Cum se sărbătorea 1 Mai Muncitoresc la Alba Iulia în comunism. De la parade și ode pentru Ceaușescu, la mici și bere cu prietenii

Cum se sărbătorea 1 Mai Muncitoresc la Alba Iulia în comunism. Ziua de 1 mai a devenit un prilej bun pentru un grătar asezonat cu bere rece din belșug. Însă, în trecut, în comunism, ziua de 1 Mai era dedicată paradelor. Paradelor și odelor către conducătorul suprem, Nicolae Ceaușescu. 

Până la mici și bere toată lumea trebuia să ia parte la activitățile dedicate partidului și conducătorului. 

În toate orașele scenariul era același, iar Alba Iulia nu făcea excepție. Însă ca totul să fie perfect, muncitorii de la fabrici din Alba Iulia precum Mecanica, Utilajul, Refractara, Ardeleana, Porţelanul, Uzina „Ardealul” erau scoşi  la „repetiții” cu două săptămâni înainte de 1 Mai.

În aceeași situație erau și elevii din oraș.

Repetiții pentru defilare

De 1 Mai Muncitoresc Partidul Comunist organiza la Alba Iulia, cu mare atenție, toate ceremoniile, de la  defilările din centrul oraşului până la spectacolele patriotice de pe stadion. Totul trebuia să fie ca la carte și se făceau chiar și repetiții.

Pentru defilările muncitorești muncitorii erau aduși în grupuri din tipul programului de lucru, li se dădeau pancarte cu sloganuri comuniste sau ceaușiste și erau puși să defileze prin fața tribunei oficiale.

Gărzile patriotice – ”soldați de elită” ai clasei muncitoare

Repetițiile erau mai aspre pentru ”gărzile patriotice”, formate din angajații de la fabricile din județ. Îmbrăcați în haine militare și dotați cu arme aceștia trebuiau să simuleze că sunt asemeni unei armate cu soldați bine pregătiți.

Cu armele în mână, barbații și femeile aduse direct din fluxul de producție la Fabrica de Covoare, Porțelanul trebuiau să treacă în pas de defilare prin fața ștabilor de la județeana de partid.

Defilarea gărzilor patriotice trebui să fie ca la carte și pentru asta de multe ori ”soldații” erau amenințați că vor fi duși la muncă la consolidarea digului de la Mureș.

Chiar dacă presa nu a consemnat cum se organizau acele momente, cei care le-au trăit au spus că plecau ori din faţa fabricii unde lucrau ori erau aduşi de la şcolile de unde învăţau să defileze prin faţa Tribunei tovarășilor de la PCR, care era amenajată în faţa fostei Poşte din oraş, lângă sediul IPJ Alba.

Nu oricine avea acces la tribuna oficială.

Cei mai bine cotați activiști aveau locuri rezervate în primul rând alături de prim-secretarul județului. Primele rânduri de la tribună erau ocupate de cei mai bine văzuți activiști din nomenclatura comunistă.

Eșalonul doi al nomenclaturii era plasați pe rândul următor, iar cei mai apreciați dintre aceștia erau acceptați în spatele primului secretar al județului.

Pentru celelalte locuri se ducea o aprigă ”bătălie” între directorii de intreprinderi socialiste, activiști de partid și alte personaje din protipendada comunistă, pentru că accesul la tribuna oficială reprezenta un simbol al influenței pe care aceștia o aveau la nivelul conducerii partidului. Accesul la tribună depindea de pile, relații și conoștințe sus-puse.

Victoriile mărețe se sărbătoreau pe stadion

În anii în care P.C.R sărbătorea mari „victorii socialiste”, manifestările erau organizate pe stadion unde erau prezentate momente artistice grandioase ale șoimilor patriei, pionierilor, uteciștilor și  ale clasei muncitoare, cu dansuri tematice  pe fundalul muzicii patriotice.

Coregrafia era special făcută de profesori și supervizată de activiștii de partid. Fiecare mișcare, dar și aranjarea grupurilor de  dansatori erau analizate atent, pentru ca nu cumva să conțină elemente subversive sau să pună într-o lumină proastă partidul și prea iubiții conducători.

”Vibrantele omagii” aduse conducătorilor în presa locală comunistă

Ziarul comunist Unirea elogia pe pagini întregi marile realizări ale PCR și transmitea ”vibrante omagii” conducătorului iubit. În ziar se alocau spații și pentru muncitorii fruntași în întrecerea socialistă și erau evidențiate unitățile care își îndeplineau planul cincinal ”în patru ani și jumătate”.

Elevii, pregătiți cu poezii, cântece patriotice și dansuri tematice comuniste

De 1 mai, o atenție deosebită se acorda și elevilor. Aceștia erau pregătiți cu câteva săptămâni înainte de Ziua Oamenilor Muncii în curtea școlilor și pe stadion. Poezii, cântece patriotice și dansuri tematice.

Repetițiile erau zilnice și elevii erau scutiți de la cursuri. Totul trebuia să fie perfect până la 1 Mai.

În 1977, Ziarul „Unirea”- organul PCR județean, consemna că participanţii adunării festive au putut urmări cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Mai un spectacol tematic muzical – coregrafic.

Formaţiile corale din Alba Iulia şi dansatorii Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia şi ai Liceului „Bethlen Gabor” din Aiud, ai Casei de Cultură din Ocna Mureş , Căminelor Culturale din Pianu de Jos şi Feisa, grupul folcloric al şcolarilor din Vinerea, taraful şi soliştii sindicatului învăţământ din Alba Iulia şi recitatorii casei de cultură a sindicatelor au deschis spectacolul cu un imn glorios închinat muncii libere şi creatoare, „Cântecul de 1 Mai” al compozitorului Ciprian Porumbescu.

În anul 1985, Ziarul „Unirea” scria că „Ziua de 1 Mai, ziua internaţională a oamenilor muncii a fost sărbătorită de cetăţenii din judeţul nostru într-o atmosferă de veselie şi entuziasm.”

Aceştia au sărbătorit la serbările câmpeneşti, unde „şi-au dat concurs” formaţiile artistice ale caselor de cultură, ale întreprinderilor, liceelor şi şcolilor generale.

Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară, întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare

Prin 1988, adunarea festivă din Alba Iulia consacrată Zilei Muncitoreşti s-a desfăşurat la Casa de Cultură a Sindicatelor din municipiu, în cadrul spectacolului sugestiv numit „Conduşi de Ceauşescu, partid, popor şi ţară întâmpinăm a muncii măreaţă sărbătoare”.

În cadrul acestui spectacol pe scenă îşi făceau apariţia copii şi tineri îmbrăcaţ în costume populare specifice zonei din care veneau, costume pioniereşti şi pentru dansuri moderne şi în „costume sobre de cor”.

După manifestație, la mici și bere

La finalul defilărilor de 1 Mai, toată lumea se îndrepta spre pădure, pentru o porţie de mici şi bere în mijlocul naturii.

Cu ocazia zilei de 1 Mai, directorii și oficialii importanți de partid se deplasau la locurile de distracții, cu dresina, un automobil caruia i s-au montat roți speciale de fier pentru a putea circula pe linia ferată îngustă a mocaniței.

Închei povestea cu un mic paragraf din Ziarul Zori, al corespondentului local al ziarului în oraș, despre Ziua Internaținală a Muncii:” 1 Mai 1949, pentru cugireni – cât și pentru oamenii muncii din lumea întreagă, a constituit prilejul de a-și afirma hotărârea lor dârză, de a lupta pentru pace și socialism”, scriau ziarele vremeii.

Surse: Alin Teodorescu și  Ziarul Zori noi, 6 mai 1946, Ziarul Zori Noi, 7 mai 1949, Drumul Socialismului-1 mai 1954 și Drumul Socialismului-1 mai 1959 – Biblioteca Digitală a Bibliotecii Județene „Ovidiu Densușianu”, Deva. Surse foto:sanuuitam.blogspot.com, Ziarul „Unirea” din 1976, 1988, Zori Noi