Destinații de toamnă în județul Alba. Unde să mergi cu prietenii și familia într-un weekend cu vreme frumoasă

Destinații de toamnă în județul Alba. Vă prezentăm câteva idei pentru o ieșire în natură, într-un weekend în care vremea este încă plăcută afară. 

Sunt câteva locuri frumoase, accesibile în cea mai mare parte cu mașina, numai bune de vizitat în câteva ore sau într-o zi întreagă.

O ieșire în natură sau într-o zonă urbană, cu prietenii sau cu familia, este întotdeauna o idee bună.

Am încercat să realizăm o listă scurtă a locurilor din județul Alba, aflate la îndemână. Cu siguranță pe majoritatea le știați deja și pe unele poate chiar le-ați văzut, însă merită oricând revizitate.

Peisaje montane spectaculoase, peşteri care încă şi acum mai ascund secrete, drumuri de munte și aer curat, zone care păstrează urmele istoriei, numai bune de vizitat într-un weekend în care nu știi ce să faci.

Munții Apuseni

Zona Munților Apuseni îi uimește pe vizitatori prin peisajele sale pitorești.

Sate risipite, ale căror case au o arhitectură specifică Țării Moților, suprafețe mari acoperite de păduri, neatinse de factorul uman și o faună diversificată.

Ghețarul de la Scărișoara, Poarta lui Ionele, Ghețarul Vârtop, Peștera Urșilor, Cascada Pișoaia sau „Vălul Miresei” de la Vidra , Lacul Tarnița sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice din zonă.

Ghețarul de la Scărișoara

Aflat la o distanță de aproximativ 129 kilometri de Alba Iulia, Ghețarul de la Scărișoara, denumit și Uriașul de Gheață, reprezintă una dintre cele mai cunoscute destinații turistice din Munții Apuseni.

Având o lungime de 700 de metri, un portal înalt de 24 de metri și o vechime de 3.800 de ani, “Colosul de gheață” a fost declarat încă din anul 1938 monument al naturii din România.

Vezi și Cele mai frumoase locuri de vizitat în MUNȚII APUSENI. Cascade, peșteri și peisaje care îți taie respirația

Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar.

Poarta lui Ionele

Acest obiectiv turistic se află în Parcul Natural Apuseni, în extremitatea nord-vestică a Județului Alba, aproape de granița cu Județul Bihor.

Peștera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 800 de metri, aceasta fiind sculptată în calcare albe, potrivit geologilor.

Portalul înalt de 17 metri confer peșterii un aspect pe atât impozant, cât și înfricoșător. La intrare se află un izvor care țâșnește direct din stâncă.

Pentru a facilita vizitarea acesteia, interiorul peșterii a fost amenajat prin montarea de scări și podețe metalice, traseul fiind iluminat.

Pentru a ajunge la această locație, din centrul comunei Gârda de Sus se merge cca. 3 kilometri pe drumul asfaltat ce urca spre Gheţarul Scărişoara prin Cheile Ordâncuşei.

Veți descoperii o grotă pe partea stângă amenajată ca loc de picnic și o construcție de lemn acoperită cu sindrilă.

De aici, ghidul Peșterii Poarta lui Ionele vă va conduce în peșteră.

În zonă sunt multe peșteri care pot fi vizitate în aceeași zi: Coiba Mare, Coiba Mică, Huda Orbului, Ghețarul Vârtop.

Atenție: Este necesar un echipament de munte (bocanci, pelerină de ploaie etc) și e nevoie să vă interesați înainte de condițiile de acces în aceste peșteri.

Majoritatea sunt deschise, dar pentru a vizita spre exemplu Ghețarul Vârtop, este nevoie să contactați administrația Parcului Natural Apuseni.

De asemenea, poate fi vizitat Izbucul Tăuz.

Destinații de toamnă în județul Alba: Valea Sebeșului

Traversată de notoriul drum DN 64 C, adică Transalpina, Valea Sebeșului, denumită și Valea Frumoasei, acesată zonă superbă este caracterizată de văi adânci, cascade, poienițele retrase și trasee montane.

Pe Valea Frumoasei se poate ajunge cu maşina, pe DN 67 – Transalpina, pornind din Sebeş înspre Oaşa.

Pe hartă, rezervaţia apare undeva în sud-estul Munţilor Şureanu, la limită cu Munţii Lotrului şi cu Munţii Cindrelului.

Dintre obiectivele turistice aflate pe cuprinsul Văii Sebeșului putem aminti Lacul Oașa, Vârful Șureanu şi iezerul Şureanu, Luncile Prigoanei, Poarta Raiului și Vârfu lui Pătru.

Parcul Dendrologic din Alba Iulia

Parcul Dendrologic “Dr. Ioan Vlad” se întinde pe o suprafață de 21 de hectare și se află sub administrarea Primăriei Municipiului Alba Iulia.

Acesta a fost deschis publicului în urmă cu un deceniu, în anul 2014.

Acesta poartă numele primului inginer silvic din județul Alba, Ioan Vlad.

Parcul adăpostește peste 1200 de specii din toate colțurile lumii și un mare număr de păsări, în special insectivore

Locația dispune de alei pentru plimbare, locuri de odihnă și o parcare de 600 de metri pătrați.

Parcul dendrologic este deschis zilnic, între orele 9.00 și 21.00, cu excepția zilei de luni.

Accesul la Parcul Dendrologic “Dr. Ioan Vlad” poate fi făcut atât cu mașina, cât și folosind sistemul de transport public al orașului, mai exact linia Linia 116R (Parc Dendrologic -> Closca -> Horea -> Gara).

Destinații de toamnă în județul Alba: Rimetea, destinația turistică a anului 2024

Rimetea a fost declarată destinația turistică a anului 2024. Membrii Clubului Presei de Turism – FIJET România au ales comuna Rimetea din județul Alba pe primul loc, în proiectul intitulat „Destinațiile FIJET România”, ajuns la cea de-a doua ediție.

Ce este de văzut și înțeles la Rimetea:

• cea mai veche moară de apă încă funcțională din Apuseni (1752),
• cea mai veche casă precis databilă din spațiul carpatin (1668)
• acolo există un proiect de restaurare și conservare cu reguli stricte.

De la Piatra Secuiului turistul are parte de o panoramă superbă asupra localității.

Dar Rimetea se poate admira și din Cetatea Trascăului, situată în satul vecin Colțești.

O oprire la Conacul Secuiesc din apropiere e binemeritată la final de zi. În apropiere de Rimetea se află mai multe destinații care merită vizitate.

Cetatea Colțești, Castelul de la Cetatea de Baltă, Castelul de la Sâncrai și Cetatea Alba Carolina de la Alba Iulia.

Articol de Alexandru Mazălu