Economie
VIDEO: Ministrul Finanțelor prezintă noile măsuri de reformă fiscală. Reguli noi pentru taxarea multinaționalelor

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, prezintă miercuri un nou set de măsuri din „Pachetul 2” de reformă fiscală, cu impact direct asupra companiilor și activității ANAF.
Principalele declarații făcute de ministrul Finanțelor:
„Măsurile sunt foarte importante ca și impact economic, în principal în zona de investiții. Vom schimba paradigma asupra modului în care tratăm companiile multinaționale. Despre companiile multinaționale s-a vorbit foarte mult și s-a făcut destul de puțin.
Nu am găsit foarte multe urme de acțiune în ANAF în privința supravegherii transferurilor de profituri artificiale ale multinaționalelor. Nu am găsit nici măcar o evidență clară a sumelor care sunt transferate către afiliați.
Începem un exercițiu complet nou, care în paralel va însemna și o întărire a Direcției de prețuri de transfer din ANAF, care a fost în ultimii 4 ani văduvidă de foarte multe resurse.
Am plecat de la niște evidențe cuantificabile. În evidențele ANAF există categorii de cheltuieli ale multinaționalelor în relația cu persoanele afiliate. Vorbim de:
- cheltuieli de administrare,
- cheltuieli de proprietate intelectuală,
- dobânzi intragrup,
- cheltuieli de consultanță.
Vrem ca de acum încolo să ne raportăm la aceste cheltuieli.
Vrem să schimbăm atitudinea de la o taxă pe cifra de afaceri a unei multinaționale, care în fapt îi oprește creșterea economică, previne investițiile acelei companii, la o taxă care să vizeze exact zona prin care multinaționala respectivă își exportă profitul.
Am creat o nouă formulă de taxare, inspirată din taxa care e folosită în Statele Unite, cu un trigger de 3% pe aceste patru categorii de cheltuieli, astfel încât tot ce depășește acest 3% să fie considerat nedeductibil, și este taxat cu 16%.
Acest impozit va fi construit pentru anul 2026, având ca bază anul 2024 și credem noi că va targeta mult mai bine această zonă de export de profit.
Propunerea noastră este ca noua taxă pe afiliați să înlocuiască impozitul pe cifra de afaceri care funcționează în acest moment la companiile de peste 50 de milioane de euro.
Odată cu eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, ne așteptăm de la companii să aibă o altă atitudine față de investițiile în România.
Taxă pe fluxurile extracomunitare de colete
La nivel european, fluxurile extracomunitare de colete au crescut de la 1 miliard la 4 miliarde în ultimii 4 ani. În România, aceste fluxuri au crescut de la câteva mii, 3-4 mii de colete pe zi la 225.000 de colete pe zi astăzi. Sunt foarte mulți antreprenori români, care vând în online și care au fost profund afectați de această creștere a coletelor din zone extracomunitare.
Sunt efecte de mediu, sunt efecte logistice, vorbim de riscuri împotriva contrafacerii și a verificării acestor colete.
Propunem o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet de 150 de euro, iar această taxă va fi instituită printr-o conlucrare cu toate companiile de curierat care preiau aceste colete.
Evident, odată instituită taxa, cei care vor să-și stabilească hub-uri logistice în România și vor să distribuie din România, nu vor mai plăti acești bani
Măsuri care privesc activitatea ANAF
Componenta fiscală a acestui pachet este una de echilibrare, de echitate, și de încurajare a conformării fiscale.
Reglăm relația dintre Ministerul de Finanțe și ANAF. Această relație a fost tensionată iar rezultatul acestei tensiuni de-a lungul anilor s-a văzut în nivelul foarte slab de corectare.
În privința activităților specifice, ANAF va fi coordonat de Ministerul de Finanțe. Nu vom face acest lucru pentru activitatea de control, dar în toate celelalte activități de coordonare o vom face.
Reiau ideile legate de testele de integritate pentru ANAF, pentru Autoritatea Vamală Română și pentru ONJN. Avem nevoie să instituim această măsură tocmai pentru a putea acționa atunci când avem persoane suspecte de diverse activități frauduloase, mai ales în zona de control. Să putem face aceste teste de integritate, iar acei funcționari să poată trece prin aceste filtre.
Introducem bodycam-uri pentru activitatea de control din ANAF, pentru activitatea de control a Vămii și pentru zona de control din ONJN. Avem nevoie de astfel de măsuri tocmai pentru a avea o transparență a modului în care activitatea de control se întâmplă.
Vom regândi sistemul de eșalonări, astfel încât să permitem contribuabililor corecți să o facă, să îi ajutăm, dar în același timp prevenind abuzurile de aceste facilități acordate. Spre exemplu, la eșalonarea simplificată mai avem 3 miliarde de recuperat.
Pentru eșalonări, companiile vor trebui să prezinte garanții. Am introdus un contract pentru aceste companii, astfel încât să avem garanții suficiente că vom recupera banii.
De asemenea, termenele pe care aceste companii le aveau pe diverse tipuri de eșalonări se reduc. De la 180 la 60 de zile.
Vom închide capitolul în care diverse firme erau vândute cu datorii tocmai pentru a scăpa de datorie. Nu se vor mai putea cesiona acțiuni acolo unde sunt datorii. Acolo unde există datorii, trebuie să prezinte dovezi, fie că sunt plătite, fie să arate măsuri asiguratorii.
Am constatat că 698.000 de companii nu au un card bancar. Nu au un cont în bancă. Am constatat că o mare parte din aceste companii au datorii la stat de peste 1,7 miliarde de lei. Ponderea companiilor care nu au relații cu nicio bancă și nu fac rulaj prin bănci este extrem de mare. Practic aproape jumătate din companiile active nu au un card bancar.
Persoanele juridice, obligate să dețină un cont bancar
Instituim obligația prin care persoanele juridice să dețină un cont în bancă. De asemenea, instituim obligația pentru bănci să deschisă un cont pentru acele companii.
O altă chestiune importantă se referă la capitalul social. Din 2020 încoace, capitalul social nu mai este 200 de lei, capitalul social este 1 leu. Practic, în zona acestor companii, statul are foarte puține posibilități de a recupera în momentul în care aceste companii ajung în inactivitate, insolvență, dizolvare.
Propunem actualizarea cu rata inflației a capitalului social. Propunem stabilirea unui capital social minim de 8.000 de lei în cazul societăților de tip SRL. Bineînțeles, vor fi norme tranzitorii. Banii care ajung în capital social sunt bani care pot fi cheltuiți de companie. Statul, în momentul în care aceste companii ajung în insolvență, poate să recupereze.
Eliminăm plafonul de 50.000 de lei pentru plățile cu cardul. Astfel, orice comerciant va trebui să ofere atât posibilități de plată în cash cât și posibilități de plată cu orice mijloc de plată electronic. Acum avem 3 variante de POS, e mult mai facil să obții acest lucru.
În paralel cu această măsură am făcut un apel ca odată cu adoptarea acestei măsuri, și din partea băncilor să vedem o atitudine diferită în privința dobânzilor pe care le practică astfel încât plata cu cardul să devină mai puțin costisitoare decât este astăzi.
Avem un număr de 462.000 de contribuabilii inactivi. Aceștia datorează bugetului de stat 3,5 miliarde de lei. Practic nu a existat o preocupare în privința acestor societăți comerciale inactive. 3,5 miliarde sunt foarte mulți bani. Nu mai poți să stai 15-20 de ani în inactivitate fără să te deranjeze nimeni.
Vom crea un regim în care societățile inactive vor avea termene clare până la care ori se declară activi din nou, ori vor intra într-o procedură de dizolvare, lichidare și radiere după caz”, a declarat ministrul Finanțelor.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News