Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

DOCUMENT: Secretarul de stat de la ANOFM, Silviu Bian a „tras” de la subalterni 270.000 euro în 11 luni. Află cum, de la procurorii DNA


Publicat

Silviu Bian, fost secretar de stat și vicepreședinte PDL Alba.

Rechizitoriul întocmit de procurori în dosarul de mită al fostului preşedinte al ANOFM, Silviu Bian are 4 volume. În paginile documentului, oamenii legii au detaliat modul în care secretarul de stat ar fi recurs la presiuni faţă de funcţionarii din subordine, care ajungeau să vireze, lunar, sume considerabile de salariile personale, în buzunarul lui Bian. Vă prezentăm mai jos activitatea considerată ca infracţională a fostului preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, aşa cum a fost documentată în paginile rechizitorului. (Subtitlurile aparțin redacției)

Dijmuiala salariilor condiționată de cofinațarea proiectelor

Potrivit procurorilor, „în perioada decembrie 2010-octombrie 2011, inculpatul BIAN SILVIU, preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, cu rang de secretar de stat, a primit, în tranşe lunare, în baza unei înţelegeri anterioare, prin intermediul învinuitului RISTEA CRISTACHE, director al Centrului Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu Râşnov, de la funcţionarii ce compun echipa de implementare a proiectelor şi programelor destinate dezvoltării resurselor umane, finanţate din fonduri ale Uniunii Europene, respectiv PACSPO şi ICAR, suma totală de 1.058.500 lei şi 22.000 euro, reprezentând o parte din salariile acestora în perioada de referinţă, banii fiind pretinşi pentru ca, în calitate de ordonator principal de credite, să vireze procentul de 25% din costul proiectelor, reprezentând cofinanţarea acestora din fonduri proprii, în vederea bunei derulări a activităţii în cadrul proiectelor”.

Oamenii legii mai arată că, „de asemenea, în scopul de a nu se întâmpina piedici în implementarea proiectelor PACSPO şi ICAR, CĂLIMAN IOAN, angajat la CROWNFORD Ltd (partener 1 în cadrul proiectelor menţionate), i-a dat învinuitei ŢICHINDELEAN ALEXANDRA MARIA, având funcţia de director al OIPOSDRU din cadrul ANOFM, în cursul lunii august 2011, suma de 10.000 lei, ulterior efectuării unui control, pentru ca învinuita să nu îşi exercite în mod corespunzător atribuţiile de serviciu privind monitorizarea derulării proiectelor menţionate, cu prilejul controalelor ulterioare”.

Ce spun procurorii în actele de urmărire penală:

Vila lui Bian din Alba Iulia care are o suprafață de peste 200 mp. Secretarul de stat a completat în declarații că are suprafața de 60 metri pătrați. A economisit 150 lei/an la impozit

„În data de 5.09.2011 organele de urmărire penală din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că BIAN SILVIU, preşedintele Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, pretinde şi primeşte sume de bani de la funcţionarii din subordine, în schimbul numirii şi menţinerii lor în echipele de implementare a proiectelor şi programelor destinate dezvoltării resurselor umane, finanţate din fonduri ale Uniunii Europene.

Sumele respective sunt colectate lunar de la angajaţi, de către persoane anume desemnate de preşedintele instituţiei, din cadrul agenţiilor teritoriale şi înmânate personal lui BIAN SILVIU. S-a reţinut că, încă de la începutul implementării acestora, BIAN SILVIU i-a pretins lui RISTEA CRISTACHE, directorul C.N.F.P.P.P. Râşnov şi managerul proiectelor, să-i redirecţioneze lunar o cotă parte din salariile sau remuneraţia persoanelor care au încheiate convenţii civile pe proiectele menţionate şi care fac parte din echipele de implementare a proiectelor. Pentru a-l determina pe RISTEA CRISTACHE să se conformeze acestei cereri, BIAN SILVIU i-a pus în vedere că, în calitate de ordonator principal de credite, are competenţa de a suspenda plata cofinanţării pentru derularea celor două proiecte, însă va uza de aceasta numai dacă nu va primi sumele solicitate.

Finațări cu zeci de milioane de lei pentru formarea personalului ANOFM

Ristea Cristache- denunțătorul lui Bian și totodată colectorul șpăgilor de la angajații ANOFM (foto: newsbv.ro)

În prezent, la nivelul Centrului Naţional de Formare Profesională a Personalului Propriu (C.N.F.P.P.P.) Râşnov se află în implementare două proiecte, în cadrul anexei prioritare 4 – „Modernizarea Serviciului public de Ocupare”, domeniul major de intervenţie 4.2. – „Formarea Personalului Propriu al Serviciului Public de Ocupare din cadrul POS DRU:
a) „Pregătirea aprofundată, continuă în serviciul public de ocupare – PACSPO” (Contract NR. POSDRU/95/4.2/S/59727), cu buget de 18.755.337 lei;
b) „Învăţământ continuu aprofundat pentru România – ICAR” (Contract nr. POSDRU/95/4.2/S/61043) cu buget de 17.173.757 lei;

Data de începere a celor două proiecte, care au primit finanţare maxim admisă (5 milioane de euro pentru un proiect) a fost 1 iulie 2010, iar data de finalizare este 30 iunie 2013.
Prin acordul de parteneriat cu nr. 795/6.08.2010, CNFPPP Râşnov – partener principal, CROWNFORD LTD – partener 1 şi alţi 4 parteneri au convenit că obiectul parteneriatului îl reprezintă stabilirea responsabilităţilor fiecărui partener în vederea implementării proiectului „Învăţământ continuu aprofundat pentru România – ICAR”.

Inculpatul BIAN SILVIU, în calitate de preşedinte al ANOFM, îndeplinea, conform art. 19 pct. 1 din Legea nr. 202/2006 republicată, privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, şi funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie, care, potrivit art. 18 pct. 1 lit. e din aceeaşi lege, aprobă defalcarea bugetului asigurărilor pentru şomaj pe unităţile din subordinea Agenţiei Naţionale, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii, preşedintele ANOFM având aşadar atribuţii parţiale în procesul decizional cu privire la bugete. De asemenea, conform art. 22 pct. 1 lit. i din aceeaşi lege, preşedintele ANOFM îndeplineşte atribuţiile ce revin, potrivit legii, ordonatorului principal de credite.

Sumele reprezentând cofinanţarea de 25% necesară derulării proiectelor sunt alocate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, aprobat de inculpatul BIAN SILVIU, fapt ce rezultă din capitolele bugetare aflate la dosar. Acestea poartă menţiunea „aprob” şi semnătura inculpatului BIAN SILVIU.

Învinuita ŢICHINDELEAN ALEXANDRA MARIA avea între atribuţiile de serviciu, conform fişei postului nr. 436 din 20.04.2011, pe aceea de a organiza activitatea de control privind utilizarea fondurilor comunitare, a fondurilor de cofinanţare aferente, în conformitate cu prevederile O.G. nr. 79/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pe aceea de a urmări realizarea unui management financiar adecvat pentru fondurile alocate pentru Axa prioritară nr. 4 “Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”, precum şi de a lua toate măsurile necesare pentru a urgenta implementarea proiectelor aprobate pentru finanţare în cadrul POSDRU, în special cu privire la realizarea verificărilor cererilor de rambursare primite de la beneficiari pentru a evita dezangajarea fondurilor alocate anual, în conformitate cu prevederile Regulamentului C.E. 1083/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Nemulţumirile au apărut când Bian a cerut bonus la șpaga lunară

Sediul CNFPPP Râșnov- locul în care s-a produs flagrantul din 15.11.2011 (foto: casasfatului.ro)

Raportat la declaraţiile martorilor denunţători care au susţinut că li s-au cerut bani inclusiv în luna decembrie 2010, în declaraţia ulterioară dată de învinuitul RISTEA CRISTACHE, fiind întrebat cu privire la momentul primei solictări de remitere a unor sume de bani, făcută de inculpatul BIAN SILVIU, acesta a arătat că, de fapt, solicitarea făcută de Bian Silviu la sfârşitul lunii februarie 2011 nu a fost prima (aşa cum a menţionat în prima declaraţie), ci a constituit o cerere de majorare a cuantumului sumelor pe care deja le dădea din cursul anului trecut.

Prima solicitare făcută de Bian Silviu a fost în luna noiembrie 2010, cu ocazia purtării unor discuţii referitoare la angajarea în cadrul proiectelor a lui Căliman Ioan. Atunci Preşedintele ANOFM a menţionat pentru prima dată că va trebui să primească o sumă de circa 25.000 euro lunar. Discuţia s-a purtat în curtea CNFPPP Râşnov. RISTEA CRISTACHE a arătat că nu s-a gândit la acest aspect în momentul în care a dat prima declaraţie din 13.10.2011. Aşadar, susţinerile numiţilor Cătănoiu Ion, Neacşu Ion, Benea Maria, Pop Aurora în sensul că au început să dea sume din salarii din noiembrie-decembrie 2010 sunt reale”.

Existenţa unei înţelegeri anterioare între inculpatul BIAN SILVIU şi învinuitul RISTEA CRISTACHE, care a acţionat ca intermediar, transmiţând angajaţilor solicitările preşedintelui ANOFM şi colectând banii, pe care ulterior i-a remis lui BIAN SILVIU, rezultă din următoarele:

„Atitudinea inculpatului BIAN SILVIU cu prilejul primirii sumelor la datele de 17.09.2011 şi 15.10.2011, respectiv faptul că acesta nu a fost surprins că i se oferă bani şi nu a întrebat ce reprezintă şi de ce îi sunt daţi, mulţumindu-se cu răspunsul dat de Ristea Cristache la întrebarea „ce sunt ăştia?”, respectiv „Sunt ăia…îi ştiţi dumneavoastră”.
din atenţionările repetate adresate de BIAN SILVIU lui RISTEA CRISTACHE cu privire la necesitatea asigurării conspirativităţii activităţilor de colectare şi de predare a banilor a reieşit conştientizarea caracterului infracţional al acţiunilor derulate de cei doi: a nu se vorbi la telefon, a nu se păstra pe calculatoare sau în carneţele evidenţe ale sumelor colectate, găsirea unor noi modalităţi de mascare a derulării activităţilor infracţionale prin crearea unui „lanţ” de firme prin care să se ascundă provenienţa banilor”.

Faptul că pretinderea şi primirea sumelor de bani s-a făcut în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu ale inculpatului BIAN SILVIU rezultă din:

„Sugerarea de către inculpat în mod constant învinuitului RISTEA CRISTACHE că, în calitate de ordonator principal de credite, alocă sumele cuvenite cu titlu de cofinanţare când şi dacă doreşte. În acest sens, este relevantă declaraţia lui RISTEA CRISTACHE că la începutul anului 2011, imediat după alocarea unei părţi din sumele solicitate pentru proiect, inculpatul a dat de înţeles că, în cazul nerespectării acestor „solicitări” de remitere a unui procent din remuneraţii, el dispune de pârghiile legale necesare pentru împiedicarea alocării procentului de 25%, fapt cu consecinţe negative asupra realizării activităţilor, primirii retribuţiilor şi derulării proiectelor. Afirmaţiile lui RISTEA CRISTACHE se coroborează cu datele cuprinse în evidenţele privind bugetul asigurărilor de şomaj”.

Discuţia din 15.10.2011 dintre inculpatul BIAN SILVIU şi RISTEA CRISTACHE, în care inculpatul BIAN SILVIU căuta o explicaţie a unei posibile plângeri formulate la instituţiile statului cu privire la activitatea infracţională:

“BIAN SILVIU: Nu, nu! E legată de… că spune clar, că se iau bani… Auziţi, ce scrie acolo! Că se dau salariile şi că salariile se iau înapoi şi se redistribuie către conducerea agenţiei. Şi-am zis: „Dom’le, eu, eu, oricum…” Nici dumneavoatră să n-aveţi acasă nimica! Nici prin calculatoare…
RISTEA CRISTACHE: Da’ nu am, domnule!
RISTEA CRISTACHE: Ştiţi ce mă gândii eu? La asta… ă… O aveam p-asta, pe CARMEN MORARU. Soţu’ ei lucrează la S.R.I.
BIAN SILVIU: A…
RISTEA CRISTACHE: Da’ ea… n-am, n-am, n-am băgat-o în proiectele astea. În al treilea i-am spus.
BIAN SILVIU: Nu, da’ probabil că a avut acces ea la…
RISTEA CRISTACHE: Nu!
BIAN SILVIU: Nu?”

„În declaraţia dată organelor de urmărire penală la 16.10.2011, inculpatul BIAN SILVIU a arătat, în esenţă, că nu a solicitat niciodată sume de bani de la agajaţii din proiecte, direct sau indirect, iar cu privire la primirea celor două sacoşe în care se aflau bani, a menţionat că nu a cunoscut conţinutul acestora, fapt contrazis vădit de discuţiile purtate cu învinuitul RISTEA CRISTACHE.

Mai mult, din dialogul avut de inculpat cu învinuitul la 17.09.2011 a rezultat că nu era prima situaţie în care BIAN SILVIU primea bani de la RISTEA CRISTACHE, întrucât atunci când BIAN SILVIU l-a întrebat pe RISTEA CRISTACHE ce se află în punga pe care urma s-o primească, răspunsul celui din urmă a fost “Sunt ăia… ştiţi dumneavoastră”, aspect ce întăreşte odată în plus susţinerile martorilor-denunţători şi ale învinuitului RISTEA CRISTACHE referitoare la primirea de către BIAN SILVIU a unor sume de bani şi în perioada decembrie 2010-august 2011.

De asemenea, din discuţia purtată în data de 15.10.2011, între RISTEA CRISTACHE şi BIAN SILVIU – în cuprinsul căreia, cel dintâi i-a precizat inculpatului, cu referire la faptul că martora Dimitriu Irina nu a fost de acord să renunţe la o parte din salariu, că a avut o singură discuţie “la început” cu aceasta şi că fiind refuzat, nu a mai insistat – coroborată cu declaraţia martorei Dimitriu Irina, rezultă că momentul de “început”, la care face referire, este mult anterior lunii septembrie 2011.

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, în data de 08.11.2011, inculpatul a dat o declaraţie suplimentară în care a recunoscut că a primit în 17.09.2011 suma de 22.000 euro şi 19.000 lei de la Ristea Cristache, cu titlu de cadou, pentru că acesta era mulţumit “că proiectele merg foarte bine”. De asemenea, inculpatul a recunoscut că în data de 15.10.2011, a primit de la învinuitul Ristea Cristache plasa conţinând 82.000 lei, dar a alegat că aflat doar după ce a introdus în portgabaj sacoşa, ce conţinea aceasta.

Deşi declaraţia inculpatului se dorea a fi una de recunoaştere a actelor materiale din 17.09.2011 şi 15.10.2011, reţinute în sarcina sa, se poate observa că atitudinea acestuia nu este una de recunoaştere, ci doar de acceptare a evidenţei privind remiterea banilor. Mai mult decât atât, inculpatul a nuanţat realitatea, susţinând, pe de o parte că în data de 17.09.2011 a primit bani de la Ristea Cristache cu titlu de cadou, iar pe de altă parte că în data de 17.10.2011, nici nu cunoştea conţinutul “cadoului” făcut de Ristea Cristache, cu ocazia aniversării lui.

Apărarea formulată de inculpat nu poate fi reţinută, deoarece din cuprinsul procesului-verbal de redare a dialogului purtat de către Bian Silviu cu Ristea Cristache, în 15.10.2011, rezultă că inculpatul a fost informat de conţinutul sacoşei de plastic chiar înainte de a-i fi înmânată, a calculat că echivalentul celor 82.000 lei, ce urma a fi primit de la Ristea, este de “douăzeci de mii de euro”, iar după acestea a căutat un loc în care să păstreze banii până a doua zi la plecare, la care să nu aibă acces femeia de serviciu şi care să nu fie cunoscut nici de soţia sa, pentru că “nu vreau nici pe nevastă-mea s-o bag în trepidaţii”.

În acest context, putem trage concluzia că inculpatul a recunoscut primirea banilor în lunile septembrie şi octombrie 2011, după ce a luat la cunoştinţă de materialul de urmărire penală, speculând natura materialului probator şi realizând că nu are argumente pentru a contesta înregistrările efectuate în dosar”.

Referitor la activitatea infracţională a învinuitei ŢICHINDELEAN ALEXANDRA MARIA, din actele de urmărire penală au rezultat următoarele:

„În denunţul formulat la 16.10.2011, precum şi în declaraţia ulterioară, martorul-denunţător CĂLIMAN IOAN a arătat că în timpul verii 2011, ŢICHINDELEAN ALEXANDRA MARIA a venit într-un control, anunţat telefonic cu câteva zile înainte de efectuarea lui, la CNFPPP Râşnov. Cu acea ocazie, voia să verifice responsabilul financiar, pentru că ea constatase că nu are ştampilă de persoană fizică autorizată. Nemulţumită că nu a găsit printre documentele verificate o notificare, care se afla la o colegă care nu a vrut să o pună la dispoziţia directorului OIPOSDRU, ŢICHINDELEAN ALEXANDRA MARIA l-a sunat pe RISTEA CRISTACHE şi a avut un dialog cu acesta pe un ton destul de dur, reproşându-i că nu sunt organizate documentele proiectelor corespunzător. După părerea martorului, această verificare a fost destul de neobişnuită, pentru că a fost efectuată de către directorul OIPOSDRU, în condiţiile în care exista în cadrul OIPOSDRU un serviciu specializat în audit, cu puţin timp înainte avuseseră un astfel de audit, iar verificarea documentelor nu a avut loc în birourile centrului, ci în curte, într-un foişor, fiind efectiv studiate de către ŢICHINDELEAN ALEXANDRA doar câteva acte indicate de ea. La finalizarea controlului învinuita ŢICHINDELEAN ALEXANDRA nu a încheiat niciun fel de document din care să reiasă aspectele constatate şi măsurile dispuse. În ziua în care s-a desfăşurat verificarea, managerul de proiect RISTEA CRISTACHE era în concediu, iar managerul de programe de asemenea.

Undeva după 30.06.2011, IRINA DIMITRIU, manager programe în cadrul proiectelor PACSPO şi ICAR, i-a comunicat că BIAN SILVIU i-a transmis lui RISTEA CRISTACHE că martorul CĂLIMAN IOAN trebuie să îi dea învinuitei ŢICHINDELEAN ALEXANDRA suma de 10.000 lei din veniturile sale, fără să îi spună pentru ce anume, ci doar precizând că „domnul preşedinte ştie”. După ce a primit salariul, martorul a retras suma de 10.000 lei de la bancă, iar cu aproximativ o săptămână sau două înainte de desfăşurarea Festivalului „Strugurele de aur” de la Jidvei, ce a avut loc în perioada 8-11 septembrie 2011, s-a deplasat la Bucureşti, ocazie cu care a fost şi la ŢICHINDELEAN ALEXANDRA la birou. I-a dat acesteia cei 10.000 lei într-un plic, moment în care ea a întrebat ce este cu acei bani şi ce trebuie să facă cu ei. Martorul i-a răspuns să ia legătura cu BIAN SILVIU pentru că el ştie despre bani, iar în aceste condiţii ŢICHINDELEAN ALEXANDRA a luat banii. În cursul conversaţiei cu aceasta martorul i-a spus că e foarte bine că nu se mai află nimeni în birou în momentul în care îi înmânează plicul cu bani, deoarece i s-a spus că trebuie să i-l dea ei personal. Martorul a arătat că i-a spus învinuitei că în plic se află suma de 10.000 lei.

În cursul weekend-ului următor, BIAN SILVIU l-a întrebat pe CĂLIMAN IOAN dacă i-a dus un cadou ALEXANDREI ŢICHINDELEAN, din partea lui RISTEA CRISTACHE, martorul confirmând că i-a înmânat acesteia 10.000 lei, moment în care BIAN SILVIU a afirmat: „eu în locul ei nu i-aş fi luat”, „ar trebui s-o dau afară şi p-asta”. Fiind nelămurit dacă trebuie sau nu să continue această activitate, CĂLIMAN IOAN l-a rugat pe BIAN SILVIU să-i spună dacă trebuie să meargă să-i dea lunar bani ALEXANDREI ŢICHINDELEAN, acesta afirmând că îi va comunica RISTEA CRISTACHE dacă mai trebuie să-i dea bani şi când să facă acest lucru.

După ce i-a remis banii învinuitei ŢICHINDELEAN ALEXANDRA şi a avut discuţia cu BIAN SILVIU, martorul i-a transmis şi învinuitului RISTEA CRISTACHE că nu trebuie să continue să îi dea diferite sume lunar directoarei OIPOSDRU, lucru pe care RISTEA CRISTACHE a susţinut că îl ştie şi el.

CĂLIMAN IOAN şi-a exprimat opinia că ŢICHINDELEAN ALEXANDRA MARIA nu a venit în control la CNFPPP Râşnov din motive profesionale, ci datorită unor conflicte pe care le avea cu una din persoanele care făcea parte din echipa de audit, care verificase cele două proiecte cu ceva timp înainte, iar referitor la motivul pentru care a fost trimis să-i dea cei 10.000 lei ALEXANDREI ŢICHINDELEAN, s-a gândit că acesta ar putea fi legat de faptul că, în calitate de director OIPOSDRU, aceasta era prima care verifica cererile de rambursare şi le aviza înainte de a fi aprobate de către ANOFM.

ŢICHINDELEAN ALEXANDRA a recunoscut că, cu prilejul unor convorbiri avute cu o prietenă, după reţinerea inculpatului BIAN SILVIU, a afirmat că ştia că Bian „ia”, arătând că a exprimat acest lucru deoarece undeva la sfârşitul lunii august, a avut loc o întâlnire la Cetate, unde a participat şi Bian Silviu, ocazie cu care învinuita a sesizat că Ristea Cristache i-a dat ceva pe sub bord lui Bian Silviu, aceasta fiind împrejurarea care i-a creat supoziţia respectivă.

Apărarea învinuitei ŢICHINDELEAN ALEXANDRA MARIA urmează a fi înlăturată, pentru următoarele considerente:
– atât martorul-denunţător CĂLIMAN IOAN, cât şi martora DIMITRIU IRINA au susţinut că învinuita a primit aceşti bani, făcând legătura cu funcţia deţinută de aceasta (fila 385-389 şi 411-413, vol. 1).
– din discuţia purtată în mediul ambiental la 17.09.2011 între inculpatul Bian Silviu şi învinuitul Ristea Cristache a reieşit primirea banilor, precum şi faptul că ŢICHINDELEAN ALEXANDRA ar fi urmat să mai primească diferite sume de bani numai atunci când Bian Silviu ar fi considerat necesar:
„…………………
BIAN SILVIU: Iar la ŢICHINDELEAN…
RISTEA CRISTACHE: Ăia sunt cu probleme…
BIAN SILVIU: Ascultaţi! La ŢICHINDELEAN, când zic eu îi daţi, nu cu lunar şi aşa.
RISTEA CRISTACHE: Da, da, da, da!
BIAN SILVIU: Da?
RISTEA CRISTACHE: Am înţeles! Da, domnu’ preşedinte.
BIAN SILVIU: Fiecare cu lungul nasului, că după aia…

……………..”

În declaraţia dată la 2.11.2011, inculpatul BIAN SILVIU a susţinut că învinuita ŢICHINDELEAN ALEXANDRA MARIA nu i-a spus că ar fi primit acei bani şi nu l-a abordat pentru a-l întreba ce reprezintă suma respectivă şi cui îi este destinată. Astfel, rezultă, odată în plus, că învinuita a perceput şi a conştientizat că banii îi erau destinaţi, în considerarea funcţiei deţinute, cu atât mai mult cu cât CĂLIMAN IOAN era unul dintre angajaţii pe proiecte, asupra cărora învinuita efectuase anterior un control. De asemenea, în denunţul formulat la 4.11.2011 (în baza căruia s-a format un dosar penal separat), inculpatul BIAN SILVIU a susţinut că ŢICHINDELEAN ALEXANDRA ar fi primit suma respectivă pentru a facilita înlocuirea din dosarele proiectelor a unor documente care erau întocmite cu încălcarea dispoziţiilor OG nr. 34/2006.

O altă martoră denunţătoare a declarat, referitor la aceste împrejurări, că, atunci când a efectuat controlul la controlul efectuat în iunie sau iulie 2011 la Râşnov, Tichindelean Alexandra a solicitat documentele proiectelor, iar martora i-a spus că sunt încuiate în biroul Irinei Dimitriu, care era în concediu. Învinuita a spus că nu e normal, că o să ia măsuri şi că o să-i spună lui Bian Silviu, dar nu a întocmit un act scris care să ateste neregula constatată. Din atitudinea acesteia, inclusiv din conversaţia telefonică pe care a avut-o cu Ristea Cristache, martora a perceput că învinuita s-a manifestat iniţial foarte nervoasă din cauza celor constatate, iar ulterior şi-a schimbat atitudinea faţă de directorul centrului, lăsându-l pe acesta să creadă că”îi rămâne dator” fiindcă îl lasă să rezolve aceste nereguli. Astfel, prin modul în care s-a desfăşurat controlul şi prin atitudinea faţă de subordonaţii săi, învinuita a lăsat să se înţeleagă că ar exista posibilitatea să devină mai înţelegătoare şi să nu creeze probleme pe viitor, în condiţiile în care aceştia ar găsi maniera de a „o sensibiliza” (fila 108-110, 124-125, vol. 2), ceea ce s-a şi întâmplat ulterior prin intermediul lui CĂLIMAN IOAN.
– aşa cum am arătat, potrivit fişei postului, atribuţiile de monitorizare aveau caracter de continuitate pâna la finalizarea proiectelor, învinuita având posibilitatea de a le exercita inclusiv după primirea sumei de 10.000 lei, în condiţii alterate.
– conduita învinuitei din seara zilei de 15.10.2011 (când a fost reţinut inculpatul Bian Silviu) a fost aceea a unei persoane care are ceva de ascuns şi care încerca să caute susţinere. Astfel, aceasta a fost informată de martora BURUIANĂ MARIA cu privire la cele întâmplate, printr-un mesaj telefonic scris, având următorul conţinut: Seful tau e la dna. Vb cu soarele meu de pe tel danei. Sa nu vb de pe al tau e ascultat. Ai grija ce vb si cu el k e urmarit. Pup. (fila 438, vol. 1). Ulterior, învinuita a luat legătura, în condiţii de conspirativitate, cu o persoană din mediul politic, căutând informaţii suplimentare, care nu i-au fost însă furnizate. De asemenea, după ce i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea, aceasta l-a contactat telefonic pe CĂLIMAN IOAN, pentru a afla ce a declarat acesta organelor de urmărire penală şi pentru a şti cum să-şi formuleze apărarea.

Nota Redacției: Menţionăm că toate aceste informaţii provin din ancheta și documentul de acuzare realizat de procurori şi pot fi răsturnate în instanţa de judecată. Până la pronunţarea unei sentinţe definitive, Silviu Bian se bucură de prezumţia de nevinovăţie. Precizăm deasemenea că toate informaţiile de mai sus sunt pasaje extrase integral din rechizitoriul procurorilor şi nu reprezintă părerea personală a redactorului.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

16 Comentarii

16 Comments

  1. atti

    duminică, 20.11.2011 at 09:19

    AICI SUNT BANI NOSTRI TAIATI, IMPOZITATI DE DUO, BASESCU-ANASTASE.SI SE MAI PLANG CA NU SUNT BANI DE PENSIE.DACA ADUNAM BANI FURATI DE BIAN APOSTU, CEL DECLARAT DE DNA, INMULTITI CU 43 JUDETE, SI BANI LUI UDREA ,PENSIA NOASTRA PUTEA CRESTE CU INFLATIA, SI INCA 2-3, SI SALARIILE LA FEL, CA SI NECESARUL DE MEDICAMENTE SA NU MURIM PE STRADA.NOI NU PUTEM MERGE IN VIENA LA TRATAMENT DOMNULE BASESCU.

  2. functionar

    duminică, 20.11.2011 at 09:19

    Este cel putin ciudat cum organele penale nu actioneaza si impotriva mituitorilor. Cine erau ei de fapt? Nu cumva oamenii lui Bian si ai prietenilor? Pai Caliman a fost consilierul lui personal, pai altii care au lucrat in agentie pe 1000 – 2000 de lei , s-au suspendat cu ajutorul lui Oprea de la personal si lucreaza acum pe 10000- 30000 de lei. Din astia dadeau si partea lupului. dar tot le ramanea ceva destul de substantial. Pai ce sa spun? Dar proiectele lui Rezieru siDanes, despre care se vorbeste in rechizitoriu, dar ale lui Croitoru si Bistreanu, dar si alea ale lui Preda nu se iau in discutie. Intrebati-va cum si cine sunt angajatii la firmele partenere si veti vedea de fapt caracatita. Dar faptul ca s-au dat proiectele prin selectie tot fostilor manageri de proiecte, care au devenit apoi manageri cu contracet de prestari servicii. Nu este conflict? Sa se vada toata reteaua de spagari si datatori de spaga. Nu se intreaba nimeni cine sunt expertii din proiecte, aia care au fost in agentie si acum sint la parteneri? Pai hai sa ii cautam la origini: Dumitru, Caliman, Boboc, Preda, Oprea nepoti, Surori si frati ai lui Croitoru, fiice si fii , vezi sisis fosta consiliera a lui Bian, Apostol de la financiar cu fata in proiecte. In proiecte se angajau la parteneri prieteni si rude ca sa ia bani cei ce ramineau in agentii judetene sau la centru. Se angajau fictiv si luau bani altii. Dar trebuie doar sa cercetati si dv si DNA , sau poate olaf ca mare jaf este…….

    • mcdonalds

      marți, 22.11.2011 at 12:59

      nene functionar draga
      stii prea multe, fa o sesizare
      dar nu il apara pe bian.

      • functionar

        marți, 22.11.2011 at 22:31

        ne mcdonalds, nu il apar pe BIan ci ii acuz si pe cei care papa banii de la stat si i-au dat din ce se dadea numai pentru cei „buni si cuminti” cu partidul portocaliu. Sa ii tina de urit la mititica, ca e frig si intuneric. Merita cu totii ca doar au facut treaba impreuna, nu?

      • cotonogit de bian

        vineri, 25.11.2011 at 16:53

        cui sa inainteze sesizarea. nici o institutie cu responsabilitati in coruptie nu reactioneaza la astfel de sesizari, doar daca sunt facute la comanda de sus, sus. crede-ma.

    • cotonogit de bian

      vineri, 25.11.2011 at 16:50

      Teo Bistreanu vizitatoare a judetului, cu sarcini de servici, ca valiza prin gara. A vizitat doar persoane din AJOFM apropiate de Bian. Probabil doar pentru aranjamente. Director MPMFPICMA in cadrul ANOFM. Cine verifica conflictele de interes din cadrul proiectelor impuse de Bian la nivelul AJOFM Alba? Si pun si eu acelasi intrebari. DNA nu va coborî până aici, ordinul a fost directionat doar spre Bian.

    • stoica

      joi, 22.12.2011 at 13:19

      pai normal ca si-au angajat rudele in proiecte si pe cei care sunt de acord sa dea jumatate din bani, pe cine a-ti fi vrut sa angajeze? daca nu zice nimeni nimic prosti vor fi sa faca altfel!

  3. Ovidiu

    marți, 22.11.2011 at 10:01

    RUSINE SA VA FIE!!! cu Basescu al vostru cu tot. Ce bun simt…voi nu stiti ce este „bunul simt”. Dumnezeu sa va judece!

  4. cotonogit de bian

    vineri, 25.11.2011 at 16:58

    Felicitari pentru detaliie prezentate in articol. Alte publicatii din judet, cu state mai vechi, au ramas cu reflexe retro.

    • moderatorul de serviciu

      vineri, 25.11.2011 at 20:51

      nu este adevarat. Toti colegii muncesc cat pot de bine ca sa fie cititorii informati. Fiecare a scris ce a considerat ca este mai important

      • cotonogit de bian

        sâmbătă, 26.11.2011 at 13:50

        ma bucur ca exista o unitate de breasla.

  5. fara dubii

    sâmbătă, 26.11.2011 at 14:59

    Ca in toate cazurile de coruptie prezentate in massmedia si acesta se va finaliza in favoarea invinuitului . De sarbatori va fi acasa si va primi compasiunea apropiatilor si de ce nu a colegilor de partid. Sa nu-si faca nimeni iluzia ca va fi descoperit vreun corupt veritabil.

  6. Andrei

    marți, 29.11.2011 at 10:49

    chiar nu mai stiu ce sa zic

  7. Andrei

    marți, 29.11.2011 at 10:50

    Cum pot sa postez aici?

  8. Alt functionar

    marți, 29.11.2011 at 11:05

    Foarte adevarat ce spui aici! Eu am auzit ca in proiectele LUMINITEI DANES se cotizeaza la greu, aproximativ 50% din suma incasata si oricum cei care cotizeaza raman cu mult prea multi bani raportat la munca prestata! Dupa fiecare plata efectuata vine doamna manager si face „colecta”! Se stiu foarte clar persoanele care cotizeaza, cat cotizeaza si cand cotizeaza! Se vorbeste deschis si nimeni nu se mai ascunde, dar D-na LUMINITA DANES nu are nicio problema cu asta si se poarta ca si cum ar fi normala situatia! NU VA VINE SA CREDETI!!! Se poate verifica daca se doreste acest lucru, pentru ca la cateva zile dupa fiecare salariu platit, persoana respectiva retrage o suma considerabila din cont (echivalentul procentului stabilit) care „dispare”, dar au fost cazuri cand i s-au virat sumele direct in cont doamnei manager sau rudelor acesteia. In plus, licitatia pentru externalizarea managementului a fost castigata de o firma la care LUMINITA DANES a fost asociat, se poate verifica si acest lucru! Apoi, pe unul dintre proiecte si-a angajat si sotul ca expert! Va dati seama ca doamna manager LUMINITA DANES e stapana absoluta a proiectelor si face numai ce are chef! Dar nu se sesizeaza nimeni si nu o verifica nimeni si e lasata sa faca numai ce vrea acolo! Va dati seama ce transparenta este la ANOFM si cum sunt „cheltuiti” banii europeni!

    • Inca un functionar

      marți, 06.12.2011 at 11:49

      Ma, dar asta-i sefa la voi in proiecte acolo. Pai cred ca fiecare manager face legea la proiectele lui la Bucuresti. Pai daca Luminita Danes ia bani de la angajati si externalizeaza managementul la firma ei (ca nu cred eu ca s-a retras definitiv si doar pe hartii si tot ea conduce) si nimeni nu o intreaba de sanatate nu cred ca facea asta de capul ei fara sa stie sefu al mare!!!
      Bravo la Bucuresti, ca faceti treba buna stimata Doamna Danes!!!

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Regulă nouă pentru angajații sezonieri români în străinătate. Ministrul Raluca Turcan: Vom elabora o ordonanță de urgență

Publicat

Ministrul Muncii, Raluca Turcan, intenționează elaborarea unei ordonanțe de urgență prin care angajările temporare ale muncitorilor români în străinătate, să se realizeze prin agenţii specializate de plasare a forței de muncă.

„Evident că acum se creează şi fluxul invers, pentru că urmează perioada sezonieră, în care un număr mare de români anticipăm că va pleca la muncă din nou în străinătate pe perioadă determinată şi aici vom veni cu o Ordonanţă de Urgenţă astfel încât să creştem gradul de activităţi sezoniere în străinătate prin forme legale.

De fapt aceasta este esenţa. Să se plece prin agenţii specializate, să-şi cunoască drepturile, să cunoască condiţiile de muncă din străinătate, să li se asigure transportul de la sosire în ţara respectivă până la locul de muncă.

Am discutat lucrul acesta cu agenţii specializate tocmai pentru a preveni abuzuri şi blocaje şi dificultăţi pe care de multe ori românii le-au întâmpinat în străinătate”, a spus Raluca Turcan, la finalul videoconferinţei cu directorii caselor judeţene de pensii.

Ministrul Muncii a mai spus că autorităţile au o serie de măsuri pentru românii care s-au întors din străinătate „pentru că au fost concediaţi” abuziv, dar măsura de sprijin nu a fost solicitată aşa cum se estimase, doar 20.000 de persoane apelând la ea.

Sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Cine sunt cei trei foști parlamentari de Alba, care atacă în instanță abrogarea pensiilor speciale

Publicat

Trei foști parlamentari de Alba sunt nemulțumiți de abrogarea pensiilor speciale și cer banii în instanță. 

Fostul deputat Nicolae Popa și foștii senatori Alexandru Pereș și Dumitru Pustai dau în judecată secretariatele Camerei Deputaților și Senatului.

Alexandru Pereș a fost deputat PD în mandatele 1996-2000, 2000-2004 și senator de Alba (PDL, PNL) din 2008 până în 2020.

Nicolae Popa a fost deputat PDSR între 1996 și 2000 și în mandatul 2004-2008 (PUR, PC, PNL).

Dumitru Pustai a fost senator PUNR de Alba în mandatul 1992-1996.

La nivel național, aproximativ 130 de foști parlamentari au dat în judecată secretariatele Camerei Deputaților și Senatului, însă acesta este doar începutul.

Pensiile speciale pentru foștii parlamentari au fost desființate în luna februarie prin larga majoritate a actualilor deputați și senatori (357 pentru, niciunul împotrivă, UDMR nu a votat).

La acel moment, Asociația Foștilor Parlamentari a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pe motiv că legea de abrogare ar fi fost „discriminatorie”: magistrații, care aplică legea, primesc o astfel de pensie, în timp ce parlamentarii, care „creează legea” nu beneficiază de acest drept.

Avocatul Poporului nu a dat curs acestei solicitări.

Cât plătea statul pentru pensiile speciale ale parlamentarilor

Conform unei situații de la începutul lui 2021 prezentate în exclusivitate de G4Media.ro, Statul plătea pentru 827 de parlamentari pensii de circa 12 milioane de euro pe an.

Calculate în funcție de numărul de luni de mandat/mandate, pensiile speciale ale deputaților variau între 2.131 de lei și 12.168 de lei brut, iar cele ale senatorilor între 2.131 lei și 14.930 lei brut. Acestea se adăugau celor derivate din postul ocupat în afara activității politice.

Lista parlamentarilor din Alba din ultimii 31 de ani:

Camera Deputaților: 

1990 – 1992

Iuliu Brenduș UDMR

Radu Ciuceanu PNL

Mihai Apostol Enăchescu FSN

Petru Fleșer FSN

Ioan Florea PER

Nicolae Mărginean FSN

Cîndea Ioan Niculiță FSN

1992-1996

Ioan Berciu PNȚCD

Eugen Crișan PUNR

Octavian Nicolae Dărămuș PUNR (AB24)

Corneliu Dorin Gavaligov PD

Ioan Maier PDSR

Ioan Mircea Popa PNȚCD

1996 – 2000

Ioan Berciu PNȚCD

Octavian Nicolae Dărămuș PUNR

Costin Georgescu PNL (înlocuit de Dan Coriolan Simedru după ce a ajuns director al SRI)

Alexandru Pereș PD

Bazil Dumitrean PNȚCD

Nicolae Popa PDSR

2000 – 2004

Ioan Andrei PDSR/PSD

Emil Crișan PRM

Alexandru Pereș PD

Constantin Selagea PDSR/PSD

Dan Coriolan Simedru PNL

Codrin Ștefănescu PRM/PSD

2004 – 2008

Ștefan Bardan PD-PDL

Tiberiu Bărbulețiu PNL

Cristian Valeriu Buzea PRM

Emilian Cutean PSD

Nicolae Popa PUR/PNL

Mugurel Sârbu PSD/PDL (înlocuit de Radu Coclici)

2008 – 2012

Călin Potor PDL/PNL

Clement Negruț PDL

Teodor Atanasiu PNL

Radu Coclici PSD

Corneliu Olar PNL

2012-2016

Călin Potor PNL/PSD

Clement Negruț PDL

Dan Coriolan Simedru PNL

Cornel George Comșa PPDD

Ioan Dîrzu PSD

2016 – 2020

Florin Roman PNL

Ioan Dîrzu PSD

Corneliu Olar PNL

Claudiu Răcuci PNL

Sorin Bumb PNL

2020-

Corneliu Olar PNL

Florin Roman PNL

Radu Tuhuț PSD

Beniamin Todosiu USR PLUS

Daniel Rusu AUR

Senat

1990 – 1992

Silviu Cărpinișianu FSN

Ioan Rus FSN

1992 – 1996

Tiberiu Ștefan Incze UDMR

Emil Negruțiu PAC (înlocuit de Nicolae Simescu)

Dumitru Pustai PUNR

1996 – 2000

Ioan Ardelean PUNR

Dorin Corneliu Gavaliugov PD

Ioan Mircea Popa PNȚCD

2000 – 2004

Cornel Filipescu PDSR/PD

Ioan Paștiu PRM

2004 – 2008

Alexandru Pereș PD

Cristian George Maior PSD (înlocuit de Lucia Tomoiagă după ce a ajuns directorul SRI, ulterior ambasador al României la Washington)

2008 – 2012

Alexandru Pereș PDL

Nicolae Dobra PDL

2012 – 2016

Alexandru Pereș PDL PNL

Teodor Atanasiu PNL

2016 – 2020

Alexandru Pereș PNL

Daniel Breaz PSD

2020-

Sorin Bumb PNL

Călin Matieș PSD

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Controale ale polițiștilor din Alba pentru verificarea modului în care se respectă măsurile anti-COVID

Publicat

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a continuat activitățile de verificare a modului în care se respectă măsurile pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

În ultimele 24 de ore au fost verificate 676 de persoane aflate în carantină, 653 aflate în izolare și au fost organizate 13 acțiuni punctuale în cadrul cărora au fost verificate 348 de persoane. Alte 77 de persoane au fost verificate în cadrul altor activități în contextul pandemiei.

Au fost controlate 39 de societăți comerciale/ persoane fizice autorizate, 63 de terase, restaurante, fastfood-uri și 44 de mijloace de transport, din care 18 mijloace de transport în comun.

Echipele de control au depistat și sancționat 65 de persoane care nu au respectat măsurile de protecție individuală și 12 care nu au respectat restricțiile de deplasare.

De exemplu, cu ocazia unei acțiuni cu efective suplimentare, organizată la Alba Iulia, au fost legitimate 101 persoane, au fost verificate 78 de autovehicule și au fost aplicate 26 de sancțiuni contravenționale, din care 7 pentru nerespectarea regulilor de protecție sanitară.

Scopul acțiunilor desfășurate nu este aplicarea de sancțiuni, ci acela de a-i determina pe toți cetățenii să conștientizeze necesitatea respectării normelor sanitare pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu Covid 19.

Polițiștii reamintesc cetățenilor că în toate localitățile se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 22.00 – 05.00, iar în toate localitățile, unde incidența cumulată la 14 zile este mai mare de 4 și mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori, se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în zilele de vineri, sâmbătă și duminică în intervalul orar 20.00 – 05.00.

În toate localitățile, unde incidența cumulată la 14 zile depășește 7,5/1.000 de locuitori, se interzice circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 20.00-05.00.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 87 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența actualizată în localitățile din județ, la 14 zile

Publicat

Au fost înregistrate 87 de cazuri noi COVID-19 în județul Alba, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise de DSP Alba miercuri, 21 aprilie.

De la începutul pandemiei, în județul Alba, 20.162 de persoane au fost confirmate pozitiv. Dintre acestea, 18581 de persoane au fost declarate vindecate și s-au înregistrat 585 decese.

Marti, în Alba au fost prelucrate 538 probe (199 la DSP si 339 la SJU). Numarul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 199035.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (68 de cazuri noi)

Alba Iulia – 23

Sebeș – 10

Blaj – 9

Cugir – 7

Câmpeni – 5

Ocna Mureș – 4

Aiud – 3

Teiuș – 3

Abrud – 2

Baia de Arieș – 2

Rural (18 cazuri noi)

Unirea – 4

Cut – 2

Ighiu – 2

Roșia Montană – 2

Daia Română – 1

Horea – 1

Meteș – 1

Mogoș – 1

Rimetea – 1

Sâncel – 1

Șona – 1

Vințu de Jos – 1

Alt caz cu anchetă epidemiologică în desfășurare.

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 2,99 (anterior 3,02):

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19:

Ocna Mureș – 69 cazuri –  4,94 (anterior 5,01)

Câmpeni – 31 cazuri – 4,22 (anterior 4,36)

Alba Iulia – 317 cazuri – 4,14 (anterior 4,29)

Cugir – 103 cazuri – 4,01 (anterior 3,93)

Abrud – 20 cazuri – 3,82 (anterior 4,39)

Blaj – 72 cazuri – 3,46 (anterior 3,70)

Aiud – 87 cazuri – 3,42 (anterior 3,19)

Sebeș – 101 cazuri – 3,07 (anterior 2,92)

Baia de Arieș – 9 cazuri – 2,36 (anterior 2,63)

Teiuș – 18 cazuri – 2,48 (anterior 2,62)

Zlatna – 5 cazuri – 0,63 (anterior 0,63)

Mediul rural:

Localitate – cazuri la 14 zile – incidența cazurilor COVID-19

Crăciunelu de Jos – 15 cazuri – 7,04 (anterior 6,57)

Livezile – 6 cazuri – 4,96 (anterior 3,31)

Sălciua – 7 cazuri – 4,89 (anterior 5,59)

Cut – 6 cazuri – 4,71 (anterior 4,71)

Ciugud – 14 cazuri – 4,31 (anterior 4,61)

Sohodol – 7 cazuri – 4,20 (anterior 4,20)

Șibot – 9 cazuri – 3,72 (anterior 4,13)

Ighiu – 26 cazuri – 3,70 (anterior 3,84)

Stremț – 9 cazuri – 3,67 (anterior 3,67)

Noșlac – 6 cazuri – 3,31 (anterior 3,31)

Vințu de Jos – 18 cazuri – 3,26 (anterior 3,45)

Gârbova – 7 cazuri – 3,25 (anterior 2,78)

Poșaga – 3 cazuri – 3,13 (anterior 3,13)

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate