FOTO: Catedrala Neamului, inaugurată duminică. Date despre dimensiuni, amplasament și simbolism religios

Peste 30.000 de credincioşi din toată țară şi 2.000 de invitaţi oficiali participă, duminică, la sfinţirea Catedralei Naţionale, evenimentul fiind organizat de Patriarhia Română. Invitaţii oficiali vor putea intra în interior, iar credincioşii vor sta pe esplanada din faţa Catedralei şi vor putea urmări slujba Sfintei Liturghii pe ecranele special montate. 700 de autocare au adus pelerinii la București.

Slujbele vor fi oficiate de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Romă, şi de PF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de un sobor de mitropoliţi şi preoţi.

Construcția ei a fost începută în 2010 și, inițial, se dorea că până în 2013 clădirea să fie ridicată la roșu. Însă costurile au crescut permanent și a fost nevoie de zeci de milioane de euro alocați de guverne și de primarii din București, pentru a se ajunge la stadiu actual.

Totuși, catedrala care a stârnit multe controverse, aduce în aceste zile la București aproximativ 30.000 de credincioși.

Încă de sâmbătă seara, oameni din toate colțurile țării au început să sosească în Capitală pentru a fi prezenți la mult așteptata ceremonie.

Patriarhia a anunțat că duminică la ora 13:00, racla cu Cinstita Mână a Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, şi racla cu moaştele Sfintei Mari Muceniţe Ecaterina vor fi aşezate la ieşirea din Sfântul Altar al Catedralei Naţionale pentru a fi cinstite de către credincioşi, după închinarea acestora în Altar.

După finalul Liturghei, toţi credincioşii pelerini ortodocşi prezenţi vor avea acces în Catedrală, atât în ziua sfinţirii (25 noiembrie), cât şi în zilele următoare (26-29 noiembrie, „zilele sfinţirii”), având posibilitatea să se închine în Altar, nou sfinţit.

Date tehnice ale lăcașului de cult

Amplasament

Imobilul se află situat în Municipiul Bucureşti, Sector 5, Calea 13 Septembrie, nr. 4-60. Conform Planului Urbanistic General Bucureşti, terenul intravilan este situat în zona CA1, subzonă centrală cu clădiri de înălțime medie și mare în regim de construire continuu sau discontinuu.

Condiții de urbanism

Regimul de înălţime: S+D+P cu înălțimea totală de 120 m până la baza crucii de pe turla principală – Pantocrator [2]

Situația ocupărilor definitive de teren:

– Suprafaţa totală a terenului: 110.000 mp

– Procentul de ocupare a terenului: P.O.T.  =  21,20%

– Coeficientul de utilizare a terenului: C.U.T.  =  0,84

Vecinătăți:

– Nord – Palatul Parlamentului

– Sud  – Calea 13 Septembrie

– Est   – Palatul Parlamentului

– Vest – Str. Izvor

Descrierea amplasamentului:

Catedrala Mântuirii Neamului este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecţia dintre strada Calea 13 Septembrie şi strada Izvor.

Terenul cu o suprafaţă de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcţia est-vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie.

În zona amplasamentului se află mai multe construcţii monumentale care reprezintă importante instituţii ale statului, respectiv Palatul Parlamentului, Academia Română (Institute de cercetare) și Ministerul Apărării Naţionale, de asemenea Hotelul Marriott şi o serie de blocuri de locuit desfăşurate de-a lungul străzii Calea 13 Septembrie. În acest context urban, viitoarea Catedrală poate fi privită ca un ax vertical sau un pol unificator pentru toate aceste clădiri situate astfel într-un ansamblu urbanistic unitar și reprezentativ.

Justificarea amplasamentului

Acest amplasament final, pe Dealul Arsenalului, în spatele Casei Poporului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locaţii au fost propuse, în etape diferite (Piaţa Unirii  – 1999, Piaţa Alba-Iulia – 2001 şi Parcul Carol – 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuşi,  în anul 2005, acest amplasament, deşi el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensităţii Casei Poporului. De ce Patriarhia a acceptat în cele din urmă acest amplasament? Deoarece a considerat acceptarea locaţiei ca pe o reparaţie morală sau „o lumină de Înviere” pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Alte considerente au mai fost:

– Amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiţiei creştine de-a construi lăcaşuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevaţie spirituală sau la urcuş interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul şi Mântuitorul lumii (Pantocratorul);

– Orientarea est-vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est) conform cerinţelor liturgice tradiţionale;

– Prezenţa în zonă a unor instituţii importante ca Parlamentul României, Ministerul Apărării Naţionale şi Academia Română (Institute de cercetare) cheamă la dialog şi cooperare multiplă pentru binele societăţii româneşti. În acest sens, hramurile Catedralei, Înălţarea Domnului şi Ziua eroilor români, precum şi Sfântul Andrei, Apostolul românilor şi Ocrotitorul României, au semnificaţii multiple.

Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului şi în apropierea Ministerului Apărării Naţionale, este prin excelenţă Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s-au jertfit pentru apărarea poporului român şi pentru organizarea lui într-un stat independent – România.

Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfăşoară pe o lungime de 126,10 de metri, o lățime de 67,70 metri şi o înălţime de 120,00 metri până la baza crucii de pe turla principală. Aici se află principalele spaţii liturgice, dispuse succesiv, în conformitate cu cerinţele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul și altarul situat în partea de răsărit.

Pe laturile de nord și sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar peste naos se înalță turla principală (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află amplasat spaţiul rezervat corului, iar deasupra acestui spaţiu se ridică turla clopotniță. La nivelele superioare ale pronaosului şi naosului sunt dispuse galerii (balcoane) laterale interioare, precum și un circuit interior în jurul bazei turlei principale la cota +56,00 m şi unul exterior la cota +91,00 m în jurul cupolei turlei principale – Belvedere spre a privi orașul (ca la multe alte catedrale europene). Circulația verticală se va realiza pe scări și prin 8 ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelele inferioare şi superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități.

La nivelele inferioare ale Catedralei (sub cota +0,00) sunt prevăzute: un paraclispentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creștinismului românesc, spaţii pentru consiliere pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți şi obiecte bisericeşti, iar în exterior, spaţii pentru parcare subterană.

Arhitectura Catedralei reprezintă o sinteză între tradiție si contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești şi turnuri zvelte transilvane), precum şi elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ținând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Occident.

Semnificații teologice

Conceptul noului ansamblu al catedralei trebuie să aibă o dublă semnificaţie în plan semiologic cu reverberaţii evident liturgice.

Prima semnificaţie se referă la conformarea în plan a ansamblului. Aceasta trebuie să reprezinte caracterul liturgic-misionar pe care tematica îl subliniază în cele ce urmează.

Cea de a doua semnificaţie este dată fără îndoială de componenta dominantă a întregului: Catedrala. Aceasta va fi polarizatoarea tuturor celorlalte componente, pivot al compoziţiei generale. Fiecare se va înscrie pe coordonate proprii, susţinând însă întregul, în semnificaţia sa duhovnicească. Elementele componente ale ansamblului sunt trei:

Incinta de acces care are în centrul său fântâna–baptisteriu, simbol al Tainei Botezului. Ea este delimitată în partea de vest de cele două clădiri cu volumetrie concavă spre incintă: casa “Sfântul Andrei” (pentru cler şi întruniri) şi casa “Pelerinul” (pentru pelerini), orientate către catedrală. Această conformare planimetrică se continuă prin doua fronturi tot concave, materializate prin lampadare.

Dispunerea lor, sugerând piciorul unui mare potir, reprezintă locul de împlinire în comuniune a credincioşilor, o baie a renaşterii noastre prin recunoştinţa pe care o exprimăm faţă de Dumnezeu. Lampadarele, configurând potirul prin lumină, simbolizează Taina Mirungerii. Ele sunt simbolul morţii faţă de păcat şi al învierii pentru sfinţenie şi viaţă veşnică.

În final, compoziţia ansamblului este încununată de biserică. Văzută ca lăcaş de cult, trebuie să reţinem că Biserica este expresia de comuniune mărturisitoare a lui Hristos Domnul şi se împărtăşeşte cu El. Ea este lăcaşul Sfintei Euharistii.

De aceea, altarul, locul unde se sfinţesc Darurile Euharistice, este locul central al bisericii. Este foarte important să cunoaştem conţinutul spiritual al credinţei, pentru ca lăcaşul de cult să simbolizeze, să semnifice în formă zidită, Cuvântul care zideşte comuniunea; un lăcaş de cult este cuvânt construit în simbol.

Chiar dacă nu se aude nimic în biserică, felul în care aceasta este construită devine o predică, o reflecţie teologică, sete de cuvânt teologic zidit, este cuvântul vizualizat, nu numai prin icoane, ci şi prin modul de a organiza spaţiul, ca spaţiu sacru pentru întâlnirea şi comuniunea cu Dumnezeu Cel Unul Sfânt, cu Sfânta Treime.

Din acest punct de vedere pentru biserică avem trei etape distincte si complementare: biserica în forma de corabie care este obligatorie potrivit Constituţiilor Apostolice, care sunt scrise la sfârşitul sec. al III-lea, începutul sec. al IV-lea. În Constituţiile Apostolice, Cartea a doua, cap. 57, este prevăzut ca, biserica, înainte de toate, “să fie lungă şi încăpătoare, apoi să fie îndreptată cu altarul spre răsărit, de amândouă părţile în faţă sa, în altar să aibă pastoforii, adică Proscomidiarul şi Diaconiconul; în fine, să fie asemenea unei corăbii”.

Acesta este un act normativ care stabileşte cum trebuie să fie biserica. Până acum, această formă recomandată cu insistenţă şi cu o anumită obligativitate nu este întâmplătoare, nu este arbitrară. Nu avem voie să construim nimic arbitrar, ce nu are motivaţie teologică, pentru că nu este asimilabil construcţiei bisericii.

Totuşi, se pot dezvolta sau aprofunda sensuri teologice din Sfânta Scriptură în arhitectura sacră, punând accentul pe aspecte ce nu au fost suficient evidenţiate în epoca precedentă. Există o libertate foarte mare în construcţii, cu condiţia ca arhitectul să fie teolog, sau să fie sfătuit de un teolog, în înţelesul că arhitectura, când aduce ceva nou ca formă, nu aduce ceva nou şi în conţinut în ceea ce priveşte credinţa.

Necesitatea construirii ei

Necesitatea liturgică

Actuala Catedrală patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656-1658), a fost iniţial biserică mănăstirească, devenită ulterior catedrală mitropolitană în anul 1668, iar din anul 1925, odată cu înfiinţarea Patriarhiei Române, ea serveşte în mod provizoriu drept Catedrală patriarhală până la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, aşa cum se menţionează în pisania scrisă deasupra uşii de intrare de patriarhul Miron Cristea, după lucrările de restaurare din anii 1932-1935.

Toate catedralele mitropolitane din provinciile româneşti sunt cu mult mai încăpătoare decât actuala Catedrală patriarhală şi oferă clerului şi credincioşilor condiţii mai bune pentru desfăşurarea cultului.

Necesitatea publică

Potrivit Legii cultelor nr. 489/2006, cultele sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică (art. 8, alin. 1). În Catedrala Mântuirii Neamului vor fi organizate ceremonii religioase cu caracter public naţional, ca de exemplu pomenirea eroilor neamului românesc la sărbătoarea Înălţării Domnului şi Ziua eroilor, (unul dintre hramurile viitoarei Catedrale patriarhale) şi a eroilor din Decembrie 1989 sau slujba de Te-Deum la Ziua Naţională 1 Decembrie.

În acelaşi timp, în Catedrala Mântuirii Neamului se vor desfăşura alte ceremonii, aniversări sau comemorări cu caracter naţional şi internaţional, vor fi primiţi oaspeţii din străinătate şi vor fi organizate evenimente cu semnificaţie religioasă, congrese, conferinţe şi alte manifestări ale preoţilor şi tinerilor români din ţară şi străinătate. Utilitatea publică a viitoarei Catedrale patriarhale va fi evidenţiată şi de amenajarea spaţiului generos de aproape 6 hectare din jurul ei ca parc public, mărind suprafaţa spaţiilor verzi din Bucureşti.

Simbol al unităţii dintre lucrarea spirituală şi socială a Bisericii

În ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului, lucrarea spirituală de ordin liturgic, catehetic şi omiletic se va desfăşura în unitate şi completare cu lucrarea social-culturală prin Centrul de conferinţe şi Muzeul creştinismului românesc, social-filantropică prin cantina şi căminul pentru pelerini, şi social-medicală prin Centrul de diagnostic şi tratament, toate în incinta Catedralei noi.

Simbol al unităţii dintre generaţii şi al românilor depretutindeni

Catedrala Mântuirii Neamului, prin stilul arhitectonic tradiţional bizantin- românesc, va fi reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român. Picturile şi mozaicurile viitoarei Catedrale patriarhale vor include sfinţi şi lăcaşuri de cult reprezentative din toate provinciile româneşti şi chiar ale comunităţilor de români din afara României.

Simbol al demnitătii naţionale

Biserica Ortodoxă Română este astăzi singura între Bisericile ortodoxe fără o catedrală reprezentativă pentru credinţa majorităţii poporului român. în mai multe ţări din lume Catedrala din capitală se numeşte catedrală naţională. De exemplu, National Cathedral din Washington este catedrală naţională, în care au loc şi ceremonii cu valoare de simbol naţional. De remarcat faptul că în Bucureşti a fost construit stadionul National Arena cu o capacitate de 55.000 de locuri, din fonduri publice, fără mari proteste în legătură cu oportunitatea acestui obiectiv sportiv naţional. În schimb, Catedrala Mântuirii Neamului, cu o capacitate de 5.000 de locuri, va fi construită doar parţial din fonduri publice, ceilalţi bani fiind din donaţii ale clerului şi credincioşilor ortodocşi români din ţară şi străinătate. Deşi este cu puţin mai înaltă decât Palatul Parlamentului, având înălţimea de 120 metri, Catedrala reprezintă doar a zecea parte din suprafaţa desfăşurată a acestuia.

Complementară şcolilor şi spitalelor din România

Noua Catedrală patriarhală nu poate fi pusă în concurenţă sau opoziţie cu şcolile şi spitalele din România, aşa cum fac cei ostili construirii ei, deoarece ea este complementară acestora. Şcolile publice din România sunt concurate şi completate de multe şcoli particulare, apărute după 1990, aşa cum spitalele şi alte unităţi medicale de stat sunt concurate şi completate de centre medicale private.

În schimb, Catedrala Mântuirii Neamului nu poate fi înlocuită de una privată, deoarece Catedrala este un simbol al unei mari comunităţi în rugăciune, al unui oraş întreg, al unei provincii şi al unui popor.

Biserica este singura şcoală care nu se finalizează cu examenul de bacalureat sau cu studiile de doctorat, ci rămâne permanent o şcoală spirituală pentru toată viaţa, care îndrumă oamenii să caute viaţa cerească veşnică, încă din timpul vieţii lor pământeşti. În plus, ea este singurul spital care vindecă pe om de păcate prin iertare şi prin cultivarea virtuţilor spre a dobândi sănătate sufletească şi iubire curată pentru armonia în familie şi societate.

Aşadar, Biserica este şcoală spirituală şi spital duhovnicesc, complementară tuturor şcolilor şi spitalelor publice. De aceea, la solicitarea Bisericii, în şcolile publice se predă şi religia, care educă pe copii şi tineri în spiritul valorilor perene şi eterne, completând astfel disciplinele ştiinţifice, iar în spitale sunt prezenţi preoţi de caritate care ajută şi completează practica medicală ştiinţifică, întrucât omul este nu numai trup, ci şi suflet.

Sursă și foto: texte și foto preluate de pe siteul catedralaneamului.ro