Cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată la nivel global: 3 iulie. Avertismentul lansat de cercetători și legătura cu ”El Nino”

Luni, 3 iulie 2023, a fost cea mai călduroasă zi înregistrată vreodată de meteorologi la nivel global, potrivit datelor transmise de Centrul Naţional din Statele Unite pentru Previziuni de Mediu, informează Reuters, citată de Agerpres.

Luni, temperatura medie globală a fost de 17,01 grade Celsius, depăşind precedentul record din august 2016, care era de 16,9 grade Celsius, într-o perioadă în care mai multe valuri de căldură s-au produs în mai multe regiuni ale lumii.

Sudul Statelor Unite suferă de câteva săptămâni din cauza unui dom de căldură intensă. În China, un val de căldură persistentă continuă să se manifeste, cu temperaturi în jurul valorii de 35 de grade Celsius. În Africa de Nord au fost înregistrate temperaturi apropiate de pragul de 50 de grade Celsius.

Chiar şi în Antarctica, unde este iarnă în prezent, au fost înregistrate temperaturi anormal de ridicate. Baza ucraineană de cercetări ştiinţifice Vernadsky, amplasată în Argentine Islands din largul continentului acoperit de gheaţă, a înregistrat un nou record de temperatură pentru luna iulie: +8,7 grade Celsius.

„Aceasta nu este o piatră de hotar pe care ar trebui să o celebrăm”, a declarat Friederike Otto, specialistă în climatologie la Institutul Grantham pentru Schimbări Climatice şi de Mediu din cadrul universităţii britanice Imperial College London.

„Este o sentinţă la moarte pentru oameni şi pentru ecosisteme”, a adăugat ea.

CITEȘTE ȘI: Influența El Nino în România: a doua jumătate a anului va călduroasă, cu toamnă lungă și însorită. Efectele fenomenului

Potrivit oamenilor de ştiinţă, schimbările climatice, în combinaţie cu apariţia fenomenului meteorologic El Nino, sunt vinovate pentru aceste temperaturi record.

„Din păcate, va fi doar primul dintr-o serie de noi recorduri în acest an, pe măsură ce creşterile de emisii de dioxid de carbon şi de gaze cu efect de seră, alături de intensificarea evenimentului El Nino, împing temperaturile spre noi recorduri”, a declarat Zeke Hausfather, cercetător la institutul de climatologie Berkeley Earth.

Influența El Nino în România: a doua jumătate a anului va călduroasă, cu toamnă lungă și însorită

Vin căldurile și peste continentul european. Fenomenul meteorologic El Nino, asociat în general cu o creştere a temperaturilor globale, va continua pe tot parcursul anului cu o intensitate care ar trebui să fie „cel puţin moderată”, a indicat marţi ONU.

Vin căldurile și peste continentul european. Fenomenul meteorologic El Nino, asociat în general cu o creştere a temperaturilor globale, va continua pe tot parcursul anului cu o intensitate care ar trebui să fie „cel puţin moderată”, a indicat marţi ONU.

La 8 iunie, Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică din SUA (NOAA) anunţase deja sosirea oficială a El Nino, precizând că acesta „ar putea duce la noi recorduri de temperatură” în anumite regiuni.

Potrivit unui buletin al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) publicat marţi, există o probabilitate de 90% ca acest fenomen să continue şi în a doua jumătate a anului 2023.

Concret, aceasta înseamnă pentru țara noastră un sfârșit de an călduros, cu toamnă lungă și însorită.

Oamenii de ştiinţă din cadrul OMM se aşteaptă ca El Nino să fie „cel puţin moderat ca intensitate”. Însă efectul asupra temperaturilor globale se manifestă în general în anul următor dezvoltării sale, astfel că va fi probabil mai evident în 2024.

„Sosirea lui El Nino va creşte semnificativ probabilitatea unor recorduri de temperatură şi a declanşării unei călduri mai extreme în numeroase părţi ale lumii şi în oceane”, a subliniat într-un buletin secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

„Anunţul OMM privind un episod El Nino este un semnal pentru guvernele din întreaga lume de a se pregăti pentru a limita efectele asupra sănătăţii, ecosistemelor şi economiilor noastre”, a adăugat el.

În acest sens, el a subliniat totodată importanţa sistemelor de avertizare timpurie şi a măsurilor de anticipare a fenomenelor meteorologice extreme asociate acestui fenomen climatic major „pentru a salva vieţi şi mijloace de trai”.

Acesta apare în medie la fiecare doi până la şapte ani, iar episoadele durează de obicei între nouă şi douăsprezece luni.

El Nino este asociat în general cu o creştere a precipitaţiilor în anumite regiuni din sudul Americii Latine, din sudul Statelor Unite, din Cornul Africii şi din Asia Centrală.

El poate provoca secete severe în Australia, Indonezia, în unele regiuni din Asia de Sud şi în America Centrală.

Pe de altă parte, apele sale calde pot alimenta uraganele din centrul şi estul Oceanului Pacific, în timp ce pot încetini formarea uraganelor în bazinul Atlanticului, potrivit Agerpres.

Ce este El Niño
El Niño este un fenomen climatic complex care afectează regiunile tropicale și subtropicale ale Pacificului de Est.

Acesta se caracterizează prin creșterea temperaturilor suprafeței oceanului în regiunea centrală și estică a Oceanului Pacific și are implicații semnificative asupra climei și a sistemelor meteorologice globale.

Fenomenul El Niño este parte a ceea ce se numește Oscilația Sudică a El Niño-Sud (ENSO), care reprezintă fluctuațiile periodice ale temperaturii suprafeței oceanului și ale presiunii atmosferice în regiunea tropicală a Pacificului. ENSO are două faze principale: El Niño și La Niña.

El Niño este faza caldă a ENSO și apare atunci când temperatura suprafeței oceanului în Pacificul Central și de Est crește în mod semnificativ, afectând circulația atmosferică și modelele climatice.

Acest fenomen are loc aproximativ la fiecare 2-7 ani și durează în mod obișnuit câteva luni până la un an.

Efectele El Niño

Efectele acestui fenomen sunt variate și pot afecta diferite regiuni ale lumii. Printre cele mai frecvente consecințe ale El Niño se numără:

Temperaturi mai mari decât media anuală istorică

Schimbări în modelele de precipitații: Anumite regiuni pot experimenta secetă severă, în timp ce altele pot avea inundații și ploi abundente. Aceste schimbări pot afecta agricultura, disponibilitatea apei și pot provoca probleme de securitate alimentară.

Impact asupra ecosistemelor marine: El Niño poate duce la creșterea temperaturilor oceanice, ceea ce poate afecta viața marină și poate declanșa fenomene precum înflorirea algelor și moartea coralilor.

Schimbări în modelele climatice globale: El Niño poate influența circulația atmosferică și modelele climatice la nivel mondial. Acest lucru poate avea efecte asupra climatului în diferite regiuni ale lumii, inclusiv schimbări în temperatură și precipitații.

Impactul asupra economiei și societății: El Niño poate avea consecințe economice semnificative, afectând agricultura, pescuitul, turismul și alte sectoare. De asemenea, poate provoca migrații forțate și poate exacerba problemele sociale și de sănătate publică.

Pentru a înțelege și a prognoza fenomenul El Niño, oamenii de știință monitorizează constant temperaturile suprafeței oceanului și alte variabile climatice.

Aceste informații sunt utilizate pentru a emite avertizări și pentru a lua măsuri de adaptare și gestionare a impactului fenomenului El Niño.