Cine poate fi considerat contact direct COVID. Date actualizate de INSP. Perioadă, simptome și testare

Institutul Naţional de Sănătate Publică a actualizat din nou, pentru a cincea oară de la începutul acestui an, definiţiile de caz pentru sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19).

Se consideră contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 7 zile anterioară datei debutului, față de 10 zile cum era până acum.

Vezi și ALBA: 605 cazuri COVID și un deces în 24 de ore. Incidență de aproape 50 la mie, în Ciugud. Situația pe localități, 10 februarie

Simptome COVID – criterii clinice

Criteriile clinice care se au în vedere într-un caz COVID sunt reprezentate de cel puțin unul dintre simptomele:

• tuse
• febră
• scurtarea respiraţiei
• debut brusc al anosmiei (lipsa mirosului), ageuziei (pierderea gustului) sau disgeuziei (distorsionarea simţului gustativ).

Simptome şi semne adiţionale mai puţin specifice pot include cefalee (dureri de cap), frisoane, mialgii (dureri musculare), astenie, vărsături şi/sau diaree.

Testul rapid antigenic ar trebui efectuat în maximum 5 zile după data debutului sau în maximum 7 zile după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul rapid antigenic ar trebui efectuat cât mai curând posibil, precizează INSP.

Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia, se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2.

Sunt considerate criterii epidemiologice cel puţin unul dintre următoarele:

• contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 7 zile anterioară datei debutului;
• rezident sau personal al unei instituţii pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 7 zile anterioară datei debutului, instituţie în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată.

Clasificarea cazurilor COVID

Cazurile COVID se clasifică astfel:

• caz posibil – orice persoană care întruneşte criteriile clinice
• caz probabil – orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic
• caz confirmat – orice persoană care întruneşte criteriile de laborator

Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile, arată INSP.

Varianta Omicron – caz probabil sau confirmat

• caz probabil de infecţie cu VOC Omicron – persoana cu rezultat pozitiv la NAAT sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2 şi una dintre următoarele: eşec la detecţia genei S sau rezultat pozitiv la screening de variantă pentru mutaţiile caracteristice VOC Omicron sau este contact al unui caz probabil sau confirmat cu VOC Omicron
• caz confirmat de infecţie cu VOC Omicron – persoana cu rezultat confirmat prin secvenţiere pentru VOC Omicron

Cine poate fi considerat contact direct

Contactul direct este definit ca:

• persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19
• persoană care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor)
• persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă)
• persoană care a avut contact faţă în faţă cu un caz de COVID-19 la o distanţă mai mică de 2 metri şi cu o durată de minimum 15 minute
• persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 metri
• persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient cu COVID-19 sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 7 zile, anterioară datei debutului.

Cazuri COVID ca infecții asociate asistenței medicale

Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecţii asociate asistenţei medicale trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv:

• numărul de zile până la debutul simptomelor sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1)
• evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţieț
• contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală
• orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei.

În acest sens pot exista următoarele situaţii:

1. caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate

• simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere
• debutul simptomelor în zilele 3 – 6 (anterior 7) şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate

2. caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată

• debutul simptomelor în ziua 3 – 6 (anterior 7) după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie

3. caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:

• debutul simptomelor în ziua 3-6 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată

4. caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital

• debutul simptomelor în ziua mai mare sau egală cu 7 (anterior 10) după internare.

Alte situații

Există şi situaţia în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 7 zile (anterior 10 zile) de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare). În acest caz, sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. Evaluarea finală trebuie să ţină cont de particularităţile cazului.

Aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID la personalul medico-sanitar, arată INSP. Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz.

Decesul cauzat de COVID – definiție

Decesul cauzat de COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19. De exemplu, traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie cu germen identificat prin hemocultură (etc), la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.). COVID-19 trebuie raportat drept cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19, potrivit INSP.

COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces.

Recomandări de prioritizare a testării

Persoane vaccinate împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum și cele care au trecut prin boală, documentată cu bilet de externare din spital și/sau buletinul de analiză cu rezultat pozitiv, dar la care au trecut mai puțin de 90 zile de la data primului test pozitiv

• persoane simptomatice conform definiţiei de caz: RT-PCR și test rapid antigenic
• persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2 efectuat în unități sanitare sau în alte unități avizate pentru testare: RT-PCR

Persoane nevaccinate împotriva SARS-CoV-2, persoane cu schema de vaccinare incompletă, persoane care au trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 90 zile de la data primului test pozitiv, persoane care nu au avut niciodată boala

• persoane simptomatice: test rapid antigenic
• persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare sau în alte unitati avizate pentru testare: RT-PCR
• contacți direcți ai cazurilor confirmate, în a 3-a – a 5-a zi de la contact, inclusiv personal medico-sanitar si auxiliar: test rapid antigenic
• pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval: RT-PCR
• pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore înainte de internarea în spital în cazul testării RT-PCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internării sau cu o zi anterior internării
• pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore înainte de fiecare cură, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare, în cazul testării RT-PCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internării sau cu o zi anterior internării
• pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei, indiferent de testul utilizat: RT-PCR sau test rapid antigenic
• pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maximum 48 de ore înaintea intervenției /manoperei, în cazul testării RT-PCR/NAAT, iar în cazul testării cu teste antigenice rapide, testare în ziua internarii sau cu o zi anterior internării
• însoțitorii pacienților copii din situațiile de mai sus, precum și însoțitorii copiilor cu COVID-19, în ziua internării sau cu o zi anterior internării: test rapid antigenic
• pacienți hemodializaţi asimptomatici – de 2 ori pe lună, indiferent de testul utilizat: RT-PCR/test rapid antigenic
• persoane instituționalizate asimptomatice, inclusiv pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior cu frecvența menționată, persoane fără adăpost: de 4 ori pe lună/test rapid antigenic
• personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici, personalul din penitenciare, personalul din centrele pentru persoane fără adăpost: de 4 ori pe lună, test antigenic rapid
• gravidele asimptomatice care se află în carantină la domiciliu (avand istoric de calatorie sau care au fost contact direct cu un caz confirmat), în ziua a 3-a – a 5-a: test rapid antigenic

În vederea prevenirii apariției focarelor de infectie cu SARS-CoV-2 în rândul personalului medico-sanitar și auxiliar din unitățile sanitare cu paturi, este recomandată efectuarea unui test rapid antigenic zilnic sau cel puțin de doua ori pe săptămână. Recomandarea este indiferent de statusul vaccinal și de trecerea prin infecție, daca aceasta a avut loc cu mai mult de 90 de zile anterior.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News