Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

CODUL RUTIER, modificat de Guvern. Care sunt noutățile și categoriile de șoferi și proprietari de vehicule vizate


Publicat

Guvernul a adoptat joi o ordonanță ce aduce modificări și completări la Codul Rutier.

Acestea se referă la derogări de la vârstele minime de la care se poate obține permisul de conducere pentru anumite categorii de vehicule, înmatricularea vehiculelor care fac obiectul contractelor de leasing extern, posibilitatea de testare și omologare a unor vehicule folosite în misiuni.

Pentru categoriile de permis C, CE, D și DE se acceptă reducerea vârstei minime pentru obținerea permisului de conducere, de la 21 de ani la 18 ani, respectiv de la 24 de ani la 21 de ani.

Potrivit ordonanței Guvernului, titularii unui permis de conducere categoria B pot obține permis pentru transport marfă sau persoane, de la vârstele menționate mai sus, doar pentru a conduce pe drumurile publice ”în prezența instructorului auto atestat sau a examinatorului din cadrul autorității competente, în timpul desfășurării cursului practic, respectiv a probelor practice pentru obținerea certificatului de calificare profesională inițială”. Se impune utilizarea unui cod național valabil doar pentru conducere pe teritoriul statului roman.

Înmatricularea autovehiculelor în leasing extern

A fost modificată definiția deținătorului mandatat pentru vehicule în leasing extern, pentru a permite înmatricularea. Aceasta se va face pe numele utilizatorului din cadrul unui contract de leasing. Totodată, se exclud din definiția deținătorului mandatat contractele de închiriere.

Codul Rutier prevede că, înainte de a pune în circulație autovehicule, atât proprietarii cât și deținătorii mandatați ai acestora, sunt obligați să solicite înmatricularea acestora și că vehiculele în leasing se înmatriculează la nivelul autorității competente în a cărei rază teritorială proprietarii își au domiciliul, sediul sau reședința. În această situație, chiar și în cazul în care există acordul scris al proprietarului (societate de leasing cu sediul în străinătate), înmatricularea acestor vehicule nu se poate realiza din cauza imposibilității stabilirii competenței teritoriale a autorității responsabile cu efectuarea acestei operațiuni.

”Ținând cont de natura complexă a contractelor de leasing, precum și de reglementarea acestora atât prin prevederile Codului Civil, prin cele ale Ordonanței Guvernului nr. 51/1997 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, precum și prin reglementările stabilite în Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, considerăm că aceste acte juridice oferă garanții suplimentare privind posibilitatea de verificare a îndeplinirii obligațiilor legale ce incumbă părților, în raport cu contractele de închiriere a căror reglementare este una permisivă, sens în care evidențiem faptul că potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, în cazul leasingului financiar, utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar al bunului, situație din care decurg consecințe similare situației în care înmatricularea se efectuează pe numele proprietarului de vehicul.

În aceste condiții, se impune excluderea contractelor de închiriere din definiția deținătorului mandatat, întrucât această categorie de acte juridice nu oferă garanții suficiente pentru realizarea înmatriculării unui vehicul pe numele altei persoane decât proprietarul acestuia”, se arată în expunerea de motive.

Omologare opțională pentru vehiculele MApN, MAI, SRI și SPP

Ordonanța prevede  actualizarea normelor legale referitoare la înregistrarea la nivelul MApN, MAI, SRI și SPP a vehiculelor din dotarea acestor instituții, prin oferirea posibilității ca omologarea să fie opțională în cazul vehiculelor care se înregistrează la aceste instituţii.

Se include Serviciul de Protecție și Pază în sfera autorităților care au în dotare autovehicule supuse înregistrării direct la acele autorități.

”Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, forțele armate și autoritățile din sistemul de ordine publică și siguranță națională pot pune în circulație vehicule care suferă modificări; MApN, MAI și SPP sau SRI vor putea înmatricula vehiculele deținute, atunci când acestea îndeplinesc toate condițiile cerute de legislația în vigoare sau să le înregistreze, fără a beneficia de omologare potrivit reglementărilor în vigoare, ținând cont de specificitatea modului de utilizare a acestor vehicule”, se arată în expunerea de motive.

Instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vor putea testa în condiții reale vehiculele concepute și fabricate pentru a fi utilizate în domeniul lor de activitate. Ordonanța prevede extinderea valabilității teritoriale a autorizațiilor pentru probe eliberate și persoanelor juridice abilitate să fabrice, asambleze, caroseze ori să efectueze activităţi de testare a vehiculelor, sistemelor, componentelor, unităţilor tehnice separate, pieselor sau echipamentelor destinate acestora, la nivelul întregului teritoriu național.

Modificările din ordonanța de Guvern la OUG 195/2002 – Codul Rutier:

1. La articolul 6, punctul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:

„34. deţinător mandatat – persoană fizică sau juridică care foloseşte un vehicul în baza unui contract de leasing;” (a fost eliminat ”sau contract de închiriere”)

2. După alineatul (1) al articolului 9 (înmatricularea vehiculelor) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:

„(11) Omologarea este opțională în cazul vehiculelor prevăzute la art.13 alin. (2) (autovehiculele, remorcile și tractoarele agricole sau forestiere din dotarea Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Afacerilor Interne, precum și cele ale Serviciului Român de Informații se înregistrează la aceste instituții – n.r.) care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 alin.(2) lit. d) și alin.(3) lit. b) din Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE, precum și în cazul celor care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 2 alin.(2) lit. e) din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri.”

3. Articolul 13 se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Autovehiculele, cu excepţia mopedelor şi a troleibuzelor, precum şi remorcile destinate a fi tractate de acestea, se înmatriculează permanent sau temporar la autoritatea competentă în a cărei rază teritorială proprietarii sau deținătorii mandatați îşi au domiciliul, reşedinţa ori sediul, în condiţiile stabilite prin reglementările în vigoare.

(2) Autovehiculele, remorcile şi tractoarele agricole sau forestiere din dotarea Ministerului Apărării Naţionale, a Ministerului Afacerilor Interne, a Serviciului de Protecție și Pază, precum şi cele ale Serviciului Român de Informaţii se înregistrează la aceste instituţii.

(3) Autovehiculele și remorcile destinate a fi tractate de acestea, menționate la alin. (2) pot, după caz, să fie înmatriculate.

(4) Până la înmatriculare, vehiculele prevăzute la alin. (1) pot circula cu numere provizorii, pe baza unei autorizaţii speciale eliberate de autoritatea competentă.

(5) La cerere, instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum și persoanelor juridice abilitate să fabrice, asambleze, caroseze ori să efectueze activităţi de testare a vehiculelor, sistemelor, componentelor, unităţilor tehnice separate, pieselor sau echipamentelor destinate acestora, li se pot elibera, pentru aceste vehicule, autorizaţii şi numere pentru probe.

(6) Pot beneficia de autorizaţii şi numere pentru probe, vehiculele care se supun înmatriculării şi se comercializează, în vederea efectuării probelor solicitate de clienţi, la cererea persoanelor juridice care au ca obiect de activitate comercializarea vehiculelor rutiere.

(7) Autorizația de circulație pentru probe este valabilă doar pe teritoriul României, pentru cazurile prevăzute la alin. (5), și doar pe teritoriul județului sau al municipiului București, în raza căruia societatea își are sediul, pentru cazul prevăzut la alin. (6).

(8) Evidenţa vehiculelor înmatriculate se ţine la autoritatea competentă pe raza căreia proprietarul sau deținătorul mandatat îşi are domiciliul, reşedinţa sau sediul.”

4. După alineatul (4) al articolului 20 se introduc două noi alineate, alin. (5) și (6), cu următorul cuprins:

„(5) Prin excepție de la vârsta minimă prevăzută la alin. (4) lit. d), permisul de conducere pentru categoriile de vehicule C și CE se eliberează de la vârsta de 18 ani cu înscrierea în acesta a codului național pentru atestarea valabilității categoriei numai în cazul conducerii vehiculului pe teritoriul României în prezența instructorului auto atestat sau a examinatorului din cadrul autorității competente în timpul desfășurării cursului practic, respectiv a probelor practice pentru obținerea certificatului de calificare profesională inițială, denumit în continuare CPI, astfel cum acesta este reglementat prin art. 1 alin. (3) din Normele privind pregătirea şi atestarea profesională a anumitor categorii de conducători auto, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr.1214/2015 pentru aprobarea normelor privind pregătirea şi atestarea profesională a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, cu modificările și completările ulterioare, sau cu înscrierea codului european armonizat privind deținerea unui CPI.

(6) Prin excepție de la vârsta minimă prevăzută la alin. (4) lit. e), permisul de conducere pentru categoriile de vehicule D și DE se eliberează de la vârsta de 21 de ani cu înscrierea în acesta a codului național pentru atestarea valabilității categoriei numai în cazul conducerii vehiculului pe teritoriul României în prezența instructorului auto atestat sau a examinatorului din cadrul autorității competente în timpul desfășurării cursului practic, respectiv a probelor practice pentru obținerea CPI sau cu înscrierea codului european armonizat privind deținerea unui CPI.”

5. La articolul 24 alineatul (7), după litera d) se introduce o nouă literă, lit.e), cu următorul cuprins:

„e) codurile naționale valabile doar pentru conducere pe teritoriul României.”

6. La articolul 102 alineatul (1), punctul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:

„20. conducerea, punerea în circulație sau tractarea unui vehicul supus înmatriculării, în baza autorizaţiei pentru probe eliberată în condițiile art. 13 alin. (6), în afara judeţului sau a municipiului Bucureşti în raza căruia îşi are sediul titularul autorizaţiei;”

7. La anexa nr.1, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins (se eliberează permis de conducere pentru):

„e) categoria B1: cvadricicluri a căror masă în ordine de mers nu depăşeşte 450 kg (600 kg pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri), și care sunt echipate cu motor cu ardere internă a cărui putere netă continuă maximă nu depăşeşte 15 kW sau cu motor electric a cărui putere nominală nu depăşeşte 15 kW;”

Varianta anterioară: ”e) categoria B1: cvadricicluri a căror masă proprie nu depăşeşte 400 kg (550 kg pentru vehiculele destinate transportului de mărfuri), neincluzând masa bateriilor în cazul vehiculelor electrice şi care sunt echipate cu motor cu ardere internă a cărui putere netă maximă nu depăşeşte 15 kW sau cu motor electric a cărui putere nominală continuă maximă nu depăşeşte 15 kW”.

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

AIUD

VIDEO: Torționarul cu patru clase de la Aiud. Gheorghe Crăciun a fost directorul penitenciarului în perioada stalinistă

Publicat

gheorghe craciun

Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea. Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.

A fost director al Penitenciarului Aiud în cea mai neagră perioadă a acestei instituții. Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Iar pentru toţi cei care au refuzat reeducarea, regimul impus la Aiud a reprezentat cea mai crâncenă încercare.

Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie.

”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.

„Din anul 1958, de când la comanda Aiudului este numit colonelul Gheorghe Crăciun, se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii. Din totalul de 216 morţi pe o durată de 14 ani, 135 sunt numai în anii 1958-1964.

Vezi: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În numai 6 ani, o rată a mortalităţii record, în regimul penitenciar instalat de colonelul Crăciun. Oamenii îşi sfârşeau zilele de TBC, septicemie, insuficienţă hepatică, psihoze depresive. Boli care indică mizeria, înfometarea frigul şi izolarea din temuta închisoarea”, spune Lucia Hossu Longin, realizatoarea documentarului Memorialul Durerii – Gheorghe Crăciun.

Torționarul cu 4 clase

Gheorghe Crăciun a devenit membru PCR în 1945. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, viitorul colonel de securitate Gheorghe Crăciun s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici cu șase copii, fiind de profesie cazangiu.

Absolvent a patru clase la școala industrială de ucenici, Crăciun a ocupat, începând cu venirea comuniștilor la putere, mai multe funcții în aparatul de represiune. A ajuns comandant la penitenciarul Aiud/formațiunea 0622 (nov. 1958 – 31 dec. 1964).

ghe

I-a anchetat, între alții, pe Alexandru Vaida-Voevod și pe Emil Hațieganu, pe Petre Țuțea sau pe Petre Pandrea. Dezvăluirile senine ale acestui personaj în documentarul jurnalistei arată o lume a terorii, dincolo de orice imaginație, și personaje care nu au ajuns niciodată să cunoască răzbunarea legii, sau măcar a istoriei.

”I-am chemat la mine pe Țuțea Petre și pe Pandrea Petre la mine și am spus gata! V-am numit consilierii mei. S-au uitat unul la altul și au râs. Știam că îs prietini amândoi, că au scris socialism în tinerețe. Pandrea a și rămas, Țuțea s-a mai schimbat… Și uite ce vreu: Să vă pun șefi pe post de consilieri la clubul național al țărăniștilor și liberalilor. Da noi n-am fost liberali și țărăniști. Nu mă interesează!” a mărturisit torționarul în fața Luciei Hossu-Longin.

Presa a preluat din surse oficiale informații despre contribuțiile lui Gheorghe Crăciun la dezvoltarea universului concentraționar comunist totalitar:

”în calitate de șef al Direcției regionale de Securitate Sibiu, Gheorghe Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraș, printre care și grupul lui Nicolae Dabija și a arestat personal pe Vaida Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu, precum și persoane de etnie germană din regiune.

Gheorghe Crăciun a rămas cunoscut în istoria sistemului concentraționar comunist ca acela care a implementat la Aiud, în perioada directoratului său (nov. 1958 – dec. 1964), procedeul „reeducării târzii” sau reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor. Şi a le condiţiona libertatea de autodemascare. Era un altfel de Piteşti.

Vezi și: Cum a murit de foame în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski

Potrivit DGP, în această perioadă, aici au avut loc cele mai multe decese din istoria formațiunii carcerale. În comparație cu reeducarea de tip Pitești (petrecută în intervalul 1949 – 1952), la Aiud au fost fost utilizate alte tehnici („metodele lente, șocurile psihice, picătura chinezească și mutațiile de natură să dezechilibreze psihicul deținuților”), mai puțin brutale, combinate într-un timp mai îndelungat, cu starea fizică și psihică, în cele mai multe cazuri deplorabilă, a celor încarcerați”.

Printre persoanele care au murit în închisoarea de la Aiud, în perioada în care Gheorghe Crăciun era comandant, se număra profesorul Mircea Vulcănescu, preotul Mihai Enescu, gen.(r) Alexandru Macici și mulți demnitari ai guvernelor interbelice.

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

s

„Cu toţi aceşti călăi m-am întâlnit personal pe tot parcursul „Memorialului Durerii”. I-am filmat cu aprobarea lor şi nu cu camera ascunsă. Credeţi că erau nişte mieluşei? Nu. Mai degrabă aceiaşi zbiri, aceiaşi fuhreri de odinioară, aceleaşi brute obişnuite să vorbească fariseic despre faptul că ei şi-au făcut datoria patriotică faţă de duşmanii clasei muncitoare. Şi mai ales că au conştiinţa curată”, spunea Lucia Hossu Longin.

FOTO: Capturi după documentarul Luciei Hossu-Longin

 

 

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Roșia Montană, într-un documentar realizat de ARTE în Transilvania. Difuzarea reportajului a blocat siteul unei afaceri locale

Publicat

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

Care sunt proiectele noului primar al Abrudului, Cristian Albu, la început de mandat

Publicat

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Citeste mai mult
Publicitate

CÎMPENI

Proiect de repunere pe șine a Mocăniței de pe Valea Arieșului. Ar lega Câmpeni și Abrud de Turda, pe un traseu de 110 kilometri

Publicat

Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din România și reprezentanții mai multor asociații din județele Cluj și Alba au lansat un proiect de revitalizare a Mocăniței de pe Valea Arieșului.

Președintele Societății ”Avram Iancu”, Tiberiu Groza, a declarat pentru Cluj24.ro că rolul Mocăniței a fost unul extrem de important pentru viața economică și socială a localităților de pe Valea Arieșului de la înființarea liniei înguste de cale ferată până în 1998 când s-a închis activitatea pe traseul Turda – Câmpeni-Abrud.

”Revitalizarea Mocăniței de pe Valea Arieșului este doar primul pas pentru revitalizarea vieții economice, sociale, turistice și culturale din această zonă. Mocănița ar fi un obiectiv prin care să fie atrași numeroși turiști”, a spus Groza.

Potrivit acestuia, proiectul prevede atragerea de fonduri europene pentru reconstrucția liniei înguste de cale ferată și pentru alte investiții.

Traseul Mocăniței este de 110 km

Traseul Mocăniței de pe Valea Arieșului are o lungime de 110 km și ar lega Turda, din județul Cluj, de Câmpeni și Abrud, județul Alba.

”Acum sunt funcționali 10 km la Sălciua și alți 10 km între Câmpeni și Abrud. Noi estimăm că în 10 ani acest proiect poate deveni viabil, important este să îl începem. Primăriile de pe traseu vor investi, iar dacă oamenii din zonă vor vedea că vin turiști își vor amenaja pensiuni, vor oferi bucătărie tradițională și meșteșuguri. În final, se stopează depopularea zonei Munților Apuseni”, a explicat președintele Societății ”Avram Iancu”.

Articol complet pe: Cluj24.ro

Foto: Arhivă, rol ilustrativ

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate