Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Decizii de impunere pentru firme de la Fisc, doar pe baza controalelor Direcţiei Antifraudă. ANAF a început inspecţia pentru zece persoane cu venituri mari


Publicat

În anumite cazuri, controalele şi procesele verbale încheiate de inspectorii de la Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) vor fi temei pentru emiterea deciziei de impunere către firme, fără a mai fi necesară trimiterea inspecţiei fiscale. ANAF va modifica reglementările procedurale. De asemenea, ANAF a început inspecţiile fiscale pentru zece persoane cu averi mari, în cazul cărora existau discrepanţe de milioane de euro între valoarea averii şi valoarea rezultată din impozitele plătite, iar până la finele anului va întări serviciile regionale de verificări fiscale cu 200 de specialişti.

„O să vedeţi că o să mergem pe un anumit segment al controalelor, unde procesul verbal, va trebui să modificăm procedura, evident, unde procesul verbal al structurii de antifraudă, în exercitarea controlului operativ, va fi temei pentru încheierea unui raport de inspecţie fiscală şi emiterea deciziei de impunere (…) Antifrauda, ca structură de control operativ, că nu e inspecţie fiscală, este impropriu ce am zis RIF (raport de inspecţie fiscală – n.r.), o să îl denumim altfel, va putea fi temei al emiterii deciziei de impunere pe anumite segmmente de activitate, pentru că nu are rost să mai plimbăm şi inspecţia până acolo, dacă sunt lucruri constatate cert. Vom modifica cadrul de reglementare procedurală”, a declarat pentru Mediafax preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

El a arătat că întreaga activitate a Direcţiei Antifraudă se derulează pe acţiuni planificate anterior, având criterii certe de selectare, şi nimeni nu se deplasează în control la o firmă fără ca această acţiune să fi fost planificată anterior la nivel de cod unic de înregistrare al fiecărei firme, întrucât inspectorii ar risca să fie eliberaţi din funcţie.

„Ca să nu mai circule în spaţiul public tot soiul de vorbe că ăia vin cu controalele la comandă. 70, 80% din aceste controale sunt bazate şi pe informaţii care vin şi de la alte structuri”, a adăugat Diaconu.

Potrivit şefului Fiscului, Direcţia Generală Antifraudă a calculat în acest an obligaţii ale firmelor care trec de 300 de milioane de euro, cu certitudinea încasărilor de minimum 80% întrucât sunt măsuri asigurătorii instituite.

„De ce vă spun asta? Pentru că în percepţia publică s-a încetăţenit că au venit ăştia şi controlează, rup toţi chioşcarii, toţi buticarii, în loc să-şi vadă de marele reţele. Vă asigur că până la sfârşitul anului în programul de activitate antifraudă ponderea controalelor micilor afaceri atinge maximum 20%”, a completat Diaconu.

El a explicat că numai în luna iulie au fost stabilite şi atrase la bugetul de stat 56,5 milioane de lei pe fiecare regională atât din confiscări, cât şi din măsuri asigurătorii pe cazuistică penală.

„Dacă anul trecut Garda Financiară a funcţionat, din iulie a început să nu mai funcţioneze, că aflase de reorganizare. Dacă vom compara semestrul întâi de anul ăsta cu semestrul întâi de anul trecut, am controlat cu 58% mai puţini agenţi economici, iar constatările, care înseamnă veniturile suplimentare din sume confiscate, din amenzi, din măsuri asigurătorii instituite pe cazuistă penală, vorbim de venituri suplimentare certe, palpabile, nu pe fantome, cum stabileau tovarăşii din Gardă, sunt de zece ori mai mari”, a adăugat Diaconu.

Pe de altă parte, şeful ANAF a arătat că prin restructurarea instituţiei s-a creat un mecanism care începe să lucreze de la sine, precizând că şi dacă şi-ar propune nu ar putea să oprească verificarea unei firme.

„Toată lumea a privit aşa … în dulcea tradiţie românească, că domn’e, ăsta n-o să facă antifraudă, vrăjeală politică, cum am fost învăţaţi. Credeţi-mă că dacă îmi spuneţi mie acum să intervin pe un control în derulare, mi-e imposibil. Aş fi pus la Codruţa Kovesi (procurorul şef al DNA – n.r.) pe masă imediat că am intervenit, chiar n-am cum”, a mai spus Diaconu.

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a fost înfiinţată anul trecut, odată cu desfiinţarea Gărzii Financiare, noua structură având ca scop declarat destructurarea lanţurilor tranzacţionale constituite pentru prejudicierea bugetului statului, stabilirea implicaţiilor fiscale ale acestor operaţiuni şi asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate.

DGAF a devenit operaţională în luna decembrie 2013, având 891 de angajaţi, dintre care 172 inspectori antifraudă au fost detaşaţi la Parchetul General.

Şeful Fiscului a adăugat că pe eşantionul precedent, verificat în 2013 -2014, veniturile declarate au crescut substanţial, chiar dacă ANAF nu a început inspecţii fiscale, iar această situaţie demonstrează că scopul programului a fost atins, de creştere a gradului de conformare voluntară.

„Consecinţa verificărilor pe eşantionul precedent din cele 30 de cazuri este că avem o creştere a veniturilor declarate din surse, să spunem, mai puţin uzuale, cum ar fi dividende realizate în străinătate. Oamenii, văzând că mai sunt şi întrebaţi, sau că prieteni sau oameni din cercul de afaceri sau din cercul relaţional au fost luaţi la întrebări, preferă să înceapă să declare. De fapt, derularea programului, care se va întinde şi va fi o chestiune cu caracter permanent, dar care din păcate presupune parcurgerea unor proceduri extrem de laborioase, nu va avea ca rezultat principal constatarea unor venituri suplimentare atrase la bugetul statului. Principala consecinţă pozitivă o constituie creşterea nivelului declarat al veniturilor de la momentul când un astfel de program are impact în spaţiul public”, a declarat pentru Mediafax preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

Diaconu a anunţat că până la finele anului vor fi selectate 200 de persoane dintr-un număr de 400 de propuneri pentru înfiinţarea serviciilor regionale de verificări fiscale. Cei selectaţi vor urma cursuri de pregătire profesională specifică şi îşi vor începe activitatea de la 1 ianuarie 2015.

„Vom selecta riguros, inclusiv cu verificări specifice altor autorităţi ale statului. Aici, vă puteţi imagina, nu putem angrena persoane asupra cărora planează unele suspiciuni legate de integritate, persoane care nu au un background profesional perfect”, a continuat şeful ANAF.

Serviciile regionale se vor subordona doar administrativ direcţiilor regionale ale Finanţelor Publice, dar vor avea prin regulamentul de organizare şi funcţionare un grad de autonomie sporit, urmând să fie în directa coordonare metodologică a Direcţiei de Verficări Fiscale din cadrul ANAF central.

„În paralel vom finaliza eşantioanele cu persoanele fizice în profil teritorial pentru care aplicarea criteriilor de selectivitate ne arată o discrepanţă peste nivelul legal acceptat dintre veniturile obţinute şi averea personală şi veniturile declarate din evidenţele noastre de date. Din acest eşantion în profil teritorial la nivelul fiecărui judeţ se vor extrage între 15 şi 40 de cazuri pentru care se vor declanşa verificările preliminare. Acest număr este stabilit în funcţie de capacitatea administrativă de control a fiecărui regiuni şi numărul de cazuri identificate în fiecare regiune. Una este Bucureştiul şi una este regiunea Craiova”, a adăugat Diaconu.

El a precizat că verificările asupra persoanelor fizice rezultate din eşantionare vor fi efectuate de către inspectori din cadrul serviciilor de verificări fiscale din afara judeţului.

„Cel din Iaşi îl verifică pe cel din Vrancea, ca să evităm pe cât posibil anumite relaţionări. Noi eşantionarea o facem de la centru, bazele de date le avem aici, numai că, practic, pe cel de Vaslui îl întrebăm: «Tu alte criterii mai ai? Cine mai e cu averea acolo? Uite, cel mai vestit manelist din Moldova e la noi, ăla are casă, masă, amantă ş.a.m.d. Ia să vedem ce venituri are declarate, mie nici nu-mi apare aici la centru». Prin aplicarea unui criteriu specific, dar pe care-l definim ca atare şi trebuie să fie cât mai neutru şi cât mai obiectiv”, a completat Diaconu.

Şeful Fiscului a arătat că pentru cazurile mai puşin relevante inspecţia fiscală va fi realizată şi de către inspectorii din judeţul respectiv, dar mai curând cu titlu de excepţie.

Primele discuţii pentru înfiinţarea departamentului de control al marilor averi au avut loc în anul 2009, iar ulterior această structură a făcut obiectul planului de restructurare a ANAF convenit cu Banca Mondială.

sursa: mediafax

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Subvenții de până la 6000 de lei/ angajat, pentru firmele din sectorul agro-alimentar care recrutează tineri șomeri

Publicat

s

Firmele care activează în sectorul agro-alimentar și care vor angaja, cu normă întreagă, tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, înregistrați ca șomeri, vor primi lunar o sumă reprezentând echivalentul a 75% din salariul angajatului, conform unui proiect de ordonanță de urgență.

Sumele vor putea ajunge, în funcție de studiile celui angajat, la cel mult 6.000 de lei și se vor acorda pentru o perioadă  de maximum 18 luni, scrie avocatnet.ro

Bugetul alocat acestor măsuri va fi acoperit din fonduri externe nerambursabile, în limita a 243,6 milioane lei.

Astfel, potrivit profit.ro, angajatorii care activează în sectorul agro-alimentar, care încadrează în muncă, cu normă întreagă, persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, înregistrați ca șomeri în evidența Agențiilor pentru Ocuparea Forței de Muncă Județene, respectiv a municipiului București beneficiază lunar, pentru o perioadă de maximum 18 luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2023, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, de o sumă reprezentând echivalentul a 75% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.250 lei.

În cazul în care persoanele menționate sunt angajate pe posturi ale căror cerințe presupun studii medii, suma alocată va fi de cel mult 3.500 lei.

În cazul în care persoanele sunt angajate pe posturi ale căror cerințe presupun studii superioare, subvenția va fi de până la 6.000 lei.

Sumele se vor acorda, potrivit proiectului de OUG, timp de 18 luni, proporțional cu timpul efectiv lucrat de salariat și nu se vor putea cumula cu alte subvenții acordate în baza Legii nr. 76/2002, respectiv pentru angajarea absolvenților unor instituții de învățământ, a șomerilor cu vârsta de peste 45 de ani sau a tinerilor cu risc de marginalizare socială.

Nu vor putea beneficia de acest ajutor financiar nici instituțiile și autoritățile publice, dar nici angajatorii care, la data solicitării banilor, se vor afla în faliment, dizolvare, lichidare sau care vor avea activitățile suspendate sau restricționate din alte motive decât cele generate de epidemia de coronavirus.

Proiectul stabilește că, în cel mult 30 de zile de la oficializarea măsurilor cuprinse în acest proiect, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale trebuie să elaboreze și să publice procedura de acordare a sumelor de mai sus.

Angajatorii vor avea obligația menținerii raporturilor de muncă pentru o perioadă minimum 6 luni de la data încetării acordării sprijinului financiar. Angajatorii care încetează din inițiativa lor contractele individuale de muncă ale salariaților, anterior expirării acestui term sunt obligați să restituie, integral, sumele încasate pentru fiecare persoană pentru care a încetat raportul de muncă.

Pentru a intra în vigoare, proiectul de OUG trebuie să fie aprobat de Guvern și să apară în Monitorul Oficial.

sursa: avocatnet.ro, profit.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

În căutarea fratelui pierdut: O scriitoare din Alba își caută prietenul cu care a crescut în orfelinatul din Alba Iulia

Publicat

Marion Le Roy Dagen, sau Măriuca, are 44 de ani și locuiește în Franța, însă de la vârsta de câteva luni și până la cinci ani fostul orfelinat din Alba Iulia i-a fost casă. În 1982 a fost adoptată prin decret prezidențial de o familie din Franța. Între timp a devenit și ea la rândul ei mama și scriitoare.

La mai bine de 40 de ani de când a plecat din România și din Alba Iulia, Măriuca își caută cel mai bun prieten pe care l-a avut în ”leagănul” din Alba Iulia: pe Claudiu, pe atunci un copil mai mic cu un an sau doi decât ea. 

Am stat de vorbă cu Măriuca și am vrut să aflăm de ce îl caută pe Claudiu și ce amintiri are cu el.

Născută la Aiud în 1976, Măriuca locuiește în Toulouse și lucrează ca şef de serviciu în domeniul socio-educativ. Din 2015, este membră fondatoare a asociației franceze „Orphelins de Roumanie“ (AFOR), care-și propune să ajute persoanele adoptate născute în România să-și descopere originile.

Mai mult de atât a scris și o carte: ”Copilul și dictatorul”, o mărturie a unui copil abandonat în orfelinatele românești și călătoria acestuia de a-și descoperi originile și familia.

Pe mama a găsit-o în anii 2000 în Aiud, iar în 2014 și-a găsit frații și tatăl, undeva pe lângă Teiuș. Limba română a uitat-o între timp, dar acum o reînvață, însă nu l-a uitat pe ”fratele” ei din orfelinatul din Alba Iulia.

Deși puține, singurele amintiri din orfelinatul din Alba Iulia sunt legate de Claudiu. Erau ca doi frați de nedespărțit.

Când familia din Franța a venit să o adopte pe Măriuca aceștia au crezut că cei doi sunt frați și au vrut să îi adopte pe amândoi, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece Claudiu își cunoștea părinții biologici.

Vag, Măriuca își aduce aminte că prietenul ei Claudiu era mai mic decât ea cu un an sau doi, dar nu îi mai știe trăsăturile.

La căminul din Alba Iulia a stat cinci ani, iar ultimul an în România și l-a petrecut în București până au fost rezolvate toate documentele pentru adopție.

Acum a pornit în căutarea lui Claudiu care ar avea 42- 43 de ani. Nu știe însă dacă Claudiu a mai rămas în județul Alba, în România, sau dacă nu a fost adoptat de o familie din Germania.

Totuși face un apel celor care ar putea să o ajute să îl găsească pe Claudiu: orice informație cât de mică poate fi utilă pentru a-și găsi vechiul prieten.

sursă foto: Facebook – Mariuca Lrd.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Utilaj multifuncțional pentru deszăpezirea și întreținerea drumurilor din Baia de Arieș. Investiție de peste 400.000 de lei

Publicat

Primăria orașului Baia de Arieș cumpără un utilaj cu tracțiune 4×4, multifuncțional, care urmează să fie folosit pentru deszăpezirea și întreținerea drumurilor. Valoarea investiției se ridică la peste 400.000 de lei, fără TVA. 

Primăria Baia de Arieș a lansat luni în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru achiziția unei autospeciale 4×4, multifuncțională, pentru întreținerea drumurilor și a spațiilor verzi.

Valoarea totală este estimată la 420.000 de lei, fără TVA.

Potrivit caietului de sarcini, în momentul de față Primăria orașului Baia de Arieș deține doar un utilaj, un buldoexcavator dotat cu lamă de zăpadă, impropriu efectuării în condiții de calitate și costuri a activităților necesare.

Astfel, se dorește achiziționarea unui autovehicul multifuncțional de lucru  vară – iarnă, dotat cu lamă de zăpadă, răspânditor de material antiderapant și instalație de stropit și spălat, pentru a desfășura activități de deszăpezire pe perioada iernii și activități de curățenie stradală pe timpul călduros.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Școala online: Predare multidisciplinară la clasă, ca să fie redusă perioada în care elevii stau în fața calculatoarelor

Publicat

Ministrul Educației a făcut precizări, luni, despre variante luate în calcul pentru școala online. Profesorii ar putea trece la crearea de lecții de “predare transdisciplinară sau multidisciplinară”, pentru a reduce timpul pe care elevii îl petrec în fața calculatoarelor, în timpul școlii online.

Ministrul Anisie a declarat astăzi că predarea în comun a unei lecții de mai mulți profesori poate fi o soluție, pentru școlile din scenariul roșu, scrie edupedu.ro.

”Este o variantă care se lucrează la nivelul Ministerului Educației: nu este vorba neapărat despre un tandem (între profesori – n.r.), vorbim de o predare transdisciplinară sau multidisciplinară. Se analizează și acest aspect, tocmai pentru a veni în sprijinul elevului, să nu mai stea atâtea ore în fața calculatorului, dacă este necesar. Trebuie să ne raportăm și la situația epidemiologică“, a declarat ministrul Educației, întrebată dacă profesorii va trebui să predea în tandem, pentru ca orarul să fie mai suplu, în online.

În ceea ce privește timpul concret de predare și conținuturile predate în acest an, al doilea afectat de pandemia COVID-19, Monica Anisie a declarat că, “la acest moment, am decis deja în cadrul Ministerului Educației să existe o comisie formată din specialiști care să realizeze o adaptare a programei la predarea online. Se analizează de către comisii de specialitate din cadrul Ministerului toate aspectele legate de acest lucru și luni vom avea o conferință de presă în care vom preciza toate măsurile referitoare la acest aspect. Acest aspect se află în evaluare”.

sursă: edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate