Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Centenarul Partidului Comunist Român: O aniversare fără sărbătorit. Editorial de Marius Oprea

Publicat

La împlinirea a 100 de ani de la înființarea partidului comunist în România, istoricul Marius Oprea a scris un text dedicat acestui moment: Azi, o aniversare fără sărbătorit! O sută de ani de la crearea PCR. 

Textul, publicat de Mediafax, îl redăm mai jos:

Se împlineşte un veac de la crearea partidului comunist român, la 8 mai 1921. Se întîmplă cu o zi înainte de Ziua Europei.

Cele două aniversări pun în lumină destinul actual al României, de la dictatură la libertate, de la izolare la destinul european.

Partidul Comunist Român, creat la 8 mai 1921, sub influenţa revoluţiei bolşevice din Rusia, printr-o scindare a socialiştilor români într-o aripă radicală (afiliată la Internaţionala a III-a comunistă) şi alta rămasă fidelă ideilor socialiste) n-a reprezentat niciodată o ”forţă politică”, cu atât mai puţin ”conducătorare”, prin voinţa liberă a românilor, ci prin forţa armelor.

A ajuns la putere în 6 martie 1945 numai ca urmare a ocupării României de către trupele sovietice şi ca expresie a voinţei lui Stalin, care susţinuse că acolo unde Armata Roşie va ajunge, ”se va instaura şi sistemul politic al URSS. Altfel nu poate fi!”

Citește și: VIDEO: Cum erau ascultați ambiental cetățenii din Alba Iulia, în comunism. Documente inedite din arhiva fostei Securități

În realitate, mişcarea comunistă n-a avut o istorie proprie foarte multă vreme. Destinul ei a fost scris la Moscova.

Au fost două momente, care arată dimensiunile ei în societatea românească: unul politic şi altul social.

Primul constă în participarea comuniştilor la alegerile din 1931, sub sigla Blocului Muncitoresc-Ţărănesc, în condiţiile în care PCdR era în ilegalitate din 1924, întrucît milita pentru dezmembrarea României.

Citește și: 1 Mai în comunism, la Alba Iulia. Cum era sărbătorită Ziua Oamenilor Muncii în ”Epoca de Aur”: Omagii coducătorului și defilări

La acele alegeri comunişti au obţinut 73.000 de voturi. E singura participare a partidului comunist la alegeri libere şi arată lipsa lor de bază electorală în România.

Al doilea moment, mult eroizat în mitologia comunistă, au fost grevele muncitoreşti de la Griviţa, din februarie 1933, fără vreun impact deosebit în societate la vremea respectivă.

În rest, întreaga istorie a comunismului în România este una mai apropiată de legendă decît de adevăr.

Cînd a venit momentul ca partidul să joace un rol istoric, cel conferit de Stalin, ca forţă politică reprezentativă a ocupantului sovietic de facto al României, a început şi construirea acestei mitologii, plină de falsuri şi neadevăruri, menite să demonstreze că mişcarea comunistă avea rădăcini adînci în istoria românilor.

În realitate, comunismul a fost, practic întodeauna, un corp străin în istoria naţională a românilor.

Instaurarea comunismului în România s-a produs prin represiune. Brutalitatea a fost ridicatã la rang de politică de stat, în numele aşa-zisei ”lupte de clasã”, principala axiomă a doctrinei comuniste.

Comunismul a provocat un reflex de lungă durată, întreţinut prin teroare, care a transformat instituţiile statului într-un ”bastion al cruzimii”, menit să genereze, să întreţină şi să gestioneze frica, principalul instrument prin care partidul comunist s-a menţinut la putere.

”Libertatea este sclavia, războiul este pacea, ignoranţa este forţa”, enumera George Orwell cele trei principii, dupã care se conducea lumea zugrãvitã în romanul ”O mie nouă sute optzeci şi patru”, o lume izbitor de asemãnãtoare, cu lumea în care (şi) românii trăiau încă în 1984, anul purtat ca titlu de ficțiunea scriitorului britanic, alături de toate naţiunile ocupate de Armata Roşie, după al doilea Război Mondial – aşa cum îşi dorise Stalin.

Mai multe elemente fac ca această asemănare sã fie de-a dreptul tulburătoare: războiul necruþãtor dezlãnþuit de comunişti împotriva propriului popor, cu sprijinul material şi logistic al sovieticilor şi rolul esenţial jucat în aceastã permanentã ”luptã de clasă” de represiune, de reprimarea brutală a oricărei împotriviri.

Apoi, ignoranţa, servilismul şi lipsa de scrupule utilizate drept criterii pentru selectarea şi recrutarea cadrelor partidului, cei care au administrat România aproape jumătate de veac, nu în ultimă instanţã, scopul final al acestei ”administrări”, şi anume transformarea României într-o ţară supusă intereselor Moscovei şi a românilor într-o naţiune pusă la cheremul unei subţiri pături de activişti şi a Conducătorului Suprem, dau substanþã acestei asemănări.

Cum a fost posibil e o întrebare retorică, foarte des pusă mai ales în momentele de şoc de după răsturnarea regimului comunist.

Răspunsul e simplu. Comunismul a fost iubit ”de frică”.

Reflexul a fost îndelung exersat pe parcursul primelor douã decenii ale regimului comunist, interval în care brutalitãţile regimului au scos frica din sediul Securităţii, din puşcãrii şi lagărele de muncă, au adus-o în stradă şi a intrat în casele oamenilor pentru ca, la finele celor două decenii de consolidare a regimului, să reuşească performanţa unei manipulări care sã nu mai reclame represiunea în forme dure.

Frica a servit ca instrument al dictaturii. Dictatorii comunişti Dej, ca şi Ceauşescu, au disjuns întotdeauna între modelul sovietic şi puterea lor personală.

Atunci cînd Uniunea Sovieticã a trecut la măsuri de destalinizare, Dej şi-a dirijat partidul şi þara pe un nou curs, al autonomiei faţã de stãpînul sovietic.

Succedându-i lui Dej, Ceauşescu a perpetuat atitudinea antisovietică, ce a permis partidului să susţină că apără interesele naţionale.

Vezi și: Amintiri din comunism: Vizita de lucru a dictatorului Nicolae Ceaușescu la Cugir, în septembrie 1972

Comunismul devenise masca mult mai vizibilă a unei dictaturi personale, iar în decembrie 1989 sosise momentul istoric ca această mască să cadă.

De aceea, ziua de 8 mai nu a fost nciodată o sărbătoare: în istoria reală a României, partidul comunist a fot un accident istoric.

Un import, un corp străin, o mască a ocupaţiei sovietice şi apoi a dictaturii personale.

Sursă: Mediafax, text de Marius Oprea

 

 

 

 

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Petre Daea va fi noul ministru al Agriculturii. A fost votat în unanimitate de comitetul național al PSD

Publicat

petre daea

Petre Daea a fost ales în unanimitate, de comitetul PSD, pentru a prelua portofoliul de ministru pe care l-a deținut și în trecut, în guvernul Dăncilă. 

Marți, 6 iulie, comitetul național PSD a decis ca Petre Daea să fie propunerea partidului pentru a prelua funcția de ministru, după demisia lui Adrian Chesnoiu.

Decizia PSD de a-l propune din nou pe Petre Daea la ministerul Agriculturii este un compromis făcut între taberele din partid. Postul de ministru al Agriculturii ar fi revenit organizației PSD Olt, controlată de secretarul general Paul Stănescu, organizație care l-a propus și pe Adrian Chesnoiu.

Stănescu și-ar fi dorit ca partidul să îl propună acum pe Florin Ionuț Barbu, deputat PSD de Olt și președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. De partea cealaltă, tabăra Ciolacu l-ar fi vrut pe Daniel Butănoiu, secretar de stat în minister, au declarat pentru digi24.ro, mai multe surse politice.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Rețetă de șpagă, perfecționată de 20 de polițiști rutieri din Sibiu. Cum ajungeau șoferii să dea mită pentru a fi iertați

Publicat

politia rutiera

Timp de aproape zece luni, perioada în care au fost supravegheați, 20 de polițiști rutieri din Sibiu, au pus în practică o adevărată rețetă, prin care cereau și luau șpagă de la șoferi. 

Metoda era atât de bine pusă în practică, încât procurorii din Sibiu au reușit să structureze pe etape, toată modalitatea prin care polițiștii rutieri acționau. 

De la intimidarea șoferilor cu aparatura din dotare și până la modalitatea în care banii ajungeau efectiv la polițiști, procurorii au detaliat toată rețeta, într-un comunicat de presă, prin care au anunțat trimiterea în judecată a celor 20 de polițiști. 

Potrivit procurorilor, în dosarul penal cu nr. 192/P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi în legătură cu serviciul de către mai mulţi agenţi de poliţie rutieră din cadrul I.P.J. Sibiu – Serviciul Rutier – Biroul Drumuri Naţionale şi Europene, prin rechizitoriul din data de 06.07.2022 s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 20 de inculpaţi, toţi având calitatea de agenți de poliţie, pentru săvârşirea, în perioada februarie 2020 – noiembrie 2020, a unui număr total de 191 de infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

Cum acționau polițiștii

La finalizarea anchetei penale s-a concluzionat că agenţii rutieri trimişi în judecată, au dezvoltat şi au aplicat  preponderent, două moduri de operare în privinţa săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, care, în linii generale, respectau următoarele etape:

I. La momentul în care agenții de poliție rutieră aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, utilizând autospecialele MAI, se hotărau să nu constatate abateri la regimul rutier în schimbul primirii unor foloase necuvenite;

Porneau aparatura din dotare

– etapa  de preconstituire a situației premise pentru comiterea faptelor de corupție, în care se pornea aparatura radar din dotarea autovehiculelor MAI, astfel încât putea fi observată abaterea de la regimul rutier comisă de participanții la trafic, fără însă a acționa butonul de înregistrare a aparaturii radar.

În acest context, polițiștii rutieri observau că un anumit participant la trafic a săvârșit o abatere contravențională, dar care însă nu era înregistrată pe suport optic (n.n. memoria aparaturii radar), polițistul creându-și astfel posibilitatea de „a-l ierta” pe șoferul contravenient, fără a fi sesizabilă această iertare în urma verificărilor superiorilor.

Legitimarea

– etapa procedurii de legitimare, în care se  purta discuții cu acele persoane pentru a se putea concluzia asupra „siguranței” în privința săvârșirii unor fapte de corupție, polițistul îl „descosea” pe potențialul mituitor cu scopul de a se convinge că avea să fie păstrată confidențialitatea asupra actelor de corupție

”Sperietura”

– etapa „sperierii” sau a vulnerabilizării potențialului mituitor în care îi comunica faptul că ar fi fost înregistrat cu aparatura radar (n.n. înregistrare care în realitate nu exista) comițând, de regulă, o abatere contravențională gravă care ar atrage aplicarea unei sancțiuni contravenționale principale, avertismentul sau amenda contravențională, și măsura complementară a reținerii permisului de conducere, realizând astfel timorarea contravenientului.

Scopul determinat, era de a i se inocula pretinsului contravenient ideea că urmează a suferi rigorile legii, urmând a-i fi suspendată exercitarea dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice (n.n. această măsură complementară era apreciată de către covârșitoarea majoritate a contravenienților drept cea mai aspră sancțiune), context în care, în multe situații, pentru a scăpa de sancțiune, cel oprit în trafic lua decizia de a recurge la comiterea unei fapte de dare de mită în raport de polițistul rutier.

Momentul în care cereau și primeau șpaga

– etapa consumării faptelor de corupție în forma primirii și respectiv remiterii mitei, în care agenții  de poliție se deplasau la potențialul mituitor având asupra lor clip-boardul în care se afla topul cu procese-verbale tipizate, care avea ca unic scop disimularea sumelor de bani primite cu titlu de mită.

Mituitorul executa activitatea de remitere a mitei, fie prin punerea mitei în mod disimulat în interiorul actului anterior restituit de polițist, fie prin așezarea sumei de bani date cu titlu de mită în interiorul clip-boardului aflat în mâinile polițistului, acesta din urmă închizând imediat coperțile acestui obiect.

–  etapa în care polițistul, lăsând impresia unui favor realizat mituitorului prin neluarea măsurilor legale, îi permitea pretinsului contravenient părăsirea acelui loc fără a dispune măsurile legale, situație în care ambii participanți la comiterea faptelor de corupție erau mulțumiți, respectiv agentul rutier era mulțumit de foloasele necuvenite obținute.

Neexistând o înregistrare a abaterii la regimul rutier stocată în memoria aparaturii radar, era foarte puțin probabilă descoperirea faptei, în timp ce mituitorul, având falsa reprezentare că s-ar fi putut dispune măsuri sancționatorii față de acesta, era satisfăcut de împrejurarea că nu i s-au aplicat măsurile legale, astfel încât era foarte scăzut riscul de a denunța faptele de corupție la care a fost părtaș.

Cum faceau împărțirea la bani

–  etapa în care  după plecarea mituitorului, în habitaclul autospecialei MAI sau în exteriorul acestei, polițistul care a primit efectiv mita de la pretinsul contravenient proceda, de regulă, la împărțirea acesteia cu colegul său de echipaj.

II. În ipoteza în care din diverse motive era înregistrată abaterea de la regimul legal de viteză, încât era necesară întocmirea actului de sancționare contravențională, agenții rutieri au adaptat modul de operare anterior descris, cu mențiunea că, în cadrul etapei de speriere sau timorare a șoferului, aceștia denaturau adevărul, comunicându-i potențialului mituitor o viteză de deplasare superioară celei constatate de aparatura radar care ar agrava răspunderea contravențională, dându-i-se de înțeles șoferului că i se va reține permisul de conducere.

În final, de cele mai multe ori, acel șofer prelua inițiativa la corupție și îl mituia pe agentul rutier, care apoi proceda la întocmirea actelor de sancționare având în vedere viteza reală constatată de radar, spunându-i-se apoi mituitorului că i s-ar fi efectuat un favor prin stabilirea unei viteze inferioare, cu consecința nereținerii permisului de conducere.

Referitor la faptele de abuz în serviciu reținute în sarcina unor inculpați, se impune a se preciza că acestea au fost comise prin neluarea măsurilor legale în cadrul punerii în executare a unor etape ale modului de operare adoptat în privința faptelor de corupție, care însă nu s-au consumat ca urmare a renunțării de către polițiști la rezoluția infracțională inițială de a obține foloase necuvenite.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Investiții importante în modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice din județul Alba. Stadiul lucrărilor

Publicat

La sediul Instituţiei Prefectului – Judeţul Alba a avut loc miercuri, 6 iulie, la inițiativa prefectului Nicolae Albu, o întâlnire având ca teme principale de discuţie stadiul lucrărilor de investiţii ale operatorului de distribuţie a energiei.

S-a urmărit îmbunătăţirea interacţiunii dintre operatorul de distribuţie a energiei electrice şi instituţiile publice locale. Alături de prefectul judeţului Alba, la întâlnire au participat Marius Ceteraş, directorul Distribuţie Energie Electrică România – Sucursala Alba şi Marius Haţegan, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba.

Stadiul lucrărilor

Din informaţiile prezentate de reprezentantul DEER Sucursala Alba rezultă că toate investiţiile, demarate în anul 2021, sunt finalizate sau în stadiu avansat de execuţie şi vor fi finalizate în cursul lunilor următoare.

Dintre acestea, cele mai ample sunt lucrările de integrare în sistemul de monitorizare şi telecomandă SCADA a staţiilor de transformare din judeţul Alba, lucrările de modernizare a reţelelor electrice de distribuţie pe joasă tensiune din localităţile Bistra, Sălciua, Blaj, Bucerdea Grânoasă şi Mogoş (satele Valea Barnii, Bîrleşti şi Cristeşti), precum şi modernizarea liniei electrice de medie tensiune care alimentează comunele Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Albac, Horea, Scărişoara, Gârda de Sus şi Arieşeni.

În anul 2022, lucrările de investiţii ale DEER Sucursala Alba au ca obiectiv principal creşterea calităţii serviciului de distribuţie în judeţul Alba.

Dintre acestea un rol foarte important îl au lucrările de modernizare a echipamentelor telecomandate de comutaţie de pe 7 linii de medie tensiune care alimentează peste 30.000 de utilizatori şi care vor duce la diminuarea numărului de întreruperi cu energie electrică şi scurtarea duratei întreruperilor în zonele aferente lucrărilor de modernizare, respectiv în zonele UAT-urilor Sebeş, Câlnic, Gârbova, Cut, Doştat, Spring, Roşia de Secaş, Ohaba, Berghin, Cugir, Vinţu de Jos, Blandiana, Şibot, Ceru Băcăinţi, Săliştea, Aiud, Lopadea Nouă, Hopârta, Miraslău, Rădeşti, Câmpeni, Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Albac, Horea, Scărişoara, Gârda de Sus, Arieşeni, Abrud, Roşia Montană, Lupşa şi Ciuruleasa.

Urmare a problemelor cauzate în ultimii ani de starea tehnică a reţelelor de distribuţie pe medie tensiune din Alba Iulia, în anul 2022 va începe execuţia la 6 lucrări de modernizare a acestor reţele în diferite zone ale municipiului reşedinţă de judeţ (în cartierele Cetate, Maieri, Lipoveni, în zona centrală şi în zonele celor două staţii de transformare din Alba Iulia).

Prin aceste lucrări, cele mai ample de acest gen din ultimii ani, vor fi modernizaţi 25 km de traseu de linii electrice subterane de 20 kV şi 16 posturi de transformare, efectul aşteptat în urma implementării lor fiind o reducere a numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrica şi, mai ales, o reducere seminificativă a duratei manevrelor pentru izolarea defectelor apărute şi realimentarea cu energie electrică a consumatorilor.

O componentă importantă a planului de investiţii al operatorului de distribuţie o reprezintă lucrările generate de solicitări ale UAT-urilor din judeţul Alba, respectiv extinderi de reţele electrice de distribuţie (realizate în baza ordinelor ANRE 36/2019 şi 159/2020) în zonele rezidenţiale noi şi relocări ale reţelelor electrice (realizate în baza ordinului ANRE 184/2020) în zonele în care se realizează modernizări ale drumurilor publice.

Dintre lucrările de investiţii din aceste catogorii, care sunt cofinanţate de DEER şi UAT-urile care le-au solicitat, cele mai ample sunt extinderile reţelelor electrice de distribuţie din Miceşti (între strada Viadana şi satul Şard), Partoş (zona străzii Ana Ipătescu), Bărăbanţ (zona străzii Turnătoriei), Ighiu (zona Târgului), Vinerea (zona străzii Codrului), Poiana Gălzii (zona Lunca Largă) şi Galda de Jos (zona Calea Râtului), precum şi lucrările de relocare a reţelelor electrice de distribuţie din Alba Iulia, Cugir şi Unirea, generate de proiectele de modernizare a drumurilor din aceste localităţi.

Reprezentantul DEER Sucursala Alba a admis că există şi unele întârzieri în elaborarea documentaţiilor de proiectare pentru lucrările de extinderi ale reţelelor electrice, al căror număr a crescut foarte mult în ultimele luni, cauza principală fiind deficitul de personal specializat în proiectarea reţelelor electrice raportat la volumul lucrărilor comandate de UAT-uri. În acest sens DEER face permanent eforturi de recrutare de specialişti în proiectarea reţelelor electrice, dar şi de eficientizare a activităţii angajaţilor prin instruirea permanentă a acestora.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Marius Haţegan, a solicitat reprezentantului DEER o îmbunătăţire a interacţiunii operatorului de distribuţie cu instituţiile publice locale, în sensul reducerii timpilor de emitere a avizelor de amplasament şi racordare, precum şi o implicare mai activă în informarea UAT-urilor şi a cetăţenilor din judeţul Alba cu privire la modificările legislative din domeniul distribuţiei energiei electrice şi modul de aplicare a acestora.

Atât Consiliul Judeţean Alba, cât şi Instituţia Prefectului Judeţul Alba, consideră că ar fi foarte utilă organizarea de întâlniri locale şi zonale de informare a cetăţenilor cu privire la aspectele ce privesc procesul de racordare la reţele electrice, obţinerea avizelor de amplasament, extinderea reţelelor electrice de distribuţie, dar şi a modalităţilor de transmitere a consumului de energie electrică (pentru evitarea unor facturi de regularizare de valori mari), considerând că informaţiilor oferite de operatorul de distribuţie pe site-ul oficial al DEER şi ocazional în presa locală sunt insuficiente şi foarte dificil de înţeles de marea majoritate a cetăţenilor care au nevoie de ele. În opinia reprezentanţilor instituţiilor publice judeţene, o mai bună comunicare a acestor informaţii de către DEER, direct în întâlniri cu cei interesaţi, în emisiuni TV şi radio şi prin articole în presa scrisă, ar fi extrem de utilă atât pentru instituţiile publice locale, cât şi pentru cetăţenii judeţului Alba.

La finalul întâlnirii, prefectul judeţului Alba, Nicolae Albu, a solicitat reprezentantului DEER Sucursala Alba, Marius Ceteraş, ca formaţiile de intervenţii ale DEER să fie permanent pe poziţii în perioada următoare, astfel încât să poată remedia prompt avariile cauzate de condiţiile meteo nefavorabile.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un minor din Alba Iulia, bătut de un tânăr: Unde s-a petrecut incidentul. De câte zile de îngrijiri medicale are nevoie copilul

Publicat

Un minor de 17 ani a fost bătut, de un tânăr de 20 de ani, într-un parc din Alba Iulia. Mai exact, incidentul s-a petrecut, în data de 27 iunie, într-un parc din apropierea Liceului Sportiv din oraș. 

Agresorul a fost reținut pentru 24 de ore și este cercetat pentru lovire sau alte violențe.

Potrivit IPJ Alba, la data de 05 iulie 2022, polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției Municipiului Alba Iulia au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un tânăr de 20 de ani, din Alba Iulia, care este cercetat pentru lovire sau alte violențe.

În seara zilei de 27 iulie 2022, în jurul orei 19,00, în timp ce se afla în apropierea unui parc din Alba Iulia, tânărul ar fi agresat un minor de 17 ani, provocându-i leziuni corporale care necesită, pentru vindecare, 25-30 de zile de îngrijiri medicale.

În cursul zilei de azi, 6 iulie, persoana reținută va fi prezentată Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, pentru dispunerea măsurilor legale.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax