CCR: Oferta educaţională a orei de religie este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă. Precizări din partea BOR

În motivarea deciziei prin care a stabilit că obligaţia de a face cerere pentru a nu participa la ora de religie este neconsituţională, Curtea Consituţională arată că oferta educaţională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă.

Biserica Ortodoxă Română (BOR) transmite că ora de religie din România promovează valorile umane perene şi comportamentul paşnic, într-o vreme în care în alte ţări mulţi tineri educaţi în spiritul secularismului se îndreaptă spre mişcări extremiste.

Reprezentanţii Patriarhiei Române transmit într-un comunicat că ”lumea secularizată individualistă de azi a pierdut simţul sacrului şi al comuniunii spirituale profunde la nivel de individ, familie şi societate, după cum remarcă unii sociologi contemporani”.

”În concluzie, motivarea responsabilă, nuanţată şi echilibrată a Curţii Constituţionale corectează orice propagandă alarmistă şi agresivă de discreditare a orei de religie, propagandă oarecum asemănătoare cu cea din timpul comunismului ateu. Cine se înscrie pentru a participa la ora de religie doreşte să cunoască şi să cultive valorile spirituale perene în locul modelor efemere şi nu confundă libertatea cu vidul spiritual. Să-i învăţăm pe copii şi tineri iubirea de Dumnezeu şi de oameni pentru a creşte spiritual în cultura generozităţii”, mai spune Patriarhia Română.

Comunicatul Patriarhiei a fost emis după publicarea motivării Curţii Constituţionale la decizia din 12 noiembrie 2014, prin care a fost declarată neconstituţională obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie.

”Curtea constată că modul în care legiuitorul a reglementat prin art. 9 alin. 2 din teza întâi din Legea 84/1995 şi art. 18 alin. 2 teza întâi din Legea 1/2011 oferta educaţională referitoare la disciplina Religie este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. 1 din Consituţie individul se bucură de libertatea neîngrădită a gândirii, a conştiinţei şi a credinţei religioase, situaţie ce conferă consistenţă liberei dezvoltări a personalităţuii umane ca valoare supremă garantată de Legea fundamentală”, motivează judecătorii CC.

Conform sursei citate, statului îi este interzis să adopte soluţii legislative care pot fi interpretate ca fiind lipsite de respect faţă de convingerile religioase sau filozofice ale părinţilor. În acest context, se arată în motivare, ”organizarea activităţii şcolare trebuie să se subordoneze unui scop de conciliere în exercitarea funcţiilor pe care şi le asumă în procesul de educaţie şi de predare a religiei cu respectarea dreptului părinţilor de a asigura educaţia în conformitate cu propriile convingeri religioase”.

Potrivit BOR, prin această motivare, Curtea Constituţională recunoaşte importanţa orei de religie şi implicit încurajează participarea elevilor la aceasta.

”Faptul că alineatele (2) ale articolului 9 din Legea 84/1995 şi articolului 18 din Legea 1/2011 dau elevului drept de opţiune pentru instituirea posibilităţii de a nu participa la acest cursuri consacră caracterul opţional al disciplinei, care, de această dată, vizează elevul major, părintele sau tutorele legal instituit pentru elevul minor”, mai arată judecătorii CC, în motivarea deciziei.

CC a decis, în 12 noiembrie 2014, că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională, oficiali ai Curţii precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze disciplina.

”Religia face parte din planul cadru. Până acum, elevul major, părintele sau tutorele trebuiau să facă o cerere pentru a nu participa la cursurile acestei discipline. În urma deciziei de astăzi (miercuri – n.r.), s-a stabilit că trebuie să spui când vrei să participi la cursurile de Religie, nu să spui când nu vrei. Astfel, s-a decis că aceste cereri vor fi completate doar de cei care vor să facă religia”, precizau, pentru MEDIAFAX, oficiali din cadrul Curţii Consituţionale.

Prin decizia de noiembrie 2014, judecătorii CC au stabilit că prevederile articolului 9 alineatul (2) din Legea învăţământului numărul 84/1995 şi cele ale articolului 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale.

Primul articol de lege prevede: ”La solicitarea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz situaţia şcolară se încheie fără această disciplină. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.

Acelaşi aspect îl are în vedere şi articolul 18 alineatul (2) teza întâi din Legea educaţiei naţionale: ”La solicitarea scrisă a elevului major, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină”.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională a admis, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile celor două articole de lege sunt neconstituţionale.

Această excepţie de noconstituţionalitate a fost ridicată de profesorul Emil Moise, într-un dosar civil aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, în care acesta a dat în judecată Liceul de Artă „Margareta Sterian” din Buzău.

În august 2006, acelaşi Emil Moise cerea preşedintelui Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să dispună „anularea situaţiei discriminatorii create prin prezenţa obstinantă a simbolurilor religioase în holurile, cancelariile şi sălile de clasă – în afara orei facultative de Religie – ale Liceului de artă Margareta Sterian din Buzău”, unde învaţă fiica sa, Teodora Moise, cât şi în toate unităţile publice de învăţământ din judeţul Buzău.

Moise susţinea atunci că predarea religiei în instituţiile de învăţământ publice „constituie o discriminare împotriva persoanelor agnostice sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparţin simbolurile religioase (…) şi o încălcare a dreptului fundamental la egalitatea de şanse, deoarece prin acceptarea simbolurilor religioase unităţile publice îşi asumă transmiterea (inclusiv) a valorilor de inferiorizare a femeilor, practicate de religia respectivă”.

Predarea religiei în şcoli a stârnit de mai multe ori controverse şi dispute în spaţiul public.

Sursa: mediafax.ro