FOTO: Întâlnire organizată de Camera Agricolă Alba pentru impulsionarea producătorilor să cultive sfeclă de zahăr. Detalii despre cultură, subvenţii şi cheltuieli

Camera Agricolă Judeţeană Alba a organizat, joi, o întâlnire a producătorilor agricoli şi  a cultivatorilor de sfeclă de zahăr din zona Lunca Mureş. Având în vedere că este cultura cel mai bine subvenţionată prin fonduri europene şi de stat, după cea de tutun, acţiunea a avut drept scop impulsionarea agricultorilor să investească în acest sens.

Gazda întâlnirii a fost inginerul Ioan Rusu, preşedintele asociaţiei cultivatorilor de sfeclă de zahăr din judeţul Alba. Acesta a amintit că la nivel naţional suprafaţa agricolă ocupată cu sfeclă de zahăr a scăzut foarte mult, lipsa interesului agricultorilor pentru această cultură fiind legat de fărâmiţarea accentuată a terenului, slaba dotare cu maşini agricole performante, nerespectarea tehnologiei, reducerea numărului fabricilor de zahăr.

Inginerul Simona Gherasim de la Camera Agricolă Judeteană Alba a prezentat detalii legate de importanţa acestei culturi:

Sfecla de zahăr se foloseşte pentru extracţia de zahăr, acesta fiind folosit în alimentaţie. Din producţia secundară se obtine furaj pentru animale crud sau însilozat. Taieţeii de sfeclă completaţi cu concentrate proteice se recomandă în furajarea animalelor adulte puse la îngrăşat şi a vacilor de lapte. Melasa se foloseşte în furajarea animalelor în amestec cu fân şi paie sau în industria produselor alcoolice. Zahărul şi subprodusele din industrializarea sfeclei reprezintă materii prime pentru toată gama de produse zaharoase, drojdia de bere şi cea furajeră, băuturi alcoolice, diverşi acizi, butanol, betanina, în industria cosmetică etc. Sfecla de zahăr este bună plantă premergătoare pentru numeroase culturi agricole, lăsând terenul curat de buruieni şi într-o stare fizică bună.

Cultura necesită un asolament raţional şi nivel ridicat de fertilizare, pesticide şi maşini complexe pentru a satisface cerinţele unei tehnologii moderne. Legat de acest aspect, Ioan Rusu a prezentat tehnologia aplicată de el, precizând că sfecla de zahăr este o cultură grea, pretenţioasă, care necesită terenuri foarte bine lucrate. În toamnă s-a făcut erbicidare totală, scarificare la 40 cm adâncime, arătură, fertilizare cu îngrăşăminte cu potasiu 250 kg/ha, primăvara – fertilizare cu 300 – 350 k/ha îngrăşăminte complexe. Semănatul s-a executat în perioada 13 -16 martie.

Pentru a mentine cultura curată de buruieni, s-au făcut mai multe erbicidari, intervenindu-se în fiecare parcelă cu erbicide specifice în funcţie de buruienile prezente.

Rusu a subliniat în mod deosebit faptul că sfecla de zahăr este o cultură care presupune cheltuieli mari de producţie. Pentru a acoperi costurile pe un hectar, este nevoie de 32 tone de sfeclă de zahăr, în condiţiile în care digestia (conţinutul de zahăr) este mare. În mod obişnuit, sfecla se preia la o digestie de 18 – 22%.

În bani, cheltuielile pe hectar se ridică la aproximativ 5.500 – 6.000 de lei inclusiv recoltatul.

Dacă sunt condiţii meteo propice şi cultura de sfeclă se menţine într-o stare bună printr – o tehnologie corectă, la care se adaugă subvenţia care ar putea ajunge la aproximativ 600 euro/ha, se obţine beneficiu.

Cultivatorii de sfeclă de zahăr încheie contracte cu fabrica de zahăr. În cadrul întâlnirii, s-a menţionat faptul că anul trecut au fost probleme la predarea sfeclei, legate de scăzămintele efectuate la cantitatea predată, care au fost  prea mari.

O problemă semnalată de către producătorii agricoli prezenţi a fost aceea legată de perioada de timp de la recoltare şi până la transportul şi predarea sfeclei. După recoltare, sfecla rămâne şi 2-3 săptămâni în stivă şi scade foarte mult în greutate.

Rusu a făcut precizarea că, pentru a evita această situatie, în acest an recoltarea se va face în etape. O altă problemă semnalată de către cei prezenţi a fost şi faptul că Fabrica de zahăr nu mai decontează transportul care este destul de costisitor.