Dosarul retrocedării Bibliotecii Batthyaneum. „Confruntare” între traducătorii testamentului, la Curtea de Apel Alba Iulia

Traducerile au fost efectuate de doi profesori de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, dr. Aurel Pop pentru Biblioteca Batthyaneum şi dr. Buzogany Desideriu pentru Arhiepiscopia Romano-Catolică din Alba Iulia. Instanţa a stabilit următorul termen pentru 19 aprilie.

Arhiepiscopia Romano-Catolică solicită la Curtea de Apel Alba Iulia anularea unei decizii din noiembrie 2015 prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, pe motiv că aceasta nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra clădirii la data preluării acesteia de către statul român. Curtea de Apel Alba Iulia a admis, în cadrul procesului, o cerere a Arhiepiscopiei Romano-Catolice şi a Bibliotecii Naţionale a României în calitate de intervenient, pentru numirea celor doi specialişti care să traducă în limba română testamentul episcopului Batthyany, scrie adevărul.ro

Reprezentanţii Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia au depus la dosar o copie după testamentul contelui Ignatius Batthyany în limba latină, documentul fiind proba principală pe baza căreia instanţa va decide cu privire la proprietatea instituţiei din Alba Iulia, motiv pentru care s-au solicitat specialişti în limba latină care să îl traducă. Instanţa a mai cerut Bibliotecii Naţionale depunerea la dosar şi a unei copii după inventarul bunurilor mobile care au fost preluate de Statul Român de la Fundaţia Batthyaneum.

Biblioteca Naţională a României este actualul administrator al Bibliotecii Batthyaneum, atât în ceea ce priveşte clădirea cât şi colecţiile pe care le deţine. Disputa juridică dintre Statul Român şi Arhiepiscopia Romano-Catolică datează de 18 ani. În 1998, Guvernul de atunci emitea o ordonanţă de urgenţă prin care se aproba cererea de retrocedare a Bibliotecii Batthyaneum şi a Institutul Astrologic, formulată de către „comunitatea maghiară din România” pentru Episcopia Romano-Catolică. Deşi a devenit lege, ordonanţa respectivă nu a fost pusă niciodată în aplicare.

Testamentul episcopului Ignatius Batthyany

„Biblioteca a luat fiinţă în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyani Ignac în cadrul unei fundaţii culturale, în componenţa acesteia intrau un observator astronomic, colecţii de istorie şi de ştiinţe naturale, o legătorie şi o tipografie. Printr-un act de donaţie, înscris în testamentul fondatorului, episcopul Batthyani a înzestrat institutul cu valori imobiliare, decizându-i statutul de instituţie publică administrată de episcopia romano-catolică din Alba Iulia. Tezaurul cultural conservat aici este constituit din manuscrise şi rarităţi tipografice de o incontestabilă valoare documentar ştiinţifică şi bibliofilă. Biblioteca grupează opere medievale tradiţionale (biblii, missale, cărţi ale Părinţilor şi Doctorilor bisericii), alături de ediţii complete ale operelor autorilor greci şi latini sau ale umaniştilor italieni, germani şi francezi, în original, în traduceri”, spune reprezentantul bibliotecii, Doina Hendre Biro.

Contele de Batthyan a donat biblioteca sa, denumită ulterior ”Biblioteca Batthyaneum”, ”Bisericii Catolice şi Provinciei Transilvania”. Una dintre cărţile cele mai preţioase din colecţie este un fragment dintr-un manuscris carolingian decorat cu miniaturi, datând din anul 810, scris în latină, cu cerneală de aur, cunoscut sub denumirea de Evangheliarul de la Lorsch. Biblioteca din Alba Iulia păstrează fragmentul care conţine Evangheliile după Sfântul Marcu şi Sfântul Matei. O altă denumire a acestei cărţi, utilizată mai des în România, este Codex Aureus.

Conform dorinţei donatorului, biblioteca şi institutul trebuiau deschise pentru publicul larg, nu doar pentru credincioşii catolici, şi nu puteau fi deplasate de la Alba Iulia. Biblioteca adăposteşte peste 72.000 de unităţi bibliografice între care cele mai valoroase sunt cele 1.778 de manuscrise (peste o sută fiind manuscrise-codice copiate pe pergament din care 66 anluminate), 571 de incunabule şi aproximativ 24.000 de tipărituri din seria Carte veche. Acestora li se adaugă şi circa 45.000 de documente, dintre care cele 17.200 incluse în arhiva istorică. În prezent, accesul pentru vizitarea Bibliotecii este permis doar pe baza unei cereri care este aprobată în prealabil de reprezentanţii Bibliotecii Naţionale.