Experţii de la Grupul Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural de la Roşia Montană au analizat situaţia din localitate

Grupul Independent de Monitorizare a Patrimoniului Cultural de la Roşia Montană (GIMPCRM), format din experţi în domeniul cercetării şi protecţiei patrimoniului, au realizat o analiză detaliată, pe parcursul a şase luni, referitoare la aspectele culturale, arheologice, arhitecturale şi etnografice ale comunei Roşia Montană. Specialiştii susţin dezvoltarea economică a zonei, prin proiectul minier, ca soluţie viabilă de salvare şi punere în valoare a patrimoniului de la Roşia Montană.

GIMPCRM a redactat un set de 17 recomandări specifice, adresate în special companiei „Roşia Montană Gold Corporation”, dar şi autorităţilor competente, în care arată că peisajul cultural din Roşia Montană este în cea mai mare măsură rezultatul ocupaţiei de bază a locuitorilor acesteia, mineritul. În opinia acestora, proiectul minier continuă tradiţia locală şi contribuie la evitarea depopulării severe, prin perspectiva de dezvoltare pe care o oferă zonei.

În urma întâlnirilor de lucru desfăşurate în perioada menţionată, reprezentanţii GIMPCRM susţin că varianta dezvoltării zonei prin prisma conservării in situ nu este suficientă pentru a constitui o soluţie viabilă pentru Roşia Montană. Aceasta ar trebui să intre în patrimoniul UNESCO şi să beneficieze de un program masiv de investiţii, pe care nici organizaţia menţionată, nici fondurile publice nu îl pot asigura, după cum se precizează într-un comunicat al companiei „Roşia Montană Gold Corporation”.

“Apelul la înscrierea Roşiei Montane în lista tentativă a României la UNESCO nu este decât o încercare de a stopa artificial un proiect industrial. Tehnic vorbind, şi în cazul în care ar avea loc, în fapt o asemenea includere nu ar aduce, deocamdată şi în viitorul mediu, nicio schimbare fizică în starea deplorabilă a unora dintre monumentele locale. Pe termen mediu şi lung, înseamnă, de fapt, a arunca problema într-un viitor la fel de lipsit de resurse financiare. Protecţia UNESCO, de pildă, nu salvează deloc de la ruină şi pieire localităţi precum St.Louis, Senegal, cu un patrimoniu semnificativ mai consistent decât Roşia Montană. Starea deplorabilă a celorlalte situri miniere din România, aşa cum sunt acelea de la Brad, Bucium, Almaşul Mare, la fel de relevante pentru istoria mineritului în Dacia romană ca şi cel de la Roşia Montană, demonstrează adevărata atitudine faţă de obiectivele de patrimoniu, atunci când acestea nu sunt asociate cu altfel de interese”, arată reprezentanţii GIMPCRM.

Din cercetările acestora, patrimoniul Roşiei Montane, mai ales cel arhitectonic, se află în pericol de dispariţie. Specialiştii Grupului susţin că fără intervenţii masive, în aproximativ 5-10 ani, acesta nu va mai permite activităţi de restaurare sau conservare. De asemenea, ei sunt de părere că elementele cu valori de patrimoniu cultural cercetate, care din motive obiective (zone extrem de periculoase din subteran, inundate, etc.) nu pot fi puse in valoare prin conservate in situ pot fi refăcute sub formă de replici la scara naturală.

Referitor la agroturism, ca alternativă pentru susţinerea comunităţii, bazat pe gospodăria individuală, GIMPCRM a concluzionat că nu este suficient, ca sursă de sprijin continuu pentru locuitori, nici chiar prin infuzie urgentă de capital, din cauza unor factori subiectivi şi obiectivi.

Evaluând variantele de dezvoltare locală cu impact asupra patrimoniului, reprezentanţii GIMPCRM consideră că soluţia oferită de RMGC este singura viabilă, având în vedere că aceasta are intenţia de a se implica, pe lângă echipele de arheologi desemnate, în continuarea lucrărilor de salvare arheologică şi pe perioada construcţiei şi exploatării, pentru a preîntâmpina eventuala pierdere a unor vestigii arheologice care ar mai putea fi descoperite, odată cu începerea lucrărilor industriale de anvergură. GIMPCRM solicită, de altfel, să fie informat în detaliu cu privire la măsurarea impactului pe care activităţile industriale îl au asupra clădirilor monument istoric din zona protejată. În plus, recomandă recomandă autorităţilor competente să urgenteze procesul de decizie cu privire la implementarea proiectului minier propus de RMGC.

În opinia specialiştilor amintiţi, RMGC va trebui să asigure, în noile amplasamente unde au fost sau vor fi relocaţi locuitori din Roşia Montană, a tuturor condiţiilor necesare pentru păstrarea identităţii culturale, inclusiv prin construirea unor lăcaşuri de cult, referindu-se şi la definitivarea proiectului de restaurare a monumentului funerar de la Tăul Găuri şi la înfiinţarea Fundaţiei pentru Dezvoltare Durabilă Roşia Montană, pentru gestionarea bunurilor de patrimoniu.

GIMPCRM a fost constituit în luna februarie 2011 şi are ca membri pe: acad. Alexandru Vulpe – preşedintele Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; acad. Răzvan Theodorescu – membru al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audio-Vizual a Academiei Române, secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est Europene (UNESCO); acad. Ioan Aurel Pop – membru al Secţiei de Arheologie şi Ştiinţe Istorice a Academiei Române; prof. univ. dr. doc. Nicolae Gudea, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Vasile Moga, Universitatea „1 Decembrie” din Alba Iulia; prof. univ. dr. Ioan Opriş – Universitatea „Valahia” din Târgovişte; conf. univ. dr. Alexandru Diaconescu – Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Florin Anghel – Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi prof. dr. univ. arh. Augustin Ioan – Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, Bucureşti.