Decizii de impunere pentru firme de la Fisc, doar pe baza controalelor Direcţiei Antifraudă. ANAF a început inspecţia pentru zece persoane cu venituri mari

În anumite cazuri, controalele şi procesele verbale încheiate de inspectorii de la Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) vor fi temei pentru emiterea deciziei de impunere către firme, fără a mai fi necesară trimiterea inspecţiei fiscale. ANAF va modifica reglementările procedurale. De asemenea, ANAF a început inspecţiile fiscale pentru zece persoane cu averi mari, în cazul cărora existau discrepanţe de milioane de euro între valoarea averii şi valoarea rezultată din impozitele plătite, iar până la finele anului va întări serviciile regionale de verificări fiscale cu 200 de specialişti.

„O să vedeţi că o să mergem pe un anumit segment al controalelor, unde procesul verbal, va trebui să modificăm procedura, evident, unde procesul verbal al structurii de antifraudă, în exercitarea controlului operativ, va fi temei pentru încheierea unui raport de inspecţie fiscală şi emiterea deciziei de impunere (…) Antifrauda, ca structură de control operativ, că nu e inspecţie fiscală, este impropriu ce am zis RIF (raport de inspecţie fiscală – n.r.), o să îl denumim altfel, va putea fi temei al emiterii deciziei de impunere pe anumite segmmente de activitate, pentru că nu are rost să mai plimbăm şi inspecţia până acolo, dacă sunt lucruri constatate cert. Vom modifica cadrul de reglementare procedurală”, a declarat pentru Mediafax preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

El a arătat că întreaga activitate a Direcţiei Antifraudă se derulează pe acţiuni planificate anterior, având criterii certe de selectare, şi nimeni nu se deplasează în control la o firmă fără ca această acţiune să fi fost planificată anterior la nivel de cod unic de înregistrare al fiecărei firme, întrucât inspectorii ar risca să fie eliberaţi din funcţie.

„Ca să nu mai circule în spaţiul public tot soiul de vorbe că ăia vin cu controalele la comandă. 70, 80% din aceste controale sunt bazate şi pe informaţii care vin şi de la alte structuri”, a adăugat Diaconu.

Potrivit şefului Fiscului, Direcţia Generală Antifraudă a calculat în acest an obligaţii ale firmelor care trec de 300 de milioane de euro, cu certitudinea încasărilor de minimum 80% întrucât sunt măsuri asigurătorii instituite.

„De ce vă spun asta? Pentru că în percepţia publică s-a încetăţenit că au venit ăştia şi controlează, rup toţi chioşcarii, toţi buticarii, în loc să-şi vadă de marele reţele. Vă asigur că până la sfârşitul anului în programul de activitate antifraudă ponderea controalelor micilor afaceri atinge maximum 20%”, a completat Diaconu.

El a explicat că numai în luna iulie au fost stabilite şi atrase la bugetul de stat 56,5 milioane de lei pe fiecare regională atât din confiscări, cât şi din măsuri asigurătorii pe cazuistică penală.

„Dacă anul trecut Garda Financiară a funcţionat, din iulie a început să nu mai funcţioneze, că aflase de reorganizare. Dacă vom compara semestrul întâi de anul ăsta cu semestrul întâi de anul trecut, am controlat cu 58% mai puţini agenţi economici, iar constatările, care înseamnă veniturile suplimentare din sume confiscate, din amenzi, din măsuri asigurătorii instituite pe cazuistă penală, vorbim de venituri suplimentare certe, palpabile, nu pe fantome, cum stabileau tovarăşii din Gardă, sunt de zece ori mai mari”, a adăugat Diaconu.

Pe de altă parte, şeful ANAF a arătat că prin restructurarea instituţiei s-a creat un mecanism care începe să lucreze de la sine, precizând că şi dacă şi-ar propune nu ar putea să oprească verificarea unei firme.

„Toată lumea a privit aşa … în dulcea tradiţie românească, că domn’e, ăsta n-o să facă antifraudă, vrăjeală politică, cum am fost învăţaţi. Credeţi-mă că dacă îmi spuneţi mie acum să intervin pe un control în derulare, mi-e imposibil. Aş fi pus la Codruţa Kovesi (procurorul şef al DNA – n.r.) pe masă imediat că am intervenit, chiar n-am cum”, a mai spus Diaconu.

Direcţia Generală Antifraudă Fiscală a fost înfiinţată anul trecut, odată cu desfiinţarea Gărzii Financiare, noua structură având ca scop declarat destructurarea lanţurilor tranzacţionale constituite pentru prejudicierea bugetului statului, stabilirea implicaţiilor fiscale ale acestor operaţiuni şi asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate.

DGAF a devenit operaţională în luna decembrie 2013, având 891 de angajaţi, dintre care 172 inspectori antifraudă au fost detaşaţi la Parchetul General.

Şeful Fiscului a adăugat că pe eşantionul precedent, verificat în 2013 -2014, veniturile declarate au crescut substanţial, chiar dacă ANAF nu a început inspecţii fiscale, iar această situaţie demonstrează că scopul programului a fost atins, de creştere a gradului de conformare voluntară.

„Consecinţa verificărilor pe eşantionul precedent din cele 30 de cazuri este că avem o creştere a veniturilor declarate din surse, să spunem, mai puţin uzuale, cum ar fi dividende realizate în străinătate. Oamenii, văzând că mai sunt şi întrebaţi, sau că prieteni sau oameni din cercul de afaceri sau din cercul relaţional au fost luaţi la întrebări, preferă să înceapă să declare. De fapt, derularea programului, care se va întinde şi va fi o chestiune cu caracter permanent, dar care din păcate presupune parcurgerea unor proceduri extrem de laborioase, nu va avea ca rezultat principal constatarea unor venituri suplimentare atrase la bugetul statului. Principala consecinţă pozitivă o constituie creşterea nivelului declarat al veniturilor de la momentul când un astfel de program are impact în spaţiul public”, a declarat pentru Mediafax preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu.

Diaconu a anunţat că până la finele anului vor fi selectate 200 de persoane dintr-un număr de 400 de propuneri pentru înfiinţarea serviciilor regionale de verificări fiscale. Cei selectaţi vor urma cursuri de pregătire profesională specifică şi îşi vor începe activitatea de la 1 ianuarie 2015.

„Vom selecta riguros, inclusiv cu verificări specifice altor autorităţi ale statului. Aici, vă puteţi imagina, nu putem angrena persoane asupra cărora planează unele suspiciuni legate de integritate, persoane care nu au un background profesional perfect”, a continuat şeful ANAF.

Serviciile regionale se vor subordona doar administrativ direcţiilor regionale ale Finanţelor Publice, dar vor avea prin regulamentul de organizare şi funcţionare un grad de autonomie sporit, urmând să fie în directa coordonare metodologică a Direcţiei de Verficări Fiscale din cadrul ANAF central.

„În paralel vom finaliza eşantioanele cu persoanele fizice în profil teritorial pentru care aplicarea criteriilor de selectivitate ne arată o discrepanţă peste nivelul legal acceptat dintre veniturile obţinute şi averea personală şi veniturile declarate din evidenţele noastre de date. Din acest eşantion în profil teritorial la nivelul fiecărui judeţ se vor extrage între 15 şi 40 de cazuri pentru care se vor declanşa verificările preliminare. Acest număr este stabilit în funcţie de capacitatea administrativă de control a fiecărui regiuni şi numărul de cazuri identificate în fiecare regiune. Una este Bucureştiul şi una este regiunea Craiova”, a adăugat Diaconu.

El a precizat că verificările asupra persoanelor fizice rezultate din eşantionare vor fi efectuate de către inspectori din cadrul serviciilor de verificări fiscale din afara judeţului.

„Cel din Iaşi îl verifică pe cel din Vrancea, ca să evităm pe cât posibil anumite relaţionări. Noi eşantionarea o facem de la centru, bazele de date le avem aici, numai că, practic, pe cel de Vaslui îl întrebăm: «Tu alte criterii mai ai? Cine mai e cu averea acolo? Uite, cel mai vestit manelist din Moldova e la noi, ăla are casă, masă, amantă ş.a.m.d. Ia să vedem ce venituri are declarate, mie nici nu-mi apare aici la centru». Prin aplicarea unui criteriu specific, dar pe care-l definim ca atare şi trebuie să fie cât mai neutru şi cât mai obiectiv”, a completat Diaconu.

Şeful Fiscului a arătat că pentru cazurile mai puşin relevante inspecţia fiscală va fi realizată şi de către inspectorii din judeţul respectiv, dar mai curând cu titlu de excepţie.

Primele discuţii pentru înfiinţarea departamentului de control al marilor averi au avut loc în anul 2009, iar ulterior această structură a făcut obiectul planului de restructurare a ANAF convenit cu Banca Mondială.

sursa: mediafax