Cum ar putea scăpa unii infractori de răspunderea penală. Propunere pentru completarea Codului Penal cu „regretul efectiv”

O iniţiativă legislativă înregistrată la Senat prevede posibilitatea ca unii infractori să scape de răspunderea penală, dacă invocă “regretul efectiv”. Proiectul de completare a Codului Penal este motivat prin nevoia unei noi abordări a politicii penale în concordanță cu normele europene și internaționale în vigoare.

Se propune introducerea unui nou articol prin care se defineşte “regretul efectiv”, ce înlătură răspunderea penală şi intervine dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:

“- de bună voie, persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracațiune denunță comiterea acesteia, recunoscându-și vinovăția;
– prin denunț, persoana care a săvârșit infracțiunea contribuie în mod efectiv la descoperirea faptei;
– de la momentul săvârșirii infracțiunii s-au consumat cel puțin 2/3 din termenul de prescripție a răspunderii penale;
– persoana care a săvârșit infracțiunea repară prejudiciul cauzat de infracțiune sau compensează valoarea prejudiciului în alt mod;
– persoana care a săvârșit infracțiunea contribuie la stabilirea împrejurărilor săvârșirii acesteia în aflarea adevărului”.

În proiect se mai precizează că “se va ține seama de eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii precum și de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii” .

De asemenea, regretul efectiv nu se aplică în cazul săvârșirii următoarelor infracțiuni: contra persoanei, viol, actul sexual cu un minor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, tâlhărie, furt calificat, piraterie, infracțiuni contra siguranței publice, infracțiuni contra sănătății publice, infracțiuni contra libertății religioase și respectului datorat persoanelor decedate, contra securității naționale, contra capacității de luptă a forțelor armate, infracțiunilor de genocid, contra umanității și de război, a infracțiunilor privind frontiera de stat a României, a infracțiunilor la legislația privind prevenirea și combaterea terorismului, a infracțiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materiilor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, privind activitățile aeronautice civile și cele care pot pune în pericol siguranța zborurilor și securitatea aeronautică, privind protecția martorilor, privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii, a celor privind traficul de organe, țesuturi sau celule de origine umană, privind prevenirea și combaterea pornografiei și a celor la regimul adopțiilor.

În expunerea de motive se precizează că inițiativa legislativă este determinată de nevoia unei noi abordări a politicii penale în concordanță cu normele europene și internaționale în vigoare. Iniţiatorul aminteşte că mai multe țări au abordat în cadrul sistemelor proprii de justiție penală o nouă orientare, denumită justiție reparatorie sau restaurativă, fiind legiferată în țări precum: Marea Britanie, Franța, Belgia, Statele Unite, Australia, Canada.

Modelul justiției restaurative se bazează pe ideea reparării prejudiciului cauzat victimei. Chiar dacă infractorului i se aplică o pedeapsă, fie și una privativă de libertate, cu executare, acest fapt nu diminuează prejudiciile cauzate, oricât de aspră ar fi sancțiunea aplicată infractorului.