Ce facem cu zăcămintele de aur şi cupru? Clement Negruţ anticipează o criză a resurselor naturale limitate

Faptul că resursele naturale neregenerabile sunt limitate în lumea întreagă nu mai este o noutate. România nu este un capitol închis în acest sens, în special pe ramura minereuri. Chiar dacă mineritul a murit după ‘89, ţara noastră mai dispune încă de rezerve importante de minerale subterane.

Judeţul Alba este privilegiat din acest punct de vedere. Aici avem resurse importante de cupru, aur, argint şi alte zăcăminte minerale care sunt foarte bine cotate în prezent pe piaţă.

Deputatul de Alba, Clement Negruţ – din poziţia sa de specialist în inginerie industrială – anticipează că va urma o perioadă de criză  mondială de resurse naturale (regenerabile şi limitate – cărbune, petrol, gaze, lemn, reţeaua hidrografică) pe care, spune acesta, România o va gestiona bine. Cum aşa? Pentru că avem resurse naturale destule, trebuie doar să fim atenţi ce facem cu ele.

Factorii de răspundere guvernamentali dau o atenţie deosebită Roşiei Montane şi mai puţin societăţii „Cuprumin” Abrud, deşi preţul cuprului a crescut atât de mult încât societatea este pe profit, chiar dacă se lucrează doar cu o linie de producţie.

Se poate spune că societatea „Cuprumin” este pe val. “Noi trebuie să fim atenţi la cum ne gestionăm aceste resurse naturale astfel încât aceste bunuri să se răsfrângă asupra bunăstării locuitorilor din judeţul Alba. Aceste două zone (Roşia Montană şi „Cuprumin” Abrud – n.r.) eu zic că trebuie să le privim cu mare atenţie. În momentul de faţă, tona de cupru a ajuns la un maxim de aproape 9 mii de dolari, doar prin asta putem să ne dăm seama cât este de important acest zăcământ şi cât de privilegiaţi suntem noi ca judeţ că avem cele mai mari zăcăminte de cupru din Europa. În momentul de faţă deţinem aproximativ 1 miliard de metri cubi de zăcământ cuprifer, pe care va trebui să vedem cum îl exploatăm, astfel încât România şi judeţul Alba să aibă beneficiile maxime”, a declarat Clement Negruţ.

Societatea „Cuprumin” s-a confruntat cu o serie de probleme în 2006, 2007 şi 2008 cauzate de contractul de comodat cu „Energomineral”. La momentul respectiv, tona de cupru era de 1.600 de dolari. Angajaţii au fost trimişi în şomaj, iar societatea a fost închisă. Judeţul Alba a fost atunci la un pas de o catastrofă ecologică din cauza apelor acide lăsate în urmă de activitatea minieră, fapt ce a readus „Cuprumin” în atenţia autorităţilor. Decizia luată de oficialii de la Bucureşti a fost de a privatiza societatea. În patru ani, piaţa cuprului a crescut foarte mult, iar societatea „Cuprumin” a fost repusă pe picioare în urmă cu mai bine de un an, însă doar o linie de producţie a fost deschisă. În prezent se lucrează cu 470 de angajaţi.

„Lucrează pe beneficiu. Plătesc o redevenţă statului de 1.536 mii lei la şase luni. Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a promis într-o vizită oficială la Alba Iulia, în martie 2010, că va face toate demersurile ca penalităţile pe care această societate le are la energia electrică să fie anulate, ceea ce nu s-a întâmplat. În momentul de faţă au datorii de 65 de milioane de lei, din care doar 5,5 milioane este consumul, restul de aproape 60 de milioane lei sunt penalităţi. Nu este normal. S-au făcut atâtea derogări, atâtea anulări de sume la diferite societăţi şi la o societate care poate deveni cea mai profitabilă din România nu facem acest lucru. Este necesar să se şteargă datoriile istorice pentru a se putea face investiţii”, a mai spus Negruţ.

Conform deputatului, chiar şi în condiţiile actuale societatea a alocat sume importante pentru investiţii (în utilaje, hidrocicloane), în valoare de 26 mii de lire sterline. De asemenea, în blindaje de mori au investit aproape 2 milioane de euro, iar banii au provenit doar din câştigurile realizate din producţie.

„Cuprumin” Abrud ar putea rămâne o societate de stat cu profit

„În momentul de faţă va trebui să fim foarte fermi la masa negocierilor în privinţa privatizării acestei societăţi. Sigur, ca orice piaţă, şi piaţa cuprului are creşteri şi scăderi, dar în contextul acestei crize a resurselor, piaţa cuprului nu va scădea în următorii 3-4 ani sub 7 mii de dolari tona. Vă spun ca un om care am lucrat în domeniu şi am avut cât de cât tangenţă cu aceste lucruri.

De aceea spun că atât eu cât şi colegii mei parlamentari care reprezentăm judeţul Alba va trebui sa avem o voce comună în ceea ce înseamnă modul în care gestionăm aceste resurse naturale din judeţul nostru”, a precizat Clement Negruţ.

Acesta va avea o discuţie cu actualul ministru al Economiei, Ion Ariton, pe tema privatizării societăţii „Cuprumin” Abrud, posibilităţii de ştergere a penalităţilor la energia electrică şi totodată, posibilităţii ca statul să investească în „Cuprumin” şi să se renunţe la privatizare. Negruţ a mai spus că nu ştie care este în prezent stadiul negocierilor de privatizare, însă recent numărul potenţialilor investitori crescuse de la trei la nouă.

La fel ca în cazul cuprului, aurul este foarte bine cotat pe piaţă, iar în situaţia crizei resurselor naturale limitate preţul acestui minereu va rămâne în continuare ridicat, după cum anticipează deputatul Negruţ, un motiv în plus pentru ca ministerul Economiei să renegocieze procentul cu care statul este parte în acest contract.

“Consider acest proiect viabil şi necesar (proiectul RMGC – n.r.), dar îmi menţin opinia că trebuie să ne aşezăm din nou la masa negocierilor contractuale, pentru ca statul roman să obţină beneficiile maxime”, a precizat Negruţ. Acesta a mai subliniat necesitatea ca un reprezentant din administraţia judeţeană să facă parte din cercul de negociatori.