FOTO: Oameni de ştiinţă români şi francezi cercetează vechimea Gheţarului de la Scărişoara

Blocul de gheaţă de la Scărişoara a fost examinat săptămână trecută, de luni până joi, de câteva echipe de cercetători, speologi, glaciologi, biologi, români şi francezi. Aceştia au recoltat probe din diferite straturi ale blocului de gheaţă pentru a încerca să determine vârsta acestuia şi să analizeze formele de microorganisme din el, ceea ce ar ajuta la reconstruirea mediului climatic din zonă, din ultimele câteva mii de ani.

O echipă de glaciologi de la Laboratorul de Galciologie şi Geofizica Mediului din Grenoble, Franţa, împreună cu speologi şi biologi de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca şi Bucureşti, de la Institutul de Biologie al Academiei Române şi de la Universitatea din Suceava şi cu membri ai Asociaţiei Speologice „Sfinx” din Gârda de Sus, au lucrat împreună săptămâna trecută la Scărişoara, şi, cu ajutorul a două carotiere, au recoltat probe din gheţar, din diferite straturi ale blocului.

În anul 2007, o altă echipă de cercetători a stabilit că grosimea maximă a blocului de gheaţă de la Scărişoara este de 36 de metri. Glaciologii francezi, cu ajutorul unei carotiere mari, au încercat să ajungă la capătul stratului de gheaţă, însă textura deosebită a blocului de la Scărişoara (comparativ cu cea a calotelor din zona polară, arctică, specialitatea glaciologilor din Grenoble) nu le-a permis să foreze mai departe de 5 metri. Aceştia vor să facă o analiză a dinamicii actuale a blocului de gheaţă, pe care să o integreze în contextul modificărilor glaciale la nivel mondial.

Biologii şi speologii din Cluj-Napoca şi Bucureşti au recoltat, cu o carotieră manuală, probe din diferite straturi ale părţii laterale a gheţarului, pentru a încerca să identifice formele de viaţă, microorganisme, din bloc, pentru a reconstrui climatul din zonă, în ultimele mii de ani. Recoltarea de probe s-a desfăşurat într-un mediu steril, pentru a evita contaminarea microorganismelor conservate în gheaţă cu alte bacterii din aer.

Studiul microorganismelor din blocurile de gheaţă este un domeniu foarte puţin explorat până în prezent.

Din probele de gheaţă, oamenii de ştiinţă vor analiza concentraţia de oxigen, din apa de ploaie, îngheţată, ceea ce va putea stabili regiunea geografică de provenienţă a precipitaţiilor (oceanul Atlantic, marea Mediterană sau alte zone). În plus, analizele vor putea arăta ce plante trăiau în zonă în diferitele milenii, întrucât vechimea blocului de gheaţă de la Scărişoara s-a estimat să ajungă până la aproximativ 5000 de ani.

În viitor, cercetătorii vor reveni la Scărişoara, căci analizele începute s-ar putea să se întindă pe parcursul a până la 5 ani până la obţinerea unui rezultat precis privind vârsta exactă a gheţarului sau climatul zonei.