Documente vechi de 200 de ani complică procesul ”Batthyaneum”. Biserica ar fi câștigat lupta cu urmașii episcopului Batthyany, dar nu (mai) găsește probele

Curtea de Apel Alba Iulia a judecat astăzi un nou termen procesul cu cea mai importantă miză din Transilvania, respectiv retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum către Arhiepiesopia Romano-Catolică. Departe de a fi clarificată, situația s-a complicat și mai mult prin citarea unor documente vechi de mai bine de 200 de ani, prin care se pare că Biblioteca Batthyaneum ar mai fi făcut obiectul unui proces, consumat, la data respectivă, între Biserica Catolică și urmașii legali ai episcopului Batthyany Ignac. Este vorba despre niște sentințe juridice pe acest subiect, pronunțate în 1811 și 1815 de o instanță din Debrecen (Ungaria).

Partea complicată constă în faptul că de fapt nici una dintre părți nu a văzut aceste documente, însă reprezentanții Arhiepiscopiei au citat un articol științific scris de o fostă angajată a bibilotecii și apărut într-o revistă locală (Apulum). Potrivit avocatului bisericii, aceasta ar fi amintit în lucrarea respectivă o sentință pronunțată în 1815 de o instanță din Debrecen, care se pare că le-a refuzat urmașilor episcopului Batthyany dreptul de moștenire asupra bunurilor mobile și imobile lăsate de acesta, sentință care avea la bază tocmai testamentul lui Batthyany Ignac din 1798.

Prin identificarea unui asemenea document, biserica ar dori să arate că nelămuririle legate de proprietatea asupra averii lui Batthyany au fost deja tranșate în favoarea ei în urmă cu 200 de ani. Totuși, obținerea acestui document este mai grea decât pare la prima vedere. Avocatul Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia nu l-a putut obține de la Biblioteca Națională și nici de la Arhivele din Ungaria, judecătorul de caz luând în calcul în viitor solicitarea unei comisii rogatorii. Până atunci însă, avocatul a solicitat invitarea fostei angajate a bibliotecii, în calitate de martor, pentru a informa instanța cu privire la sursa din care s-a documentat pentru articol.

Este totuși ciudat faptul că Biserica Catolică nu poate găsi în propriile arhive un document atât de important, având în vedere că ar fi vorba despre unul prin care au obținut una dintre cele mai mari averi ale vremii.

Acesta nu este însă singura controversă din jurul acestui proces extrem de important, din perspectiva mizei. Traducerea din latină a testamentului episcopului este un alt aspect asupra căruia nu se înțeleg nici măcar specialiștii. Profesorul universitar Buzogany Desideriu și academicianul Ioan Aurel Pop au versiuni diferite asupra înțelesului unor termeni din testament, ceea ce a determinat instanța să le ceară fiecăruia dintre ei puncte de vedere cu privire la traducerea realizată de celălalt. Doar Ioan Aurel Pop s-a conformat, astfel că instanța i-a solicitat din nou lui Buzogany să își trimită punctul de vedere.

Cei doi specialiști reprezintă cele două părți din dosar, Ioan Aurel Pop – Statul Român prin Ministerul Culturii și Biblioteca Națională și Buzogany Desideriu – Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia.

La final, instanța a cerut Bibliotecii Naționale să depună la dosar, până la termenul următor (31 mai 2017), o copie a inventarului bunurilor mobile, dacă un astfel de inventar a fost realizat la momentul preluării Bibliotecii Batthyaneum de către Statul Român.

Vezi și:

Dosarul retrocedării Bibliotecii Batthyaneum. „Confruntare” între traducătorii testamentului, la Curtea de Apel Alba Iulia