Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cele mai frumoase locuri de vizitat în MUNȚII APUSENI. Cascade, peșteri și peisaje care îți taie respirația

Publicat

Una dintre cele mai atractive destinaţii turistice din România este reprezentată de zona Munților Apuseni. Fauna, flora, relieful și tradițiile care încă se păstrează în Țara Moților completează seria de motive care-l descriu drept un loc pe care niciun turist nu ar trebui să-l rateze.

Ghețarul de la Scărișoara, Poarta lui Ionele, Ghețarul Vârtop, Peștera Urșilor, Cascada Pișoaia sau „Vălul Miresei” de la Vidra , Lacul Tarnița sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice din zonă.

Uriașul de Gheață de la Sărișoara

Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munţii Apuseni  este  Gheţarul de la Scărişoara sau Uriaşul de Gheaţă.

Acesta se găsește în Parcul Natural Apuseni, la distanţă de doi kilometri de Gârda de Sus. În anul 1938, peştera a fost declarată monument al naturii din România. Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul înalt de 24 de metri şi o vechime de 3.800 de ani.

Atracţiile Gheţarului din Scărişoara sunt: Sala Mare, Biserica şi o sală cu stalagmite de gheaţă.

De la Valea Arieşului Mare din Câmpeni sunt 32 de km, pe DN 75, până în Gârda de Sus, iar din Albac 14 kilometri până în Gârda de Sus, apoi circa 10 km, urmând indicatoarele, pentru a ajunge la Ghețar.

 

Poarta lui Ionele- peștera înfricoșătoare din Apuseni

În Munţii Apuseni, spre Bihor se află un alt loc deosebit de pitoresc, cunoscut sub numele de Peştera Poarta lui Ionele. Portalul înalt de 17 metri face din aceasta una dintre peşterile “înfricoşătoare” ale Apusenilor.

Peștera Poarta lui Ionele, situată pe teritoriul administrativ a UAT Gârda de Sus, este situată pe versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 890 m. Este locul în care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) și cătunul Mununa.

Este o peșteră amenajată pentru turism, fiind iluminată și dotată cu scări și podețe metalice, pentru a putea fi vizitată cu usurință.

Acces: Din centrul comunei Gârda de Sus se merge cca. 3 kilometri pe drumul asfaltat ce urca spre Gheţarul Scărişoara prin Cheile Ordâncuşei. Veți descoperii o grotă pe partea stângă amenajată ca loc de picnic și o construcție de lemn acoperită cu sindrilă. De aici, ghidul Peșterii Poarta lui Ionele vă va conduce în peșteră.

Regim de protecție: Peștera este încadrată în clasa C de peşteri protejate, și rezervație naturală de interes național” au descris obiectivul turistic, cei de la Consiliul Județean Alba.

Gelologii o descriu ca fiind sculptată în calcare albe, alcătuită dintr-o galerie cu traseu frânt. La intrarea în peşteră, se află un pârâu care ţâşneşte din stâncă.

Peștera Poarta lui Ionele este situată în versantul drept al Văii Ordâncușa, la o altitudine de 800 de metri, în calcare triasice.

 

Ghețarul de la Vârtop, ”locuința” omului preistoric

Un loc ideal de vizitat pentru cei care iubesc istoria veche și misterele sale este, fără doar şi poate, Gheţarul de la Vârtop, din comuna Arieşeni.

Celebra locuinţă a omului preistoric îţi dă fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura peşterii, iar misterul ia amploare când pregăteşti lanterna pentru a pătrunde într-o lume de vis.

Gheţarul de la Vârtop mai este numit şi „Peştera Minunată”, pentru că deţine o mulţime de formaţiuni extrem de diverse şi, în acelaşi timp, bine conservate. Aceasta nu este ramificată, însă oferă un decor divers şi intim, ca ambianţă a încăperilor.

Chiar dacă nu este foarte lung, culoarul peșterii este o adevărată aventură pentru cei care vor să îl străbată: urcușuri şi coborâșuri, mers strecurat, aplecat, în genunchi, printre pereţii umezi ai culoarelor.

Peştera a devenit faimoasă în anii ’70, când au fost găsite urme de picior aparţinând unor oameni de Neanderthal, care sunt împietrite şi au o vechime de 62.000 de ani.

Ca să ajungi la Ghețar alegi drumul, care trece prin Cîmpeni, la Gârda , apoi, continui pe drumul ce pleacă din centrul localităţii până la Gârda Seacă, de unde mergi până în satul Casa de Piatră. De la ultima casă, accesul se face pe o cărare nemarcată, ce intră în pădure.

Peștera Pojarul Poliței de la Gârda de sus

Peştera Pojarul Poliţei din Gârda de Sus. În apropierea peșterii se găsesc două lacuri, Izbucul Tăuzului și Cotețul Dobreștilor, o destinație-surpriză, nu neapărat pentru înotători, ci pentru scafandri, căci lacul ajunge la adâncimea de 85 de metri, iar apele sale reci îți permit să te pierzi în ele.

Situată în partea de sud-est a Munţilor Bihor, pe stânga Pârâului Gârdişoara, peştera este înconjurată de o mulţime de brazi şi copaci înalţi, iar aleea care te duce până la ea traversează o poiană parcă de basm.

Pentru a ajunge la peșteră alegi drumul ce ajunge, prin Cîmpeni, la Gârda de Sus, pe DC 130. Acesta se desprinde la dreapta din DJ 750, după care continuă pe DC 130, cale de 18 km pe Valea Ordâncuşii, până ajunge în satul Gheţar. De acolo urci pe o potecă marcată, care se bifurcă într-o poiană.

Cascada Pișoaia de la Vidra – podoaba Apusenilor

foto: Florin Micu

Una dintre podoabele Apusenilor şi o altă frumuseţe a judeţului Alba este Cascada de la Vidra, un rai cu apă şi verdeaţă. Aceasta este una din principalele atracţii ale Munţilor Apuseni, fiind cunoscută şi sub numele de Cascada Pişoaia, Nemeş sau Nemneş.

Apa este în cădere de la aproximativ 18 metri înălţime, cu un front de despletire a firului de apă de 25 de metri. Spectacolul pe care îl oferă apa se îmbină perfect cu formaţiunile calcaroase.

Nu ai cum să o ratezi, dacă mergi pe drumul spre Muntele Găina.

Cascada se află în partea de sud a Munţilor Bihor, pe cursul Arieşului Mic. De la ieşitra din Câmpeni, virezi la stânga pe DJ 762 şi, după 13 km, vei ajunge în satul Nemeş comuna Vidra, de unde se desprinde un drum în sud, peste Arieşul Mic, care duce la Cascadă.

Vălul Miresei – cascada de la Răchițele

Cascada Răchiţele. Căderea de ape mai este cunoscută şi ca „Vălul Miresei” şi măsoară peste 30 de metri. Iarna, când peretele stâncos îngheaţă, zona cascadei este un loc excelent pentru escaladă pe gheaţă.

Ca multe dintre locurile superbe din munţi, şi acestă cascadă are parte de o legendă a ei. Se spune că, demult, o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agăţat pe stânci.

Acolo, nuntaşii s-au oprit şi au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, însă, numele de „Vălul Miresei” vine de la asemănarea puternică dintre forma cascadei şi celebra piesă vestimentară purtată de femei în ziua nunţii.

Localitatea Răchițele se situează în Munții Apuseni, la poalele Masivului Vlădeasa. Este accesibil din orașul Huedin, care este situat pe șoseaua  E 60, între orașele Cluj-Napoca și Oradea.

Din centrul orașului Huedin se urmează traseul: Călata – Mărgău – Răchițele. Drumul este asfaltat până în Răchițele, fiind practicabil și iarna. La Cascada Răchițele (Vălul Miresei) se ajunge pe un drum forestier, spre dreapta din centrul satului Răchițele.

Cheile Râmețului – natură și aventură

foto: alba24.ro

Cheile Râmeţului reprezintă cel mai mare obiectiv natural al părţii centrale a Trascăului, această zonă fiind declarată rezervaţie naturală complexă ce se întinde pe o suprafaţă de 150 hectare.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, se continuă pe drumul pietruit încă 4 km.

Datorită reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii.

Pe prima porţiune există o amenajare cu bride şi cabluri de oţel care permit vizitarea cheilor pe timp de vară până la celebrul portal al cheilor şi până la porţiunea numită “la cuptor”.

De aici încolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate şi pe firul apei, în unele porţiuni apa ajungând până la 2 m adâncime.

Accesul se face pe drumul judeţean asfaltat care pleacă din Teiuş, cale de 18 km până la Mănăstirea Râmeţ. Apoi, de aici vom continua pe drumul pietruit încă 4 km.

Peștera Ghețarul de la Focul Viu – gheața care ”arde” la lumina soarelui

Peştera Gheţarul de la Focul Viu. Este o peşteră din Munţii Bihorului, aflată pe Valea Galbenă, care iese în evidenţă prin spectaculoasele sale grupuri de stalagmite în care se răsfrâng razele soarelui.

Accesul este posibil cu autoturismul, pe drumul forestier Bălăleasa-Valea Seacă, până la cantonul din Valea Cetăţilor, şi apoi pe jos, pe un traseu de 1,5 kilometri.

Peștera Urșilor- casa urșilor din alte vremuri

Peştera Urşilor. Peştera situată în localitatea Chişcău, comuna Pietroasa, are o lungime de 1,5 kilometri. Totuşi, zona vizitabilă de către turişti măsoară 488 de metri, restul peşterii fiind rezervat cercetării ştiinţifice.

Peştera este renumită datorită urmelor şi fosilelor de urs de cavernă, animal care a dispărut în urmă cu 15.000 de ani. Tot aici au fost găsite fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră.

Pot fi admirate şi superbele formaţiuni de stalactite şi stalagmite, dintre care se remarcă cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi Sfatul Bătrânilor.

Tot timpul anului, temperatura din peşteră este de 10 grade.

Se ajunge din Muntii Apuseni pe drumul care pornește din DN 76 la sud de Beiuș, apucând înspre Bradet si Magur dinspre Est, pe drumul care leagă Poiana Horea (DN 1R) de Cabana Padiș.

Lacul Tarnița

Lacul Tarniţa. Acest lac de acumulare este una dintre cele mai apreciate zone turistice din judeţul Cluj. Alimentat de apele văii Someşului Cald, lacul are o suprafaţă de 215 hectare şi o lungime de circa 8 kilometri.

Barajul în arc are o înălţime de 97 de metri. Lacul este un rai al pasionaţilor de schi nautic, dar şi al pescarilor. Pe lac se organizează şi plimbări cu barca şi jetski-ul.

Coloanele de bazalt de la Detunata Golașă

Unul dintre cele mai neobişnuite peisaje din Carpaţi, Detunata Golașă a fost declarată rezervație încă din 1936. Locaţia oferă o imagine spectaculoasă a intervenţiei naturii.

Detunata Golaşă reprezintă iviri de bazalte, sub forma unor măguri vulcanice. Are la poale păduri de conifere și o suprafață gigantică de bazalte prăbușite.

Nume vine de la faptul că peisajul este într-adevăr “golaş”, iar peretele vestic este format din stive de bazalt, coloane cenuşiu-negricioase.

De asemenea, prin desprinderea unor pietre pe grohotişul din apropiere şi vuietul vântului printre fragmentele de bazalt uriaşe produce un sunet asemănător tunetului.

Aflată în nordul Munţilor Metaliferi, Detunata Golașă presupune un acces oarecum complicat.

Din DN 74, în direcţia Abrud, faci dreapta pe DJ 107 I și vei ajunge în satul Bucium-Șasa. De acolo, în dreptul primăriei, se desprinde un drum forestier la stânga, ce urcă printre case.

După aproximativ 500 m, treci podețul peste pârâul Șesii, în dreptul indicatorului turistic și urci pe drumul de munte, care va trece de-a curmezișul unei pășuni largi, până ce ajungi la pădure.

De acolo, faci dreapta pe un drumeag îngust și vei ajunge la „Popasul particular Fefeleaga”, de unde continui pe cărarea care duce în codru.

La primul pârâiaș care taie drumul, o iei la stânga și urmezi marcajul turistic din pădure, care te va ghida până sus, pe serpentine, spre vârful Detunatei Golașe

Peștera Ghețarul de la Vârtop, casa omul de Neanderthal din Apuseni

Turiștii care vizitează Munții Apuseni se pot bucura de răcoare și de peisaje subterane spectaculoase în Peștera Ghețarul de la Vârtop, aflată în Parcul Natural Apuseni, în zona cătunului Casa de Piatră, comuna Arieșeni.

Acces

Accesul către Peștera Ghețarul de la Vârtop se face pe o potecă semnalizată, care începe în cătunul Casa de Piatră, comuna Arieșeni. În zonă sunt mai multe peșteri spectaculoase, printre care Coiba Mare și Coiba Mică, dar și Huda Orbului.

Pentru a ajunge în localitatea Casa de Piatră, din centrul comunei Gârda de Sus, de pe DN 75 (direcția Câmpeni – Ștei) se urmează în dreapta drumul județean DJ 750, iar mai apoi se merge pe un drum comunal, pe o distanță de circa 12 kilometri.

În partea de nord a cătunului Casa de Piatră, din parcarea aflată la intrarea în Parcul Natural Apuseni, se merge pe un drum pietruit ce continuă în interiorul parcului.

După câteva minute, pe partea dreaptă se deschide o potecă prin pădure, pe care se urcă timp de circa 30 de minute până la peșteră.

Vizitare

Peștera Ghețarul de la Vârtop sau „Peștera Minunată” cum îi spun localnicii, este situată în Parcul Natural Apuseni, la o altitudine de 1.170 de metri, în apropierea cătunului Casa de Piatră din comuna Arieșeni.

Peștera este ascendentă (30 metri denivelare pozitivă) și are o lungime de 340 de metri, cu un traseu turistic în lungime de 130 metri care parcurge partea cea mai frumoasă din peșteră. Traseul turistic poate fi parcurs fără echipament special de parcurgere a verticalelor.

Peștera poate fi vizitată în baza unui bilet de intrare, în grupuri organizate. Prețul unui bilet de intrare este de 15 lei / persoană.

Durata vizitei este de aproximativ 30 de minute.

Vizitarea peșterii se poate face între orele 10:00 – 18:00 în sezonul turistic (15 iunie – 30 septembrie). În afara sezonului turistic vizitarea peșterii se poate face doar la sfârșit de săptămână, cu programare telefonică prealabilă. Accesul grupurilor se va face în ordinea programărilor telefonice (prioritar), respectiv în ordinea sosirii la peșteră.

Programarea grupurilor se face prin contactarea telefonică a ghizilor:

  • Vasile Gligor (ghid peșteră) – 0766016482
  • Cosmin Dobra (ranger APNA) – 0766445980

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. Debitel

    joi, 12.06.2014 at 18:49

    dar de rosia montana cum de nu aminteste nimeni? mai anul trecut va bateati toti cu pumnul in piept ca are un imens potential turistic. acum cand e momentul sa demonstrati lucrul asta niciunul nu sunteti in stare, si asta pentru ca stiati ca potentioalul ei turistic este egal cu zero, dar da bine la capitolul marketing

  2. Antonia

    duminică, 07.06.2020 at 14:08

    articol facut din birou, slab calitativ

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ADMINISTRATIE

Cât câștigă șefii administrației din Alba. Sumele încasate de primarii orașelor, prefectul și președintele consiliului județean

Publicat

Încasează anual sume astronomice pentru românul de rând și conduc primăriile din județul Alba.

Cei mai importanți oameni din administrație și-au făcut publice declarațiile de avere, din care putem afla cât au câștigat în anul fiscal încheiat, adică în 2021. 

Mulți dintre ei nu și-au încărcat declarațiile pe siteurile primăriilor pe care le conduc, acolo unde informațiile ar fi la îndemâna cetățenilor, sau atunci când au făcut-o, le-au îngropat în site încât să fie foarte greu de găsit.

Totuși au fost obligați să și le depună pe  integritate.eu, unde au fost consultate de Alba24.ro și de unde au fost extrase veniturile declarate ale acestora.

Mai multe informații despre averile lor, nu doar despre venituri, puteți accesa aici.

Ion Dumitrel – președintele Consiliului Județean Alba

Președintele Ion Dumitrel a încasat o indemnizație de 164.268 de lei în 2021, de la instituția pe care o conduce.

Soția acestuia, angajată a Apa CTTA Alba, a avut un salariu de 128.158 de lei, la care s-au adăugat bonuri de masă în valoare de 3.300 de lei.

dumitrel

Acesta nu a declarat datorii și avea două conturi în care se aflau 342.000 de lei și respectiv 132.000 de lei, dar și un cont în valută gol.

Prefectul județului, Nicolae Albu

Prefectul Nicolae Albu a încasat în 2021, suma de 143.550, de la Prefectură. Soția sa a obținut, în același an, venituri (salariu) în valoare de  58.777 de lei de la Instituția Prefectului Alba și 15.725 de lei de la APIA.

Soția prefectului a mai obținut, potrivit declarației acestuia, indemnizații AJOFM (6.440 de lei), indemnizații pentru comisie de concurs (1.200 de lei).

Alba Iulia – Gabriel Pleșa

Primarul Gabriel Pleșa are venituri atât din indemnizația de primar cât și din mediul privat, de la o firmă a familiei.

În 2021, Pleșa a primit de la primărie 164.268 de lei, iar de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, o retribuție de profesor asociat în valoare de 3.599 de lei.

Primarul a primit dividende de la două firme: 110.000 de lei de la Matex SRL și 155.000 de lei de la VIVA SRL, ambele firme ale familiei sale.

Sebeș – Dorin Nistor

Primarul Dorin Nistor a încasat de la primăria pe care o conduce suma de 118.632 de lei, în 2021. Soția sa, consilier juridic la Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov, a câștigat 76.196 de lei.

La bancă, primarul are 3 conturi în lei care totalizează aproape 100.000 de lei și unul în valută, cu peste 5.000 de euro.

Aiud – Oana Badea

Primarul din Aiud, Oana Badea, a declarat venituri de 119.921 de lei, obținute în această calitate în 2021.

Aceasta nu are alte venituri, și nu a declarat nici conturi la bancă. Singura achiziție pe care a menționat-o în declarația de avere este o Dacia Logan din 2021.

Câmpeni – Dan Cristian Pașca

Primarul din Câmpeni, Dan Cristian Pașca, declară că a încasat de a primărie, în anul fiscal încheiat, suma de 83.328 de lei.

Soția sa, medic de familie, a câștigat însă mult mai bine: a avut venituri de 316.180 de lei, la care se mai adaugă 18.000 de lei încasați de la firma Aristur SRL Câmpeni.

Familia Pașca a încasat însă cele mai mari sume de bani din dividende, obținute de la 2 firme: SC ARCOM SRL și SC ARISTUR Câmpeni SRL.

În total, este vorba despre 710.000 de lei, după cum reiese din declarația de mai jos.

Afacerile celor două firme par a fi mers mult mai bine decât în anul anterior, când dividentele obținute de familie au fost de 552.000 de lei.

Abrud – Cristian Albu

Primarul din Abrud a declarat în anul fiscal 2021, în această calitate, suma de 100.380 de lei. Soția sa a câștigat 48.000 de lei, ca angajată la DGASPC Abrud.

Înainte să fie ales în funcția de primar, Cristian Albu câștiga mai mulți bani ca angajat al Cupru Min Abrud.

În anul fiscal în care a ajuns primar, obținuse de la compania de stat aproximativ 118.000 de lei.

Baia de Arieș – Traian Pandor

Primarul orașului Baia de Arieș, Traian Pandor, a obținut în anul fiscal încheiat, adică în 2021, suma de 92.352 de lei de la primărie.

Pe lângă acești bani, Pandor a mai primit 49.000 de lei pensie. Față de declarațiile de avere anterioare, de această dată au dispărut veniturile din închirieri.

Suplimentar însă, primarul a cumpărat în 2021 un teren intravilan la Ciugud.

Blaj – Gheorghe Rotar

Primarul din Blaj, Gheorghe Rotar, a declarat venituri de 118.632 de lei, reprezentând indemnizația de primar pentru anul 2021, în scădere față de anul anterior când a obținut o indemnizație de peste 132.000 de lei.

Veniturile familiei sunt întregite de soția sa, asistent șef la spitalul din oraș, care a câștigat aproape 77.000 de lei.

Familia Rotar a mai obținut suma de 14.220 de lei din chirii.

Cugir – Adrian Teban

Primarul din Cugir, Adrian Teban, a declarat o indemnizație de 118.893 de lei, sumă obținută în 2021 de la primărie.

Soția sa a câștigat peste 74.000 de lei de la școala gimnazială la care lucrează.

În anul 2021, Teban a mai încasat 12.176 de Euro de la Comitetul European al Regiunilor.

Economiile sale din bancă au crescut într-un an de la 44.500 de euro, la 57.812 euro.

Zlatna – Silviu Ponoran

Primarul din Zlatna, Silviu Ponoran, a avut în 2021, ultimul an fiscal de raportare, un venit de la primărie în sumă de 95.358 de lei.

Suma este mai mică decât cea din 2020, când, potrivit declarației proprii, a încasat mai mult de 100.000 de lei.

În bancă, Ponoran are peste 65.000 de lei.

Teiuș – Mirel Hălălai

Primarul din Teiuș, Mirel Hălălai, a depășit venituri de 100.000 de lei obținute de la primărie în 2021.

Soția acestuia a câștigat suma de 20.228 de lei de la filma DAMIPROD SRL.

În declarația acestuia de avere mai este raportat un depozit bancar al soției, care aduce un venit de 100.000 de lei pe an, însă cel mai probabil este vorba despre o greșeală, supa reprezentând de fapt depozitul.

Ocna Mureș – Silviu Vințeler

Primarul din Ocna Mureș, Silviu Vințeler a câștigat în această funcție 109.512 de lei. Soția sa, angajată la SC Apa CTTA Alba, a câștigat 34.300 de lei.

Acesta nu are conturi bancare, în schimb are două credite, dintre care unul în valoare de 75.001 lei, contractat în 2020 și scadent în 2024 și altuld e 135.000 de lei, scadent în 2027.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Florin Salam NU a murit! Prima filmare cu acesta, postată pe pagina sa de Facebook, după apariția știrii

Publicat

Florin Salam nu a murit. Lumea iubitorilor de manele a fost zguduită sâmbătă seară de vestea că idolul lor, Florin Salam, ar fi murit la vârsta de 42 de ani.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, cu atât mai mult cu cât se știa despre acesta că este în spital.

La câteva minute după apariția știrii, acesta a scris un mesaj pe contul său de Facebook:

”Dragilor. Voi fi scurt și la obiect. Nu. Nu am murit.

Iar din păcate această informație reprezintă o palmă dură asupra credibilității presei din România.

Ne vom revedea curând la concerte.

Va doresc sănătate tuturor.”

Prima filmare cu Florin Salam, după apariția știrii legate de ”moartea” sa

Ulterior, acesta și-a șters postarea însă a revenit la scurt timp cu o filmare în care vorbește despre starea sa.

UPDATE: Și Betty Salam, fiica interpretului de manele Florin Salam, a reacționat după apariţia în presă a informației că tatăl ei a murit.

Ea a dezmințit informația și s-a arătat indignată de articolul apărut pe siteul ProTV.

UPDATE: Siteul știrilor ProtTV le-a cerut scuze cititorilor, pentru eroare.

”Ne cerem scuze cititorilor pentru eroare. Reporterii Știrilor Pro TV au primit, pe surse, informația conform căreia Florin Salam a murit.

Din păcare, stirileprotv.ro a eșuat în a verifica informația și din alte surse, fapt care a condus la o regretabilă greșeală”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: Seară magică la Festivalul Roman Apulum de la Alba Iulia. Lupte de gladiatori și paradă cu torțe

Publicat

Seara de sâmbătă este una specială în cadrul Festivalului Roman Apulum, care se desfășoară în acest weekend la Alba Iulia. 

În programul oficial al evenimentului au fost incluse demonstrații de dansuri antice cu  Magna Nemesis, Venatrix și Nimfele Daciei  pe Esplanada Catedralei Romano-Catolice

De asemeana, căderea întunericului aduce și mult-așteptatele lupte de gladiatori cu Ludus Ursus și Ludus Apulensis, care au loc tot pe Esplanada Catedralei Romano-Catolice.

Seara se încheie în jurul orelor 21.45-22.00 cu o parada cu torțe care va defila pe Strada Mihai Viteazul.

Pe parcusul zilei, participanții la festival au putut vedea prezentări și demonstrații militare comune ale trupelor participante: Tomis (Constanta); Historia Renascita (Pitesti); VeteresMilites (Sibiu); Omnis Barbaria (Baia Mare); Terra Dacia Aeterna (Cluj-Napoca); Legio I Italica (Svishtov, Bulgaria); Dacii Petrodavei (Piatra Neamț), Garda Apulum (Alba Iulia) / Esplanada Catedralei Romano-Catolice.

Duminică, 14 august – PROGRAM

Orele 10.30 – 18.00 Tabăra antică – ateliere militare și meșteșugărești (Prelucrare os, Prelucrare lemn, Olărit, Monetărie, Signacula, Jocuri romane, Mozaic, Pictură, Gastronomie Antică, Medicină Antică, Machete, Scriptoria, Inscripții în piatră, Fierărie, Metaloplastie, Antrenamente soldați, Antrenamente gladiatori; Tir cu arcul) / Platou strada Militari – tabăra romană; Curtea Palatului Copiilor – tabăra dacilor și aliaților lor

Orele 11.00 – 12.00 Tur ghidat al principalelor obiective romane ale castrului Apulum / Pornire de la Muzeul Principia

Orele 11.30-12.30 – Competiție sportivă/pentatlon antic / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 18.30 – 19.00 Târg de sclavi / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.00-19.30 – Demonstrații comune de tehnicămilitară ale trupelor participante: Legiunile romane, Războinicii barbari / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.30-20.00 – Mare confruntare / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Luni, 15 august

Orele 12.00 – Ceremonialul de închidere a festivalului. Parada trupelor / Esplanada Catedralei Romano-Catolice și Strada Mihai Viteazul

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

David Popovici, RECORD MONDIAL la 100 de metri liber și aur la Campionatul European de la Roma

Publicat

Sportivul român, David Popovici, a câștigat aurul cu un nou record mondial 46,86 la 100 de metri liber, la Campionatul European de Natație. 

El se apropiase anterior la doar 7 sutimi de recordul mondial deținut până acum de Cielo Filho din 2009.

În semifinale, Popovici și-a confirmat statutul de mare favorit. Cu o evoluție magnifică, românul a oprit cronometrul la 46.98 secunde, un nou record european, la numai 7 sutimi de recordul mondial (46.91), deţinut de brazilianul Cesar Cielo Filho.

Finala probei a avut loc sâmbătă, de la ora 19.22

David Popovici este al patrulea om din toate timpurile care coboară sub 47 de secunde pe suta de metri.

Foto: David Popovici Facebook

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax