Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Casele de marcat electronice: De când sunt obligate firmele să transmită unele date Fiscului


Publicat

Calendarul înlocuirii caselor de marcat, prevăzut în OG 20/2017 a fost aprobat de Camera Deputaţilor, săptămâna trecută. Potrivit acestuia, de la 1 iunie 2018, marii contribuabili și contribuabilii mijlocii vor trebui să folosească numai aparate de marcat cu jurnal electronic. De la 1 august 2018, obligația se va aplica și contribuabililor mici.

Deputaţii au eliminat din textul iniţial obligativitatea prezenţei unui reprezentant al ANAF la operaţiunile efectuate asupra aparatelor de marcat electronice, având în vedere că nu este personal suficient, potrivit capital.ro.

Utilizatorii caselor de marcat cu jurnal electronic vor avea obligația de a transmite următoarele date, până la data de 20 a lunii pentru luna anterioară:

– datele din bonul fiscal;

– datele din raportul fiscal de închidere zilnică;

– informaţii referitoare la pornirea/oprirea aparatului de marcat electronic fiscal, încetarea funcţionării acestuia în urma unor evenimente de tipul lipsa curentului electric sau întreruperea conexiunii la internet, precum şi cu privire la repunerea în funcţiune/reconectarea aparatului.

Transmiterea datelor se va realiza în trei pași:

– fișierele XML, semnate folosind certificatul digital al aparatului de marcat electronic fiscal, vor fi exportate de pe aparatul de marcat electronic fiscal pe un mediu de stocare extern;

– prin intermediul programului de asistență pus la dispoziţie pe portalul ANAF, fișierele XML vor fi validate și atașate unui fișier PDF;

– fișierul PDF cu XML atașat, semnat cu certificat digital calificat, va fi comunicat organului fiscal prin mijloace electronice de transmitere la distanță.

Obligația de a transmite anumite date Fiscului revine utilizatorilor aparatelor de marcat electronice fiscale și este inclusă în Hotărârea de Guvern nr. 804/2017, în timp ce procedura efectivă de transmitere a informațiilor a fost aprobată prin intermediul Ordinului ANAF nr. 627/2018, în vigoare din 19 martie.

Potrivit HG nr. 804/2017, obligația de raportare a informațiilor menționate se va aplica începând cu 1 august 2018, ceea ce înseamnă că primul termen de raportare va fi 20 septembrie 2018, pentru datele aferente lunii august.

Este prevăzută și introducerea „declarației privind aparatele de marcat electronice fiscale neutilizate”.

Casele de marcat cu jurnal electronic vor trebui folosite de agenţii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie.

Nu vor fi obligaţi să îşi achiziţioneze o casă de marcat electronică micii fermieri care vând ocazional, din producţia proprie, distribuitorii specializaţi de vânzare de ziare şi reviste, regiile autonome şi companiile de transport public pe bază de bilete (inclusiv metroul şi calea ferată), teatrele şi sălile de spectacol, intermedierile financiare (cu excepţia activităţilor de schimb valutar ale instituţiilor bancare), activităţile economice ale bisericilor, agenţiile de turism, operatorii de electricitate şi gaze, apă canal, telefonie, cablu, internet, firmele de jocuri de noroc.

Fiecare aparat de marcat trebuie să conţină un modul fiscal propriu, prin intermediul căruia controlează operaţiunile specifice activităţii fiscalizate, precum şi un modul de comunicaţie, care poate asigura conectarea la un sistem informatic de monitorizare şi supraveghere al ANAF.

surse: avocatnet.ro, capital.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Probleme pe lotul 2 al A10, între Alba Iulia și Aiud. API: Deschiderea până la sfârșitul anului, tot mai puțin probabilă

Publicat

Asociația Pro Infrastructură (API) a realizat joi, 4 martie, o filmare pe lotul 2 al Autostrăzii A10, între Alba Iulia și Aiud. Potrivit reprezentanților asociației, concluziile trase la fața locului nu sunt doar dezamăgitoare, ci de-a dreptul îngrijorătoare.

„Ritmul de lucru al companiei Aktor este cel puțin descurajant. După ce în ultimele luni se părea că lucrurile reveniseră la un nivel ce ne dădea speranțe, situația s-a agravat brusc în ultima săptămână”, au explicat reprezentanții API.

Conform detaliilor aflate de echipa API din teren, problemele financiare ale companiei Aktor (cauzate de conflictele interne dintre actionarii principali ai companiei-mamă ELLAKTOR din Grecia) s-au reflectat direct și rapid asupra șantierului din România. De exemplu, cantitatea de motorină disponibilă pentru ziua de ieri pe șantier pentru utilaje și echipamente a fost de numai 4.000 litri. Adică suficientă pentru cel mult 20 de autobasculante și câteva excavatoare/buldozere, raportat la un lot cu lungimea de 24,25 de km.

Iar asta se întâmplă exact acum, când condițiile meteo sunt cele mai prielnice pentru orice șantier – se pot realiza lucrări de toate tipurile, de la terasamente la structuri de beton.

În condițiile actuale, perspectiva ca pe acest lot să se poată circula până la sfârștul anului 2021 este tot mai puțin probabilă, ținând seama de volumul și complexitatea lucrărilor care au mai rămas de executat.

Stadiul fizic al șantierului se apropie de 80%, nu mai există blocaje birocratice semnificative, astfel că solicităm CNAIR să reacționeze la indolența constructorului care a prezentat până acum peste 25 de revizii ale programului de finalizare, bineînțeles toate nerealiste, mincinoase, ultima dată de predare propusă fiind 25.06.2021.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Floarea de Colț, sărbătorită pe 5 martie. Floarea rară din munți. În Alba crește la cea mai mică altitudine din Europa

Publicat

Pe 5 martie este sărbătorită Floarea de Colț, simbol al purității, curățeniei și al dragostei. În trecut tinerii colindau mult zonele stâncoase ale munților pentru a culege flori-de-colţ și a le oferi iubitelor. Acum Floarea de Colț este protejată de lege, iar culegerea ei este interzisă.

Floarea  a devenit un simbol puternic pentru România, fiind declarată „monument al naturi”, ocrotită, protejată în rezervaţii naturale cum ar fi cele din Piatra Craiului, Bucegi, Ciucaş și în judeţul Alba, unde floarea de colţ coboară la cea mai mică altitudine din Europa, aproximativ 600 de metri.

Floarea de colț se găsește în Rezervația Scărița-Belioara, care este o rezervație geobotanică din Muntele Mare, aflată pe teritoriul comunelor Ocoliș și Poșaga din județul Alba.

Numită şi floarea-reginei sau floarea doamnei, este o floare delicată de munte, cu petale albe acoperită de perişori mici, catifelaţi, argintii, conferindu-i o notă aparte de gingăşie şi frumuseţe.

Este o plantă deosebit de rară şi creşte în munţi calcaroşi, pe pajiştile de pe versanţi abrupţi şi însoriţi sau pe stânci, în zonele stâncoase aflate între 1.800 şi 3.000 de metri altitudine, potrivit „Enciclopediei de etnobotanică românească” de Valer Butură (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1979).

Unde se găsește în România

La noi creşte în Munţii Carpaţi şi poate fi întâlnită în Munţii Maramureşului, Munţii Rodnei, Obcinele Bucovinei, masivele Rarău, Ceahlău, Ciucaş, Bucegi, Făgăraş, Cozia şi Retezat.

Botanistul Alexandru Borza a făcut, pentru prima oară în 1911, un studiu amănunţit al florii de colţ, el fiind cel căruia i se datorează declararea acesteia ca „monument al naturii”, ocrotită de lege încă din 1933, în rezervaţii naturale.

Cum arată și de unde este originară „floarea reginei”

Floarea reginei, originară din stepele Asiei, se găseşte zone muntoase din Abruzzi, Alpi, Balcani, Carpai, Pirinei, dar şi din Asia Centrală şi de Est până-n Himalaya.

Este o specie de plante erbacee, perene, din genul Leontopodium Cass., familia Asteraceae din care face parte floarea-soarelui, margareta etc.

La fel ca şi rudele ei, este considerată drept o floare în timp ce este de fapt o inflorescenţă, adică un buchet întreg de floricele foarte mici, numeroase între 50 până la 500 de flori mici şi foarte înghesuite, grupate în 2 până la 12 capete de flori galbene (capitula), înconjurate de 5 până la 15 frunze albe catifelate (bractee) aranjate în formă de stea.

Întreaga plantă şi frunzele din jurul inflorescenţei sunt acoperite de peri lânoşi albi care au rolul de a proteja împotriva frigului, a uscăciunii şi a radiaţiei ultraviolete.

Planta este lânat-tomentoasă, înaltă de 5-20 cm, cu inflorescenţe compuse din capitule, înconjurate de numeroase bractee lungi, alb – argintii, lânos – păroase.

Dacă în România planta ajunge doar până la înălţimea de maximum 20 cm, ea poate creşte în alte ţări până la 50-80 cm. Are în pământ un rizom cilindric, acoperit cu resturi de frunze negre-brune, potrivit volumului „Flora mică ilustrată a României”, I. Prodan, Al. Buia (Bucureşti, 1966).

La suprafaţa pământului formează o rozetă de frunze, din mijlocul cărora se ridică tulpina ce poartă o inflorescenţă numită Calatidiu, de forma unui disc, în care sunt grupate, în mod normal, florile.

Floare de Colț / Floarea reginei : Înfloreşte vara în iulie-august.

Planta este protejată de legislaţia naţională a unor ţări, precum: Austria, Germania, Italia şi Liechtenstein.

Trăsăturile şi aspectul unic al florii au inspirat multe nume, precum Wollblume („floarea de lână”) dată de naturalistul elveţian Konrad Gessner în secolul al XVI-lea sau „Klein Löwenfuss” („piciorul de leu mic”), „étoile du glacier” („steaua gheţarului”), „étoile d’argent” („steaua de argint”), „immortelle des Alpes” („floarea veşnică a Alpilor”) denumiri folosite de diverşi botanici şi biologi pentru a descrie floarea.

Potrivit „Dicţionarului de sinonime”, pentru floarea-reginei (Leontopodium alpinum) există şi următoarele denumiri: albumeală, albumiţă, floare de colţ, edelvais, steluţă, floarea-doamnei.

Tradiţional, este considerată un simbol al dragostei, iar bărbaţii îşi demonstrau iubirea aventurându-se pe stâncile munţilor pentru a culege o floare de colţ şi a o dărui apoi fetei dragi.

Considerată şi floare ale zânelor, conferă acestora un simbol al purităţii, curăţeniei, tinereţii. În medicina populară a fost folosită ca remediu antiinflamator.

Ce spune legenda românească despre floarea de colț

Legenda românească a florii de colţ este asociată cu momentul naşterii Mântuitorului. Steaua care i-a călăuzit pe magi spre Bethleem şi-a considerat încheiată misiunea şi a dorit să coboare pe pământ.

Tot căutând un loc de odihnă a găsit un loc cufundat în pace, în Bucegi. În căderea printre stânci, s-a desfăcut în mii de steluţe care au dat naştere florii albe ca lâna, floarea de colţ.

În Alpi, floarea aduce noroc celor care o găsesc iar legenda spune că originile s-ar afla într-un fulg din lâna unui miel, care a fost lăsat să cadă pe pământ de Fecioara Maria sau în singura lacrimă a Crăiesei Zăpezii căzută după ce muritorul de care s-a îndrăgostit a fost aruncat pe stânci, de spiriduşi.

Din lacrima crăiesei s-a născut o steluţă argintie, prima floare de colţ.

Floarea de colţ este atât de apreciată în Elveţia, încât a fost adoptată ca simbol pentru unele dintre cele mai prestigioase organizaţii de stat. De exemplu, în armata elveţiană, insignele pentru cele mai înalte grade sunt sub forma florii de colţ.

Este, de asemenea, insigna pentru trupele alpine austriece, germane şi româneşti.

Sursa: agerpres.ro

Sursa foto: pixabayfree.com

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Anunț începere proiect: Schimb de destinație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice

Publicat

Anunț privind începerea proiectului „Schimb de destinație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare”

Comuna Ciugud, cu sediul în Regiunea de Dezvoltare Centru, comuna Ciugud, sat Ciugud, România, Str. Simion Bran nr. 10, județul Alba, cod poștal 517240, România, derulează, începând cu data de 10.04.2020, proiectul „Schimb de desnație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare”, în baza contractului de finanțare nr. 5300/10.04.2020.

Proiectul „Schimb de desnație din clădire Primărie și Consiliu Local în centru de zi pentru persoane vârstnice și unități de îngrijire la domiciliu, cu modernizare și mansardare”, cod MySMIS 127881, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020 este implementat de către Comuna Ciugud și are o valoare totală de 2.863.526,08 lei, din care 2.588.819,13 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Programul Operațional Regional 2014-2020 este implementat la nivel național de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în calitate de Autoritate de Management, iar la nivel regional de către ADR Centru, organism intermediar al programului ce monitorizează implementarea acestui proiect în Regiunea Centru. Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 10.04.2020 – 30.04.2023.

Obiecvul general al proiectului este prevenirea instuționalizării persoanelor vârstnice (care au împlinit vârsta de 65 de ani) din comuna Ciugud, județul Alba, dezvoltând infrastructura locală de servicii sociale fără componenta rezidențială.

Obiecvele specifice ale proiectului: 

1. Crearea cadrului necesar pentru prevenirea instuționalizării persoanelor vârstnice prin diverse acvități de socializare și implicare civică acvă.

Centrul social nou înființat va avea un rol important în prevenirea instuționalizării vârstnicilor din comuna Ciugud prin serviciile sociale oferite în cadrul centrului. În cadrul centrului social sunt disponibile acvități de socializare și petrecere a mpului liber, inclusiv acvități cultural-arsce, dând as el șansa vârstnicilor să se integreze în societate și să se adapteze mai ușor la noul statut (de pensionari), precum și servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor care au as el de nevoi.

Rezultat aferent: Un centru de zi nou înființat fără componenta rezidențială și o unitate de îngrijire la domiciliu.

Indicator aferent: Beneficiari (vârstnici) de infrastructură socială de zi reabilitată/modernizată /exnsă/ dotată inclusiv de centru de îngrijire la domiciliu 460 persoane /an.

2. Prevenirea excluziunii, izolării și a marginalizării sociale prin implicarea persoanelor vârstnice în viață socială acvă.

Vârstnicii din Ciugud o să beneficieze în cadrul centrului social de servicii sociale desnate lor, de acvități care să-i mențină acvi, având posibilitatea de a se implica în acvități de voluntariat, dar și de a pracca sport, respecv gimnască de întreținere fizică. De asemenea vor beneficia de servicii de îngrijire la domiciliu, servicii care vor ridica calitatea vieții, inclusiv prin componenta de comunicare aferentă.

Rezultat aferent: Un centru de zi nou înființat fără componenta rezidențială și o unitate de îngrijire la domiciliu.

Indicator aferent: Beneficiari (vârstnici) de infrastructură socială de zi reabilitată/modernizată/ exnsă/ dotată inclusiv de centru de îngrijire la domiciliu 460 persoane/an.

3. Asigurarea și facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități, pe baza de egalitate cu ceilalți cetățeni, la toate serviciile sociale prin mediu construit, infrastructura și transport adecvat cerințelor specifice.

Centrul social va avea rampa pentru persoanele cu dizabilități, facilitând as el accesul persoanelor în scaun cu role.

Rezultat aferent: Un centru de zi nou înființat fără componenta rezidențială și o unitate de îngrijire la domiciliu.

Indicator aferent: Beneficiari (vârstnici) de infrastructura socială de zi reabilitată/ modernizată/exnsă/ dotată inclusiv de centru de îngrijire la domiciliu 20 persoane /an.

Vezi AICI documentul (.PDF)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Un sturion de 140 de kilograme, lung de 2,5 metri, descoperit de polițiști într-o căruţă. A fost eliberat în Dunăre

Publicat

Poliţiştii de frontieră tulceni au depistat în zona de competență doi cetăţeni români care transportau, într-un atelaj hipo, un morun de 140 kilograme.

Potrivit Poliției de Frontieră, în data de 4 martie, în jurul orei 13:00, poliţiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Isaccea, județ Tulcea, acționând în baza unei informaţii, au oprit pentru control, pe raza localităţii Grindu, un atelaj hipo în care se aflau două persoane de sex masculin, în vârstă de 41, respectiv 61 ani, domiciliaţi pe raza judeţului Tulcea.

În urma controlului, polițiștii de frontieră au descoperit, în atelaj, un sturion din specia morun, în stare vie, având greutatea de 140 kilograme şi o lungime de peste 2,50 metri.

Cei doi bărbaţi au declarat că, au pescuit peștele în fluviul Dunărea și intenționau să-l comercializeze.

Peștele a fost redat mediului natural în prezența reprezentanților Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, a polițiștilor de frontieră şi a unuia dintre suspecți.

În cauză polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de deţinerea, transportul sau comercializarea sturionilor capturați pe teritoriul României din habitatele piscicole naturale, precum și a produselor și subproduselor obținute din aceștia, fără respectarea prevederilor legale în vigoare.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate