Alba Iulia: Reconstituiri ale ținutelor purtate de Mihai Viteazul, Gabriel Bethlen, Isabella Jagiello și Ecaterina de Brandenburg

Vizitatorii Muzeului Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia, amenajat în edificiul în care a locuit, în anii 1599 și 1600, și voievodul Mihai Viteazul, au ocazia să admire, începând din acest weekend, patru replici fidele ale veșmintelor princiare purtate de figuri emblematice ale istoriei Transilvaniei.

Veșmintele a patru dintre cei mai importanți principi ai Transilvaniei – Mihai Viteazul, Isabella Jagiello, Gabriel Bethlen și Ecaterina de Brandenburg – au fost recreate cu acuratețe, grație proiectului P.R.I.N.C.E. – PRoiect INteractiv de Costumații de Epocă, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național, transmite Agerpres.

Vernisată vineri, expoziția aduce în prim-plan două ținute din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, aparținând Isabellei Jagiello și lui Mihai Viteazul, precum și două ansambluri vestimentare din primul sfert al secolului al XVII-lea, ale perechii princiare Gabriel Bethlen și Ecaterina de Brandenburg.

Sunt expuse și replici ale podoabelor și bijuteriilor specifice epocii, reconstituite cu rigoare istorică.

Prin intermediul a patru ecrane interactive amplasate în proximitatea exponatelor, cele patru personaje istorice ”prind viață”.

Astfel, cu ajutorul AI și al unor soluții digitale avansate, celor patru li s-a dat și voce pentru a-și spune ei singuri poveștile, fiecare prezentându-se vizitatorilor în limba sa maternă, respectiv română, maghiară, germană sau polonă.

”Este primul proiect cu finanțare nerambursabilă pe care Centrul Palatul Principilor reușește să-l atragă și să-l ducă la bun sfârșit. Este un proiect extrem de amplu, complex.

A fost un proiect extrem de complicat, pentru că vorbim despre ținutele principilor. Proiectul a avut o finanțare totală de 242.000 de lei inițial, din care 10% a fost contribuția noastră, restul a venit de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Buget care a fost depășit, din păcate”, a declarat directorul Centrului Cultural Palatul Principilor, Robert Roman.

El a precizat că blana folosită pentru vestimentația celor doi principi este naturală.

”Am ales să nu facem rabat de la calitate și de la adevărul istoric al ținutelor pe care le purta nobilimea din perioada Principatului și atunci am ales să folosim materiale cât mai aproape de adevăr.

Bijuteriile sunt lucrate manual, sunt bijuterii din aur, argint, pietre prețioase. Totul respectă adevărul istoric”, a precizat Robert Roman.

Istoricul Mihai Kovacs a arătat că ideea centrală este de a umple acest spațiu al Palatului cu exponate palpabile.

”Una dintre provocări a fost să redăm felul în care arăta un principe sau o principesă în carne și oase. Îmbrăcămintea, dincolo de funcția sa practică, reprezintă și un simbol de statut.

Materialele, culorile, accesoriile transmiteau un mesaj foarte ușor de decodat pentru contemporani. (…). Hainele pe care le vedem încearcă să reproducă niște vestimentații de gală. Principala provocare a proiectului a fost faptul că nu se păstrează niciun set complet de îmbrăcăminte din această epocă.

Se păstrează doar piese izolate, despre care nu avem o certitudine că au fost purtate vreodată împreună. (…). E nevoie și de o doză de creativitate. Trebuie să ne imaginăm niște lucruri pe baza unor analogii, pe baza unor portete etc”, a spus istoricul.

Acesta a adăugat că vestimentațiile au fost realizate în baza unui studiu istoric, extrem de complex.

Cea care a realizat bijuteriile și obiectele de podoabă, Victoria Geutskens, a afirmat că s-a simțit în ultimul an ca un bijutier al principilor.

”Sunt peste 100 de pietre montate, în afara părților de ornament, a bijuteriilor. Făcute manual, fiecare casetă în parte. Pietrele au o duritate de 8,5 la scara de la 1 la 10, diamantul fiind de 10. Deci, noi avem o piatră cu 0,5 sub safir și rubin”, a spus aceasta.

Proiectul interactiv de costumații de epocă a fost realizat pe baza unui studiu istoric elaborat de conf. dr. Maria Lupescu Mako.

Vestimentația lui Mihai Viteazul

Despre vestimentația lui Mihai Viteazul (1558-1601) s-au păstrat prea puține surse contemporane. Reconstituirea a ceea ce se vede în expoziția de la Alba Iulia se bazează pe elemente din pictura alegorică a lui Frans Francken (începutul secolului al XVI-lea) și pe descrierea cronicarului contemporan Ștefan Szamoskozi.

 

Mantia evocă îmbrăcămintea descrisă în contextual intrării sale în Alba Iulia. Brocartul alb de mătase, decorat cu motive aurii și roșii, este căptușit și decorat pe margini cu blană de vizon.

Din același material este realizat și gulerul care acoperă complet umerii. Mantia este închisă la gât cu o pafta din argint aurită, decorată cu pietre prețioase.

Cămașa albă, cu mâneci lungi și guler, este realizată dintr-o stofă fină de in. Dolmanul din brocart de mătase verde cu motive aurii are mâneci lung, încheiate cu o clapetă rotunjită. Dolmanul este legat cu un brâu de mătase de culoare galbenă.