Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Întâlnire organizată de Camera Agricolă Alba pentru impulsionarea producătorilor să cultive sfeclă de zahăr. Detalii despre cultură, subvenţii şi cheltuieli


Publicat

Camera Agricolă Judeţeană Alba a organizat, joi, o întâlnire a producătorilor agricoli şi  a cultivatorilor de sfeclă de zahăr din zona Lunca Mureş. Având în vedere că este cultura cel mai bine subvenţionată prin fonduri europene şi de stat, după cea de tutun, acţiunea a avut drept scop impulsionarea agricultorilor să investească în acest sens.

Gazda întâlnirii a fost inginerul Ioan Rusu, preşedintele asociaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr din judeţul Alba. Acesta a amintit că la nivel naţional suprafaţa agricolă ocupată cu sfeclă de zahăr a scăzut foarte mult, lipsa interesului agricultorilor pentru această cultură fiind legat de fărâmiţarea accentuată a terenului, slaba dotare cu maşini agricole performante, nerespectarea tehnologiei, reducerea numărului fabricilor de zahăr.

Inginerul Simona Gherasim de la Camera Agricolă Judeteană Alba a prezentat detalii legate de importanţa acestei culturi:

Sfecla de zahăr se foloseşte pentru extracţia de zahăr, acesta fiind folosit în alimentaţie. Din producţia secundară se obtine furaj pentru animale crud sau însilozat. Taieţeii de sfeclă completaţi cu concentrate proteice se recomandă în furajarea animalelor adulte puse la îngrăşat şi a vacilor de lapte. Melasa se foloseşte în furajarea animalelor în amestec cu fân şi paie sau în industria produselor alcoolice. Zahărul şi subprodusele din industrializarea sfeclei reprezintă materii prime pentru toată gama de produse zaharoase, drojdia de bere şi cea furajeră, băuturi alcoolice, diverşi acizi, butanol, betanina, în industria cosmetică etc. Sfecla de zahăr este bună plantă premergătoare pentru numeroase culturi agricole, lăsând terenul curat de buruieni şi într-o stare fizică bună.

Cultura necesită un asolament raţional şi nivel ridicat de fertilizare, pesticide şi maşini complexe pentru a satisface cerinţele unei tehnologii moderne. Legat de acest aspect, Ioan Rusu a prezentat tehnologia aplicată de el, precizând că sfecla de zahăr este o cultură grea, pretenţioasă, care necesită terenuri foarte bine lucrate. În toamnă s-a făcut erbicidare totală, scarificare la 40 cm adâncime, arătură, fertilizare cu îngrăşăminte cu potasiu 250 kg/ha, primăvara – fertilizare cu 300 – 350 k/ha îngrăşăminte complexe. Semănatul s-a executat în perioada 13 -16 martie.

Pentru a mentine cultura curată de buruieni, s-au făcut mai multe erbicidari, intervenindu-se în fiecare parcelă cu erbicide specifice în funcţie de buruienile prezente.

Rusu a subliniat în mod deosebit faptul că sfecla de zahăr este o cultură care presupune cheltuieli mari de producţie. Pentru a acoperi costurile pe un hectar, este nevoie de 32 tone de sfeclă de zahăr, în condiţiile în care digestia (conţinutul de zahăr) este mare. În mod obişnuit, sfecla se preia la o digestie de 18 – 22%.

În bani, cheltuielile pe hectar se ridică la aproximativ 5.500 – 6.000 de lei inclusiv recoltatul.

Dacă sunt condiţii meteo propice şi cultura de sfeclă se menţine într-o stare bună printr – o tehnologie corectă, la care se adaugă subvenţia care ar putea ajunge la aproximativ 600 euro/ha, se obţine beneficiu.

Cultivatorii de sfeclă de zahăr încheie contracte cu fabrica de zahăr. În cadrul întâlnirii, s-a menţionat faptul că anul trecut au fost probleme la predarea sfeclei, legate de scăzămintele efectuate la cantitatea predată, care au fost  prea mari.

O problemă semnalată de către producătorii agricoli prezenţi a fost aceea legată de perioada de timp de la recoltare şi până la transportul şi predarea sfeclei. După recoltare, sfecla rămâne şi 2-3 săptămâni în stivă şi scade foarte mult în greutate.

Rusu a făcut precizarea că, pentru a evita această situatie, în acest an recoltarea se va face în etape. O altă problemă semnalată de către cei prezenţi a fost şi faptul că Fabrica de zahăr nu mai decontează transportul care este destul de costisitor.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Artiștii de la ȘEZI, într-o expoziție colectivă la Castelul Cantacuzino. Octavia și Lucian Loiș, inspirați de arta tradițională

Publicat

Stilul Neoromânesc este unul dintre cele mai importante stiluri arhitecturale din țara noastră, punctând un moment în care România se aliniază la un curent internațional important – Art Nouveau.

Expoziția Detaliul Neoromânesc de la Castelul Cantacuzino Bușteni aduce la un loc pictură, carte, sculptură, mozaic, fotografie, mobilier, țesături, serigrafie, broderie. 

Printre artiștii găzduiți acolo se numără și arhitecții Octavia și Lucian Loiș, împreună cu artiștii în lemn Viorel Bota și Adrian Bota, care formează echipa ȘEZI. Aceștia au un atelier de design și mobilier la Hăpria – Județul Alba.

”Câteva cuvinte despre artiști veți găsi aici, dar obiectele lor vorbesc de la sine și merită văzute. Atât castelul, cât și priveliștea sunt superbe, presărate cu liniște și delicatețe” au precizat organizatorii.

Octavia și Lucian Loiș, arhitecți după facultate, artiști înainte, sculptori în timp, tâmplari din întâmplare,  după cum se caracterizează, au pus bazele ȘEZI în 2014.

De-a lungul Facultății de Arhitectură din Cluj au purtat admirația față de folclor și respectul pentru oamenii simpli și atât de creativi.

Profesia le-a dat liberatea să se integreze printre cei care au creat, creează și vor crea, spre păstrarea identității naționale. Ideile lor nu au limite. Iar libertatea totală de exprimare o descoperă atunci când proiectul se transformă în realitate, datorită echipei de specialiști din atelier, Viorel Bota și Adrian Bota.

Drumul de la arhitectură la atelierul de tâmplărie s-a deschis odată cu două scaune pentru mire și mireasă, realizate pentru un cuplu care și-au unit destinele. Le-au denumit „Șezi” – șezi la casa ta, șezi pe scaun – iar de atunci așa le-a rămas numele.

Nu s-au oprit aici, au simțit imboldul de a continua. Astfel au creat o gamă largă de produse cu inspirație tradițional românească.

Citește și: VIDEO Ceasurile Tissot dau (h)ora exactă de la Hăpria. Reportaj în atelierul ȘEZI, cu reprezentanții brandului elvețian

Printre piesele de mobilier expuse în cadrul minunat al Castelului Cantacuzino se află „Dulapul Neo”, pictat cu verde: desenul Mariei Poștea din cartea „Detaliul Neoromânesc / The Neoromanian Detail” a stat la baza proiectului.

Locuința impunătoare a generalului Vasile Zottu, construită în 1909, a fost sursa de inspirație, având ca decor elemente vegetale și forme organice.

„Masa – mileu” și cele 12 scaune, alături de scaunul „Lilium” și banca „Rădăcini și aripi” formează Salonul Ardelenesc, adus din vechime într-o atmosferă deosebită.

Lemnul de tei cusut cu ață albastră care formează friza decorativă pe scaunul „Val”, „Banca Sol” cu spătarul preluat de pe o furcă de tors din Munții Apuseni, Scaunele „Soarele și Luna” cu simboluri ale eclipsei pe soare, cusăturile și broderiile realizate manual de Arome Cusute, toate acestea fac parte din expoziție și se integrează perfect în fostele dormitoare ale Castelului Cantacuzino.

Cei doi arhitecți speră ca prin munca lor să contribuie la tezaurul neamului românesc. Mai multe detalii puteți găsi pe sezi.ro.

„Detaliul Neoromânesc – București” este un album de ornamentică apărut în martie 2020 la Editura Intaglio și este un proiect coordonat și ilustrat de Maria Poștea și Bogdan Gărgăriță și scris de Dr. Oana Marinache (cercetător științific și istoric de artă).

Intenția albumului este de a atrage atenția asupra frumoaselor clădiri neoromânești care reprezintă înflorirea stilului național de sfârșit de secol XIX și început de secol XX. Maria și Bogdan au surprins ornamente și fațade întregi ale clădirilor, pictandu-le în acuarelă pentru a elimina elementele care distrag atenția de la subiect, cum ar fi cabluri, vandalizare, deteriorări etc.

La expoziția de la Castelul Cantacuzino din Bușteni sunt prezentate pentru prima oară public o selecție dintre ilustrațiile albumului „Detaliul Neoromânesc – București”, alături de alte lucrări personale și fragmente din disertația Mariei Poștea.

Printre acestea se numără:
– 70 acuarele din cartea Detaliul Neoromânesc – București – Bogdan Gărgăriță șiMaria Poștea
– 3 panouri serigrafice – Maria Poștea
– lucrări grafică – semnate Bogdan Gărgăriță și Maria Poștea

Bogdan Gărgăriță și Maria Poștea sunt artiști plastici, membrii UAP, absolvenți UNArte, cu peste 10 ani de experiență în domeniu. În martie 2017 au fondat împreună Editura Intaglio, unde până în prezent au publicat 17 titluri, printre care cărți de colecție pentru adulți, povești clasice, cât și originale pentru copii. Mai multe detalii pe www.edituraintaglio.com.

Cătălin D. Constantin este editor de carte și antropolog. Predă cursuri la Facultatea de Litere a Universității din București. Teza de doctorat, susținută la Facultatea de Litere și publicată în 2013, a avut ca temă viața de zi cu zi în orașele românești la începutul secolului XX. Îmbinând pasiunea pentru fotografie cu plăcerea de a scrie și de a călători, Cătălin D. Constantin a susținut, în 2014, un al doilea doctorat, la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“.

A coordonat mai multe colecții de beletristică și a editat numeroase volume de fotografie dedicate patrimoniului cultural românesc. Pentru cărțile pe care le editează, realizează cel mai adesea atât partea de îngrijire a textului, cât și conceptul grafic, socotind esențială combinația între cele două componente.

Cea mai recentă carte pe care a scris-o, ”Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor”, reprezintă o lectură culturală și antropologică a piețelor urbane europene și cuprinde numeroase imagini aeriene, obținute cu ajutorul unei drone.

Realizează cercetări antropologice de teren în așezările aromâne din Munții Pindului. De asemenea, coordonează Conferințele de joi de la Palatul Suțu.

A avut expoziții de autor în România, Spania, Turcia, Bulgaria, Azerbaidjan, Georgia, Polonia, Grecia.

Gabriela Dobre este artist plastic, absolvent UNArte, secția ceramica. Are peste 10 ani de experienta în domeniu. Lucrează mozaic de peste 10 ani. A lucrat la restaurarea unor monumente în București. În cadrul expoziției are o lucrare, care reprezinta Floarea Vietii.

Floarea Vietii este un Simbol Sacru, ancestral. Prima aparitie atestata a fost descoperită în templul de la Abidos, Egipt, avand ~6000 ani. El/Ea a fost trimis/ă ca să susțină trezirea și vindecarea omenirii. Exista multe instrumente care au la baza si se manifesta prin acest tipar, inclusiv plante Sacre sau Sunete!

Este folosit în aproape toate culturile și curentele pe toată suprafața Terei, pentru că simbolul reproduce tiparul de Lumină al Unității. Lumina Constienta din Tot si Toate,care este Una cu Tot si Toate se manifesta prin Tot si Toate, reprezentat grafic prin: „Floarea Vietii”.

Iuliei Dincă i-a plăcut sa picteze de mică. Chiar și astăzi, pictatul o conduce într-o departe de cea reală.
A trecut prin mai multe universuri artistice, însă acum a ajuns la Art Nouveau și se bucură din plin de bogăția de forme, motive și simboluri. I-a plăcut să îmbine acest stil cu simbolul Regina Maria, pentru că ea chiar e un simbol al eleganței, feminității, grației și să nu mai vorbim de toate detaliile aflate în prezența ei din bijuterii, veșminte și minunatele ei flori. Lucrarea are inserții cu foiță de aur pentru un plus de prețiozitate.

Atunci când pictează în culori, se îmbată cu dulcele nectar al visării… din care nu vrei sa te mai trezești niciodată.

Studiază arta încă din școala primară și a continuat cu liceul, universitatea și masterat de specialitate.

Este de părere însă că arta se studiază toată viața și nu trebuie să te oprești niciodată din a-ți depăși propriile limite artistice și creative atunci când vine vorba de orice formă de artă.

Raluca Polea este curatorul expoziției și Art Director Castelului Cantacuzino Bușteni. Artist plastic cu peste 10 ani experienta, a colaborat cu diferite instituții culturale – Muzeul Brăilei, Teatrul Maria Filotti Braila.

Printre acțiunile artistice coordonate de Raluca se numără Dia de la Hispanidad – Manifestare culturala ce a avut loc in 2012 la Centrul Cultural Nicapetre, Brăila.

Expoziția poate fi văzută până în decembrie, dar cei de la Șezi vor lua mobilierul în septembrie, deoarece este destinat unei pensiuni.

Fotografii: Denisa Vlădulescu, Cătălin D. Constantin, Maria Poștea, Bogdan Gărgăriță, Octavia Loiș

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

O parte dintre angajații în șomaj tehnic apar ca neasigurați. Birocrație în plină pandemie

Publicat

card sanatate

O parte din angajaţii din România trimişi în şomaj tehnic au fost refuzaţi de medici, deoarece apar ca neasiguraţi în sistemul public de sănătate, în plină criză sanitară, anunţă experţii contabili, care dau vina pe sistemele informatice ale statului şi pe formularele Fiscului.

Problema apare la bazele de date şi la transmiterea informaţiilor de la ANAF către Casa de Sănătate, care au invalidat incorect calitatea de asigurat la data la care angajatul a intrat în şomaj tehnic.

În mod legal, calitatea de asigurat se dobândeşte la data contractului de muncă, iar statutul de angajat în şomaj tehnic trebuie să îi confere celui în cauză calitatea de asigurat şi să îl protejeze.

Situaţia poate fi remediată individual, prin solicitarea de adeverinţă de salariat din partea angajatorului.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Ludovic Orban: Suntem într-un moment de cumpănă, vom lua orice măsură se va impune. Nu-i puneți în pericol pe cei dragi

Publicat

Premierul Ludovic Orban a făcut miercuri declarații după ziua cu cele mai multe infectări cu Covid-19 de la debutul pandemiei. El a spus că România trece printr-un ”moment de cumpănă” și a spus că, deși guvernul nu vrea să ia noi măsuri restrictive, ”dacă va fi nevoie vom lua orice măsura se va impune”.

Astăzi am avut cele mai multe cazuri de infectare cu Covid-19. Am asistat la o creștere a numărului de cazuri de la săptămână la săptămână.

Cauza principala e nerespectarea regulilor de protecție sanitară: portul măștii, distanțarea fizică, spălatul mâinilor.

Suntem într-un moment de cumpănă, dar guvernul este la datorie, alături de celelalte autorități. De fiecare dată când a fost necesar, am luat toate măsurile pentru a proteja sănătatea românilor

Transmit un mesaj de încredere că Parlamentul înțelege situația și va adopta legea care ne va da posibilitatea de instituire a carantinei, izolării la domiciliu, tratarea pacienților sub controlul medicilor. Sunt lucruri fundamentale de care avem nevoie pentru a rămâne eficienți

Avem nevoie de implicarea tuturor celorlalte instituții, de un comportament responsabil al liderilor politici, al reprezentanților acestora în instituții. Avem nevoie de implicare responsabilă a tuturor companiilor, pentru că ele sunt responsabile de respectarea regulilor

Avem nevoie de fiecare cetățean să fie alături de noi în bătălia contra unei epidemii fără precedent.

Au fost campanii de dezinformare în această perioadă.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Lactalis păstrează Albalact, în condițiile în care ÎNCHIDE alte două fabrici în România. Comunicatul ”liniștitor” al francezilor

Publicat

Grupul Lactalis a anunțat că păstrează Albalact, fabrica din județul Alba, în contextul în care a decis închiderea fabricilor din Floreni şi Vatra Dornei, pe motiv că eficientizarea activităţii acestora nu a reuşit, potrivit directorului general al companiei, Giampaolo Manzonetto.

O parte dintre angajații care vor fi concediați în cele două locații, ar putea ajunge la Albalact, dacă vor accepta relocarea. De asemenea, tot aici ar putea ajunge o parte din activitatea din celelalte fabrici.

Directorul grupului Lactalis România a încercat să explice, într-un comunicat de presă, motivele pentru care s-a ajuns la închiderea celor două fabrici.

Această măsură este menită să ne asigure continuarea procesului de producție și a investițiilor în dezvoltarea portofoliului LaDorna cu respectarea riguroasă a cerințelor de performanță și siguranță ale Grupului Lactalis.

Am fost nevoiți să luăm această decizie după epuizarea tuturor încercărilor de eficientizare a activității în cele două fabrici, luând în considerare și nouă realitate economică care ne determină să fim mai atenți la operativitatea business-ului nostru în România și să ne adaptăm planurile coerent, pentru a rămâne competitivi în industrie.

A fost o decizie grea, însă cel mai important este că putem duce mai departe povestea brandului LaDorna în România, cu structurile moderne disponibile local.

Este unul dintre angajamentele majore ale Grupului Lactalis în România, ne dorim în continuare să menținem business-ul și să-l creștem sănătos aici, în România, contribuind astfel la redresarea economică națională, prin noi investiții și noi locuri de muncă.

În egală măsură, suntem preocupați să protejăm drepturile fiecăruia dintre colegii noștri afectați de concediere și să reducem cât de mult posibil impactul regretabil pe care acest proces îl va avea asupra lor”, a declarat Giampaolo Manzonetto, director general al grupului Lactalis România.

Grupul Lactalis include companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita şi Rarăul, cu afaceri cumulate la nivelul anului 2018 (ultimele date disponibile) de peste 1,2 miliarde de lei.

Raportat la acest rezultat şi la o piaţă de 4,6-4,8 mld. lei anual, Lactalis deţine un sfert din cifra de afaceri din industria laptelui din România, consideră jurnaliștii de la Ziarul Financiar.

Din cele mai mare zece companii din industria laptelui, Lactalis deţine trei: Albalact (liderul pieţei), Covalact şi Dorna Lactate.

Oficialii grupului francez au menţionat că au ajuns la un punct în care investiţiile nu presupuneau doar teh­nologizare, ci şi lucrări importante de construcţie şi era necesară şi extinderea capacităţii de depozitare pentru produsele finite.

  • „În acest caz, ne-am confruntat atât cu costul investiţional foarte mare, cât şi cu lipsa terenului disponibil“ – Giampaolo Manzonetto.

Procesul de închidere al celor două fabrici se va încheia la sfârşitul lunii august, iar „măsura concedierii colective presupune des­fiin­ţarea a 158 de locuri de muncă.

Potrivit Lactalis, decizia nu afectează în niciun fel procesul de colectare a laptelui de la producătorii locali, deoarece laptele colectat va fi direcționat către alte fabrici.

Grupul Lactalis rămâne cel mai mare colector de lapte din România, cu aproximativ 250 de milioane de litri de lapte colectat și procesat anual.

Companiile românești din Grupul Lactalis vând peste 200.000 de tone de produse finite în fiecare an și au o cifră de afaceri de aproape 250 milioane euro (281 milioane dolari).

”Numărul exact al persoanelor ce urmează a fi concediate îl vom putea comunica numai după ce vom şti dacă există salariaţi interesaţi să-şi continue acti­vitatea în cadrul altor companii din cadrul Grupului Lactalis România”, au spus reprezentanţii companiei.

Întrebaţi unde vor fi mutaţi angajaţii, care este unitatea de procesare în care urmează să lucreze, re­pre­zentanţii grupului au spus că în cadrul ce­lor­lalte companii româneşti din grupul Lactalis.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate