Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO: Urma Omului de Neanderthal, de 62.000 de ani, în peştera Vârtop. Află povestea descoperirii celui mai vechi semn uman din România

Publicat

vartop

Cel mai vechi semn al vieţii omeneşti de pe teritoriul României, o urmă de picior al omului de neanderthal, a fost descoperită în judeţul Alba, în peştera Vârtop. Este vorba despre o amprentă pietrificată, care, în urma cercetărilor de către specialişti speologi, s-a dovedit a aparţine  unei forme umane care trăia în urmă cu 62.000 de ani. Președintele Asociației Speologice Sfinx Gârda, dr. Christian Ciubotărescu, a împărtășit povestea descoperirii acestui obiect de tezaur speologic, cel mai vechi din România și cel mai bine conservat din toate peșterile Terrei.

Lângă satul Casa de Piatră, comuna Arieșeni, județul Alba, se află peștera Vârtop. În această peșteră, în anul 1974 a fost descoperita “Sala Pașilor” (de o echipă condusă de prof. dr. Iosif Viehmann), în care au fost descoperite urme pietrificate ale “Omului de Vârtop”.

La venerabila vârstă de 88 de ani, prof. dr. Iosif Viehmann, cercetător pricipal la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” Cluj, ne povestește despre descoperirea urmei: “Deasupra, în tavan e o gaură. Știu că am doi alpiniști desăvârșiți de la Clubul Universitar Cluj, pe care îi rog să-mi mijlocească trecerea prin strâmtoare, prin găurica din tavan. Nu termin bine parcursul peșterii cu studenții, și cei doi vin victorioși: „Domnule profesor, puteți trece”. Acum cum urcăm? Ei fiind alpiniști urcă ca un paianjen. Studentul Ioan Bucur, astăzi membru corespondent al Academiei Române, un important profesor de geologie al Univesității Babeș Bolyai, face pentru mine o scară a măgarilor (…). Eu hotăresc să scoatem o bucată mare de „lapte de piatră concreționat”. Cu toate precauțiile, eșantionul a crăpat foarte puțin, și în margine de imagine. Urma este obiect de tezaur în colecția de formațiuni a Institutului de Speologie din Cluj, pentru că este prima urmă descoperită cu desăvârșire și siguranță în carstul sau în peșterile României. Cea mai perfect conservată urmă antropo din peșterile Terrei.”

Urma are 22 cm lungime și 10,6 cm lățime iar degetul mare este mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 cm, se presupune că el putea „apuca” obiecte cu piciorul, așa cum fac maimuțele. Înălțimea sa nu depășea 146 cm. După descoperire, în urma cercetărilor realizate de prof. dr. Iosif Viehmann, împreună cu antropolog Cantemir Rișcuția, acesta a stabilit că este vorba de un om de neanderthal.

„Sala Pașilor” nu se află pe parcursul turistic și este greu accesibilă, ceea ce a făcut ca existența ei să rămână necunoscută speologilor amatori.

Prof. dr. Bogdan Onac, cercetător pricipal la Institutul de Speologie „Emil Racoviță” Cluj, în prezent profesor la Univesity of South Florida – Statele Unite, relatează: „la momentul descoperirii, pentru că era unicat, colegul Viehmann a decis să o scoată afară, pentru a o păstra și studia în muzeu (Muzeul Racoviță al Institutul de Speologie ”Emil Racoviță” Cluj). „Peste timp s-a dovedit că a fost o decizie foarte bună, pentru că în 1995, când vroiam să ne ducem cu colegi din străinătate să vadă urma de vârtop, am constatat că ce mai rămăsese, respectiv un călcâi și partea din față a piciorului, au fost trei urme în total, au fost scoase afară cu ajutorul unui fierăstrău electric și ca urmare pștera fiind vandalizată nu mai era nimic de văzut în ea. Ca urmare, faptul că astăzi avem în Muzeul Institutului de Speologie această urmă completă a „omului de vârtop”, este o bucurie și de asemenea un material de studiu. Din momentul descoperirii și până în anul  2005 au fost făcute numeroase presupuneri privind vârsta omului care s-a plimbat în peștera Vârtop. Presupunerile au venit pe baza măsurătorilor lungimii urmei, lățimii urmei, adâncimii și așa mai departe. S-au vehiculat vârste între

18.000 și 80.000 de ani fără o bază de datare radiometrică ci pur și simplu pe analiză antropologică. Urma a fost lăsată într-un material moale, ceea ce speologii și mineralogii cunosc sub numele de ”montmilh”. Omul a călcat și a rămas această amprentă. (…) Ceea ce este foarte interesant și important pentru noi este că după ce omul a plecat din locul respectiv, peste urmă, din tavan a început să picure apă, și a început formarea unei mici stalagmite. Începând de prin 1993 am început

să lucrez în laboratorul de datare Uraniu-Thoriu a Universității din Bergen Norvegia, cu profesorul

Stein-Erik Lauritzen. Am apelat la prezența acestei bucățele de stalagmită. Am datat baza stalagmitei la 62.000 de ani, ceea ce înseamnă că urma nu putea fi mai recentă de 62.000 de ani. Este prima urmă de neanderthalian care a fost datată direct prin metoda Uraniu-Thoriu.”

Ulterior întrucat în Cluj se adusese un tomograf performant cu acesta s-au realizat secțiuni imagistice prin urmă ăi s-a constatat că momentul în care omul de neanderthal a pașit și a lăsat urma a fost  în urmă cu 62000 ani, ulterior aceasta urma umplandu-se cu alt material in periaoada mai recentă.

Urma este cea mai veche amprentă plantară conservată de om de neanderthal din lume. Au fost descoperite oase și resturi ale culturii omului de neanderthal care sunt mai vechi de 62.000 de ani, dar aceasta este cea mai veche amprentă plantară. În prezent Peștera Vârtop este accesibilă turiștilor, în grija Administrației Parcului Natural Apuseni.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate


Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax