Connect with us
Publicitate

ADMINISTRATIE

Drumul drujbelor. Primăria din Avram Iancu bagă milioane de lei în drumuri forestiere, pentru acces mai ușor la tăiat păduri


Publicat

Primăria comunei Avram Iancu a lansat o licitație publică pentru construirea și modernizarea unor drumuri forestiere. Administrația publică locală este dispusă să plătească pentru aceasta peste 6,7 milioane de lei (aproximativ 1,4 milioane de euro). Drumurile, în lungime totală de 13,9 km, trebuie reabilitate pentru „accesibilizarea unei suprafețe de fond forestier de 2.196,3 ha”, celălalt nume al tăierilor de păduri.

Primăria este dispusă să plătească 478.571 de lei pentru fiecare kilometru, reprezentând valoarea estimată a lucrărilor. Suma enormă care se va cheltui este destinată ”accesibilizării fondului forestier”. Aceste lucru înseamnă accesul nu în scopuri turistice ci pentru a deschide noi zone de tăiere, până acum nerentabile.

De alfel, administrația pleacă de la premisa (prinsă în caietul de sarcini) că ”o zonă forestieră inaccesibilă scoate din circuitul economic resurse lemnoase și nelemnoase apreciabile”.

Proiectul se derulează în baza „Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020”, program finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României prin „Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală” aferent submăsurii 4.3 „Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice, componenta infrastructură de acces silvică.

Potrivit descrierii achiziției publice, lucrările urmăresc accesibilizarea unei suprafete de fond forestier de 2.196,3 hectare. De asemenea, se vor construi două drumuri forestiere noi în lungime de 4,9 km (Toha-Dobrana în lungime de 3,7 km și Parcela 29 în lungime de 1,2 km) și se vor moderniza 9,0 km de drumuri forestiere (Dobrana – 3,5 km, Valea Boului – 0,8 km; Toha – 2,2 km; Divaia – 1,1 km, Păltiniș – 1,4 km).

 

Accesibilizarea fondului forestier reprezintă una din condițiile de bază pentru gospodărirea și gestiunea eficientă a pădurilor. O zonă forestieră inaccesibilă scoate din circuitul economic resurse lemnoase și nelemnoase apreciabile, stânjenește și chiar blochează executarea unor lucrări silviculturale, crează un potențial de risc ecologic ridicat, limitează turismul și dezvoltarea economică a zonei. (…)

Modernizarea drumurilor forestiere: Dobrana-3,5km ; Vl.Boului-0,8km ; Toha-2,2km ; Divaia-1,1km ; Pîltiniș-1,4km și construirea drumurilor forestiere Toha-Dobrana-3,7km, Parcela 29-1,2km, vor realiza un mai bun acces în zonă pentru transportul forestier accesibilizând o suprafață de 2.196,3 ha, dar se facilitează și accesul populației din satele aparținătoare comunei spre centrul comunei și spre drumul județean DJ 762 și drumul național DN 75 spre orașul Câmpeni. Un alt obiectiv care se doreste realizat este accesul spre Muntele Găina”, transmit reprezentanții Primăriei Avram Iancu în caietul de sarcini, citat de Alba24.ro.

Intersul principal, tăierile de păduri

Conform documentului, efectele tehnico-economice ale realizării drumurilor de pădure sunt în directă legătură cu exploatările forestiere. 

Efecte tehnice:

  • asigurarea unei accesibilităţi permanente a fondului forestier;
  • posibilitatea practicării unor tratamente intensive;
  • posibilitatea introducerii unor tehnologii moderne în exploatarea si colectarea lemnului;
  • asigurarea unor condiţii mai bune pentru desfăşurarea activităţii de pază şi protecţie a pădurilor;
  • posibilitatea transportării utilajelor şi materialelor necesare diferitelor lucrări de interes forestier;
  • creşterea productivităţii muncii în executarea lucrările silvice;
  • asigurarea accesibilităţii la păşunile împădurite şi alpine;

Efecte valorice:

  • reducerea costurilor în lucrările de exploatare;
  • reducerea pierderilor de exploatare;
  • valorificarea superioară şi integrală a producţiei de masă lemnoasă precum şi a altor produse forestiere (coajă,cetina, fructe, etc.);
  • reducerea cheltuielilor pentru lucrările de regenerare a pădurilor;
  • realizarea de economii la dotările sociale ca urmare a diminuării numărului de muncitori;

Efecte sociale:

  • îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de protecţie a muncii în lucrările forestiere;
  • posibilitatea transportării rapide a personalului silvic şi a muncitorilor către şi de la locul de muncă;
  • dezvoltarea turismului;
  • satisfacerea intereselor în perimetrul forestier ale altor sectoare de exploatare;
  • asigurarea legăturii, pentru unele aşezări omeneşti, cu reţeaua de drumuri publice.

De asemenea, prin execuţia drumurilor se urmăreşte:

  • exploatarea masei lemnoase la potenţialul real al pădurii;
  • aplicarea tehnologiilor de exploatare prin care să se evite degradarea solului, distrugerea seminţişului şi vătămarea arborilor rămaşi „pe picior”;
  • reducerea timpului de transport şi evitarea „sufocării” sau deteriorării lemnului în pădure;
  • reducerea preţului de cost a lemnului rezultat din exploatări, în condiţiile reducerii costurilor de exploatare, a consumului de combustibil şi a creşterii productivităţii muncii;
  • interventii în timp optim în conducerea arboretelor.
  • intervenţia rapidă la efectuarea pazei şi protecţiei pădurilor.
  • asigurarea intervenţiilor în timp optim în caz de incendiu şi de calamităţi.

Valoarea estimată a lucrărilor este de 6.764.055,64 de lei (fără TVA) (din care eligibili 5.894.118,06 de lei și neeligibili 869.937,58 de lei).

Potrivit anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), lucrările ce urmează a se executa sunt următoarele:

Drumul forestier Dobrana – în lungime de 3,5 km

Modernizarea constă în adoptarea unei structuri rutiere formată din mixturi asfaltice 4 cm BA16, 6 cm BAD20, 20 cm piatră spartă, 15 cm balas, care face legătura cu zestrea drumului alcătuită din piatră spartă și balast, refacerea șanțurilor de scurgere, completarea cu podețe tubulare și decolmatarea celor existente, construirea de ziduri de sprijin din gabioane pentru protecția malurilor și parapeți în zonele cu risc, completarea cu indicatoare de circulatie.

Drumul forestier Păltiniș – în lungime de 1,4 km

Modernizarea acestui drum presupune o structură rutieră formată din 20 cm piatră spartă așezată pe un strat de 15 cm balast, refacerea șanturilor de scurgere, completarea cu podețe tubulare și decolmatarea celor existente, parapeți în zonele cu risc, completarea cu indicatoare de circulație.

Drumul forestier Valea Boului – în lungime de 0,8 km

Modernizarea acestui drum presupune o structură rutiera formată din 20 cm piatră spartă așezată pe un strat de 15 cm balast, refacerea șanturilor de scurgere, completarea cu podețe tubulare și decolmatarea celor existente, parapeți în zonele cu risc, completarea cu indicatoare de circulație.

Drumul forestier Tohana – în lungime de 2,2 km

Modernizarea acestui drum presupune o structura rutieră formată din 20 cm piatră spartă așezată pe un strat de 15 cm balast, refacerea șanțurilor de scurgere, completarea cu podețe tubulare și decolmatarea celor existente, parapeți în zonele cu risc, completarea cu indicatoare de circulație.

Drumul forestier Divaia – în lungime de 1,1 km

Modernizarea constă în adoptarea unei structuri rutiere formată din 20 cm piatră spartă, 15 cm balast, refacerea șanturilor de scurgere, completarea cu podețe tubulare și decolmatarea celor existente. parapeți în zonele cu risc, completarea cu indicatoare de circulație.

Drumul forestier Toha – Dobrana – în lungime de 3,7 km

Construirea drumului FN001 are ca scop sporirea gradului de accesibilizare a fondului forestier. Lucrările ce se vor executa constau în săpături în debleu, profilarea platformei, execuția șanțurilor de scurgere, descărcarea apei din șanțuri cu ajutorul podețelor tubulare, ca și în cazul traversării ravenelor. Compactarea platformei înaintea așternerii structurii rutiere care este alcătuită din 20 cm piatră spartă, 15 cm balast atât în partea carosabilă cât și în acostamente.

Drumul forestier Parcela 29 – în lungime de 1,2 km

Construirea drumului FN002 are ca scop sporirea gradului de accesibilizare a fondului forestier. Lucrările ce se vor executa constau în săpături în debleu, profilarea platformei, execuția șanțurilor de scurgere, descărcarea apei din șanturi cu ajutorul podețelor tubulare, ca și în cazul traversării ravenelor. Compactarea platformei înaintea așternerii structurii rutiere care este alcatuită din 20 cm piatră spartă, 15 cm balast atât în partea carosabilă cât și în acostamente.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Serviciul de Informații Externe angajează specialiști în diferite domenii. Condiții specifice și modalitatea de aplicare

Publicat

Serviciul de Informații Externe, SIE, angajează ofițeri operativi, specialiști în analiză strategică, specialiști în domeniile IT, limbi străine, financiar, juridic, resurse umane, psihologie, medical și agenți de protecție. 

Cerinţe specifice pentru operativ:

  • Absolvent cu diplomă de licenţă al unei instituţii de învăţământ superior acreditate.
  • Media de absolvire şi rezultatele obţinute pe parcursul anilor de studiu reprezintă criterii de departajare.
  • Vârsta limită este de 35 de ani.

Pentru angajarea în domeniul operativ candidatul trebuie să dispună de o inteligenţă peste medie, cultură generală de nivel superior, capacitate foarte bună de relaţionare, abilitate de comunicare, exprimare bogată, fluentă şi elevată, atât în vorbire cât şi în scris.
De asemenea, disponibilitatea de a lucra în străinătate este obligatorie.
Acest domeniu necesită creativitate, spontaneitate, adaptabilitate, flexibilitate, spirit organizatoric, capacitate de a evalua şi de a lua decizii, precum şi asumarea responsabilităţii.

  • Exprimarea fluentă într-o limbă de circulaţie internaţională este obligatorie, iar cunoştinţele de limbi străine rare reprezintă un avantaj.
  • Timpul de lucru este flexibil.

Cerinţe specifice pentru analiză strategică:

  • Absolvent cu diplomă de licenţă al unei instituţii de învăţământ superior acreditate.
  • Media de absolvire şi rezultatele obţinute pe parcursul anilor de studiu reprezintă criterii de departajare.

Pentru a ocupa un post în acest domeniu, candidatul trebuie să aibă inteligenţa de nivel superior, cunoştinţe foarte bune de cultură generală, capacitate de analiză, sinteză, elaborare şi interpretare a informaţiei, exprimare clară şi concisă a ideilor.

Necesitatea de perfecţionare pe acest post impune interesul persoanei pentru dezvoltarea continuă, precum şi aptitudini de învăţare şi comunicare de nivel superior.

  • Exprimarea fluentă într-o limbă de circulaţie internaţională este obligatorie.
  • Pentru anumite specializări există posibilitatea desfăşurării activităţii în ture.

Cerinţe specifice pentru specialişti (IT, limbi străine, financiar, juridic, resurse umane, psihologie, medical):

  • Absolvent cu diplomă de licenţă al unei instituţii de învăţământ superior acreditate sau după caz, cu diplomă de bacalaureat al unei instituţii de învăţământ liceal acreditate.
  • Recrutarea şi selecţia se realizează în funcţie de existenţa unor posturi vacante în Serviciu şi are la bază performanţele universitare, licenţele şi acreditările deţinute, precum şi experienţa profesională acumulată în domeniul de specialitate.
  • Domeniul impune capacitate de adaptare, rezistenţă la stres, atenţie concentrată şi distributivă, perseverenţă, dorinţa de perfecţionare continuă, un bun echilibru psihoemoţional, capacitate de a lucra pe proiecte cu asumarea responsabilităţii.
  • Exprimarea fluentă într-o limbă de circulaţie internaţională este obligatorie.

Cerinţe specifice pentru protecţie:

  • Absolvent cu diplomă de bacalaureat al unei instituţii de învăţământ liceal acreditate.
  • Vârsta limită este de 30 de ani.
  • Pentru a ocupa un post în acest domeniu, candidaţii trebuie să aibă memorie vizuală, o bună percepţie a spaţiului şi timpului, aptitudini de comunicare, capacitate de a evalua şi lua decizii, viteză bună de reacţie şi minime abilităţi tehnice.
  • Disponibilitatea de a lucra în exterior este obligatorie.
  • Candidaţii pentru încadrare trebuie să aibă o înălţime de minim 1,70 m şi să fie apţi din punct de vedere al pregătirii fizice, psihologic şi medical.
  • Activitatea se desfăşoară în ture.

Persoanele interesate pot aplica pe siteul SIE.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

De ce bat clopotele bisericilor catolice din lume, în fiecare zi la ora 12 și care este legătura cu Alba Iulia

Publicat

De la Barcelona, la Roma, Lisabona, Viena, Paris sau Rio de Janeiro, clopotele bisericilor catolice bat exact la ora 12, în amintirea momentului în care Iancu de Hunedoara a salvat Creștinătatea din Europa vestică. 

Victoria acestuia la Belgrad, împotriva armatei turce condusă de Mahomed al II-lea în anul 1456, i-a adus recunoştinţa întregii lumi catolice.

A fost un moment de cotitură în istoria umanității, așa cum o știm astăzi. Sultanul Mahomed al II-lea a mobilizat, pentru cucerirea Belgradului forţe impresionante: circa 150.000 de soldaţi, o artilerie de asediu superioară celei folosite împotriva Constantinopolului şi o flotă ce urma să acţioneze pe Dunăre (60 – 65 de galere şi circa 150 de vase mai mici).

Iancu de Hunedoara şi-a întărit garnizoana cetăţii cu 5.000 de mercenari. Cu sprijinul călugărului franciscan Ioan de Capistrano, care a desfăşurat o intensă propagandă pentru o nouă cruciadă antiotomană, Iancu a reuşit să ridice o oaste de circa 30.000 de oameni, în cea mai mare parte vlahi şi sârbi ortodocşi, şi o flotă improvizată formată din 200 de vase.

”Din 4 iulie 1456, timp de câteva zile, artileria otomană, compusă din 300 de tunuri, a bombardat zidurile oraşului, încercând blocarea aprovizionării acestuia pe Dunăre, cu ajutorul flotei fluviale. La 14 iulie, flota creştină ataca vasele otomane distrugând şapte galere mari şi mai multe mici, provocând dispersarea acestora şi reuşind aprovizionarea cetăţii.

În zilele următoare, forţele terestre comandate de Iancu au reuşit să spargă blocada otomană în zona Zemunului, ocupând poziţii favorabile. La 21 iulie, sultanul a încercat să forţeze victoria printr-un asalt general. De două ori turcii au reuşit să pătrundă în oraş, dar au fost respinşi.

Al treilea atac asupra podului care asigura intrarea în fortăreaţa a fost respins de trupele comandate de Capistrano. Asupra turcilor care puseseră scări de asalt pe ziduri a fost aruncată apă clocotită şi materiale inflamabile.

Noi şi noi detaşamente de „cruciaţi” soseau pe Dunăre în cetate şi, spre seară, au trecut la contraatac, oraşul fiind despresurat. La 22 iulie, armata creştină a trecut Sava, dezlănţuind atacul general.

Tunurile turcilor au fost capturate şi folosite împotriva armatei sultanului, care a fost rănit de o săgeată, fiind salvat de aga ienicerilor, Hassan, care şi-a dat viaţa protejându-l pe sultan cu propriul trup.

La 23 iulie, turcii s-au retras în degringoladă, părăsind tabăra, lăsând în urmă o pradă uriaşă şi foarte mulţi morţi (circa 24.000, după sursele creştine, în timpul asediului, cărora s-au adăugat alţii, în timpul retragerii) şi prizonieri (circa 4.000).

Creştinii au pierdut relativ puţini oameni, circa 3.000 – 4.000”, afirmă istoricul Camil Mureşan în cartea „Ioan de Hunedoara şi vremea sa“.

catedrala romano catolica 2

Concepţia strategică modernă a lui Iancu l-a ajutat să-l înfrângă pe sultan în ciuda raportului de forţe defavorabil creştinilor.

Ca omagiu, papa Calixt al III-lea a elogiat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind ”cel mai fericit moment al vieţii sale” şi a decretat, printr-o bulă papală emisă pe 6 august 1456, ca toate clopotele bisericilor catolice din Europa să fie trase în fiecare zi la ora 12.00, ”până la sfârșitul veacurilor”.

Această practică, a trasului clopotelor de amiază, este atribuită în mod tradiţional sărbătoririi internaţionale a victoriei în bătălia de la Belgrad, contra oştirii otomane a sultanului Mehmed al II-lea Cuceritorul Constantinopolului.

Iancu de Hunedoara își are mormântul în Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail din Alba Iulia, vizitat anual de mii de turiști. Puțină lume știe însă că trupul domnitorului nu se mai află acolo, mormântul fiind jefuit și devastat de mai multe ori pe parcursul Evului Mediu, cu prilejul unor invazii.

Sursa: adevărul.ro, agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

GRAFIC: Incidența pe județe a cazurilor COVID: Situația din Alba. Date oficiale din 25 octombrie

Publicat

Grupul de Comunicare Strategică a transmis duminică, 25 octombrie, situația incidenței cazurilor COVID pe județe, actualizată.

Județele cu incidență de peste 3 infectări la mia de locuitori în ultimele 14 zile sunt Alba (3,69), Cluj (3,33), Harghita (3,3) și Sălaj (3,01).

Capitala depășește și ea acest indice: 3,35.

Harta județelor cu incidență de peste 3 la mia de locuitori

Mai multe județe au depășit pragul de 1,5 infectări la mie și se apropie și ele de acest prag.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

3.855 de cazuri noi de COVID-19 au fost confirmate în România, în ultimele 24 de ore. Situația actualizată în 25 octombrie

Publicat

Până astăzi, 25 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 209.648 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

149.741 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.855 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 6.391 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

73 de decese

În intervalul 24.10.2020 (10:00) – 25.10.2020 (10:00) au fost raportate 73 de decese (37 bărbați și 36 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Olt, Prahova, Sibiu, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 16 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 24 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 23 decese la categoria de peste 80 de ani.

71 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.482. Dintre acestea, 828 sunt internate la ATI.

Câte teste au fost prelucrate în total

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.055.989 de teste. Dintre acestea, 19.292 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 11.948 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.344 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 54 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 25 octombrie.

Pe teritoriul României, 26.043 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.907 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 55.355 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 51 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.996 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 7.465 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 1.332.740 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 9 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Nr. crt.

Județ

Număr de cazuri confirmate(total)

Număr de cazuri nou confirmate

1.

Alba

4163

227 (corect 86)

2.

Arad

4487

107

3.

Argeș

6481

57

4.

Bacău

7371

79

5.

Bihor

5431

151

6.

Bistrița-Năsăud

2297

62

7.

Botoșani

2720

46

8.

Brașov

8677

97

9.

Brăila

3180

25

10.

Buzău

3592

46

11.

Caraș-Severin

2297

28

12.

Călărași

1446

53

13.

Cluj

7430

164

14.

Constanța

4961

96

15.

Covasna

1950

56

16.

Dâmbovița

5867

110

17.

Dolj

5382

164

18.

Galați

5836

37

19.

Giurgiu

1674

13

20.

Gorj

2663

23

21.

Harghita

2575

47

22.

Hunedoara

3709

26

23.

Ialomița

1907

29

24.

Iași

9435

144

25.

Ilfov

5430

102

26.

Maramureș

3587

65

27.

Mehedinți

1945

31

28.

Mureș

4191

137

29.

Neamț

5474

82

30.

Olt

3107

62

31.

Prahova

8888

164

32.

Satu Mare

1416

41

33.

Sălaj

2092

100

34.

Sibiu

4349

150

35.

Suceava

8635

78

36.

Teleorman

2735

10

37.

Timiș

7338

160

38.

Tulcea

1360

17

39.

Vaslui

4571

55

40.

Vâlcea

4363

129

41.

Vrancea

3264

30

42.

Mun. București

31231

555

43.

141

TOTAL

209.648

3.855

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate