sancţiunii se realizează de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie.

• Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi.

• Persoana care votează fără a avea drept de vot ori alegătorul care votează de mai multe ori în ziua alegerilor constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

•  Violarea prin orice mijloace a secretului votului de către membrii biroului electoral al secţiei de votare ori de către alte persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

• Tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

• Atacul prin orice mijloace asupra localului secţiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale, ruperea sigiliilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

• Potrivit BEC, în ziua votării, între orele 7.00 si 21.00, sunt interzise comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului secţiei de votare.

  Sursa: Hotnews