Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO-VIDEO: Expoziția „Legiunea Română de Vânători transilvăneni-bucovineni din Siberia”. Povestea soldaților


Publicat

La Sala Unirii din Alba Iulia a avut loc joi, 23 noiembrie, începând cu ora 11.00, vernisajul expoziției Legiunea Română de Vânători transilvăneni-bucovineni din Siberia. Expoziția este dedicată românilor transilvăneni și bucovineni din armata austro-ungară, care după ce au căzut prizonieri în Primul Război Mondial, începând din anul 1917, au reușit să se organizeze în legiuni românești. Acestea au luptat de partea armatei române, iar după sfârșitul războiului au fost implicate în războiul civil din Rusia, luptând împotriva Armatei Roșii.

În cadrul acestei expoziții au fost prezentate ordine ale comandanților Legiunii române, Jurnalele operațiunilor întreprinse de legiunile românești împotriva bolșevicilor, câteva numere ale ziarului Neamul Românesc editat de voluntari la Irkustk și fotografii.

Legiunea de Vânători Transilvăneni-Bucovineni

Revoluția bolșevică din octombrie 1917, negocierile dintre noul guvern și Puterile Centrale încheiat cu pacea de la Brest – Litovsk au complicat extrem de mult situația prizonierilor români din Rusia. Corpul Voluntarilor România a fost dizolvat, iar soldații au încercat să se întoarcă pe cont propriu în România. Autoritățile militare germane din Ucraina au refuzat să le acorde liberă trecere spre țară. În această situație s-au văzut nevoiți să caute alte soluții în climatul exploziv din Rusia aflată în plină fierbere.

S-a luat decizia, în urma consfătuirilor, să se creeze un corp puternic care să reprezinte cauza românească atât în Rusia cât și în Franța. Astfel s-a creat al doilea Corp al Voluntarilor Români în Rusia la Celiabinsk, în 3 august 1918. Primul regiment al corpului a fost Regimentul I „Horia”. Scopurile declarate au fost:

  • continuarea luptei contra Puterilor Centrale
  • susținerea activă a intereselor românești în fața aliaților

Pacea de la Brest-Litovsk îi pune în fața faptului împlinit. Lupta contra Puterilor Centrale nu mai era posibilă pe frontul de est, iar amenințarea bolșevică la adresa prizonierilor care au refuzat înrolarea în Armata Roșie era un fapt evident. Legiunea Cehoslovacă, Corpurile estone, lituaniene, poloneze începuseră retragerea spre Vladivostok în vederea transbordării pe frontul din Franța și aveau deja confruntări cu germanii și bolșevicii ruși și „internaționaliști” (prizonieri germani, maghiari, români, cehi, slovaci, polonezi, croați înrolați mai mult sau mai puțin cu forța). Acțiunea voluntarilor de susținere a României s-a transformat subit într-o foarte dură luptă pentru supraviețuire.

La 24 august 1918, Comitetul Național Român în Rusia semnează un act de colaborare și asistență cu Comitetul Național Ceho-slovac prin care românii se angajau să se organizeze pentru a lupta împreună pentru eliberarea teritoriilor proprii (Boemia, Moravia, teritoriile slovace de sub dominația Regatului Maghiar, Transilvania, Banat, Bucovina). Cehoslovacii se angajau să susțină material, logistic, cu capital uman (ofițeri) noii aliați. Cheltuielile cu recrutarea, propaganda, hrana, cădeau în sarcina Legiunii Cehoslovace. Comitetul Național Român (CNR) se obliga să organizeze școli de ofițeri, instanțe militare și să propună avansări după regula parității. Legiunea Cehoslovacă se obliga să recunoască faptul că CNR se supunea Guvernului Român. Apelul CNR din 15 august către prizonierii români din Rusia a adunat 5.000 de oameni în scurt timp. Un batalion a fost creat în Kurgan și alte cinci la Petropavlosk. Numărul mare de voluntari a creat probleme logistice cărora nici Comitetul Național Cehoslovac nu  le-a găsit rezolvare.

Planul inițial de a îmbarca pe vapoare și trimite voluntarii din Rusia pe frontul de vest a fost abandonat, aliații considerând că redeschiderea frontului de est împotriva Puterilor Centrale ar fi mai util. Astfel, în Siberia au fost concentrate trupe aliate: 30.000 de japonezi, 8.000 de americani, 50.000 de cehoslovaci, 3.000 de italieni, 12.000 de polonezi, 3.000 de sârbi, 12.o00 de chinezi, corpuri de lituanieni, letoni.

Corpul Voluntarilor Români avea probleme interne legate de lipsa unor ofițeri capabili să se impună și să organizeze eficient masa mare de soldați. La solicitarea expresă a CNR, colonelul Eduard Kadlec este detașat la comanda trupelor române cu misiunea de a le organiza și transfera Irkutsk. Până la sfârșitul anului 1918, Corpul Voluntarilor Români în Rusia a fost organizat eficient și încartiruit la Irkutsk. Scopul corpurilor de voluntari era să se îndepărteze cât mai mult de luptele dintre Armata Albă și cea Roșie și să ajungă la Vladivostok.

După capitularea Germaniei, în noiembrie 1918, planurile anterioare de deschidere a unui front oriental sau transbordarea trupelor de voluntari pe frontul de vest au fost abandonate. Trupele aliate debarcate în Siberia reprezentau interesele propriilor țări cu ordinul expres de a nu se implica în problemele interne ale Rusiei. În acest context, singurii implicați în războiul civil rămâneau corpurile de voluntari ale: cehoslovacilor, românilor, letonilor, lituanienilor, polonezilor și sârbilor. Cum scopul inițial, de eliberare a propriilor teritorii de sub dominația austro-ungară, fusese atins voluntarii doreau să ajungă în siguranță acasă intrând în conflict cu eșaloanele de decizie superioare.

Voluntarii români care, au primit ordine din țară să nu se implice în acțiuni care ar dăuna României nu mai doreau să lupte într-un război străin, la Irkutsk ajung, în acest context, să intre într-un conflict acut cu colonelul Kadlek. Acesta apelează la intervenția Comandantului suprem al forțelor aliate în Siberia, generalul Janin. Acesta îl cheamă pe Nițescu, președintele CNR în Rusia, care îi explică faptul că românii doresc să acționeze doar în interesul aliaților și nu în războiul civil. Acesta insistă ca românii să fie repatriați de urgență, dacă se vor achita de sarcina primită de a proteja linia Transsiberianului până la Vladivostok. De asemenea, solicită eliberarea din post a colonelului Kadlek. La Irkutsk conflictul se acutizează, colonelul Kadlek înlocuind ofițerii români cu ofițeri cehoslovaci și ruși și implică voluntarii români în lupte. Generalul Janin trimite ofițeri francezi care să preia comanda Corpului, Malgrat și Buinsee. Aceștia recomandă însă păstrarea col. Kadlek la comandă. În urma protestului CNR, la 19 februarie 1920 col. Kadlek este retras din post , dar în urma discuțiilor cu gen. Janin, ordinul se revocă. În schimb, Comitetul Național Român în Rusia este informat că i se ia comanda Corpului de Voluntari Români în Rusia care va fi reorganizat.

Din 26 ianuarie 1920, Corpul se transformă în Legiunea de Vânători Transilvăneni-Bucovineni și este pus sub comanda directă a Misiunii militare franceze având în componență trei batalioane: Batalionul I „Horia”, Batalionul II „Mărășești”, Batalionul de Rezervă, două companii de mitraliere, o companie de pionieri și o școală de grenadieri. Conflictul se încheie în martie, iar în mai Guvernul Român telegrafiază Misiunii militare franceze că acceptă modificările făcute. Din 5.000 de voluntari români la Irkutsk, doar 3.000 acceptă rămânerea în Legiune. Unii se repatriază în grupuri mici, alții se întorc în lagăr și unii se organizează în Misiunea Militară Română condusă de Victor Cădere care se repatriază în 1921.

Legiunea română primește sarcina de a asigura securitatea Transsiberianului la Taiset, Zima, Tulum, Nijniudnsk în ariegarda trupelor cehoslovace. În această situație legionarii români participă la o serie de conflicte cu bolșevicii câștigându-și renumele de „Dikaya Divizia” (Divizia sălbatică) datorită hotărârii cu care intră în luptă. În toată această zonă legionarii români întreprind în zona ocupată de partizanii bolșevici. La nivelul Armatei Albe condusă de Kolceak apar probleme, revolte înăbușite cu concursul japonenzilor. Armata Albă se dezintegrează rapid, iar înaintarea Armatei Roșii nu poate fi oprită. Cehoslovacii cer imperios să fie eliberați de sarcini și să fie repatriați. Românii sunt atacați din flancul părăsit de cehoslovaci, la Sipkina, rezistă eroic și înving trupele Armatei Roșii, dar în plan general situația este dezastruoasă: iugoslavii sunt înfrânți catastrofal la Nijne-Udinsk, 10.000 de polonezi, lituanienii, letonii sunt în retragere grăbită, 50 de trenuri sunt pierdute în scurt timp, prizonierii sunt împușcați sau spânzurați de bolșevici de-a lungul căii ferate, Armata Albă s-a dezintegrat. Singurele trupe organizate rămase, care mai puteau salva situația au fost cele ale Legiunii de Vânători Transilvăneni-Bucovineni și părți ale Legiunii Cehoslovace. La Șeragul, trenul blindat „Mărășești” este atacat în noaptea de 3/4 februarie, dar românii provoacă pierderi semnificative bolșevicilor. Patrula de lăncieri condusă de plutonierul Rus Crăciun este surprinsă de bolșevici și toți cad în luptă sau sunt uciși în timpul interogatoriilor. Luptele continuă la Kuitun unde trenurile blindate ”Horia”, „Mărășești”, „Kurgantez” (cedat de cehosloavaci românilor) provoacă pierderi uriașe atacatorilor. Românii aruncă în aer gara, minează zonele adiacente căii ferate, distrug comunicațiile, incendiază vagoanele din gară și se retrag spre Vladivostok . Colonelul Kadlek adresează un protest Legiunii Cehoslovace care s-a retras lăsându-i pe români descoperiți. În ordinul de zi laudă capacitatea combativă a trupelor sale. Încercările de încheiere a unui armistițiu sunt respinse de col. Kadlek motivând că românii sunt parte a Armatei Regale a României care luptă pe Nistru cu bolșevicii și nu pot încheia înțelegeri cu inamicul.

Armistițiul este încheiat de Legiunea Cehoslovacă și solicită trupelor bolșevice să păstreze o distanță de 50 de kilometri față de ariergardă. Românii rămân în ariergardă până la Vladivostok, asigurând securitatea tuturor celor care se retrăgeau.

La 26 mai 1920, românii se îmbarcă pe două vapoare britanice „Tras-os-Montes” și „Huntsgreen” după ce distrug materialul de război rămas în urmă. În țară sunt primiți cu onoruri militare.

Faptele lor din Extremul Orient le aduc recunoașterea meritelor în România interbelică. În perioada comunistă însă, majoritatea și-au pierdut gradele, drepturile câștigate cu eroism și mulți au sfârșit în închisorile și lagărele vremii.

Evenimentul a fost organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Hoții nu mai scapă de condamnări, chiar dacă ajung la o înțelegere cu păgubiții. Legea a fost promulgată

Publicat

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, actul normativ pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Una dintre prevederile actului normativ vizează eliminarea posibilităţii împăcării în cazul infracţiunilor de furt calificat.

Legea are ca obiect de reglementare modificarea art. 231 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul eliminării posibilităţii împăcării în cazul infracţiunilor de furt prevăzute art. 229 alin.(l), alin.(2) lit.b) şi c). Acest articol defineşte furtul calificat.

Infracţiunile la care se referă sunt:

  • furtul săvârşit într-un mijloc de transport în comun, în timpul nopţii, de o persoana mascată, deghizată sau travestită,
  • furtul prin efracţie, escaladare sau prin folosirea fără drept a unei chei adevărate ori a unei chei mincinoase;
  • furtul săvârşit prin scoaterea din funcţiune a sistemului de alarmă ori de supraveghere,
  • furtul săvârşit prin violare de domiciliu sau sediu profesional sau de către o persoană având asupra sa o armă.

„Faptele prevăzute în prezentul capitol, săvârşite între membrii de familie de către un minor în paguba tutorelui ori de către cel care locuieşte împreună cu persoana vătămată sau este găzduit de aceasta, se pedepsesc numai la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. (…) În cazul faptelor prevăzute la art. 228 şi art. 230, împăcarea înlătură răspunderea penală”, prevede actul normativ. Articolul 228 defineşte tipurile de furt, iar articolul 230 defineşte furtul în scop de folosinţă ca fiind furtul care are ca obiect un vehicul, săvârşit în scopul de a-l folosi pe nedrept, precum şi folosirea folosirea fără drept a unui terminal de comunicaţii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicaţii racordat fără drept la o reţea, dacă s-a produs o pagubă.

Veste proastă pentru șoferii care parchează neregulamentar pe domeniul public. De sâmbătă, vor încasa amenzi usturătoare

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Veste proastă pentru șoferii care parchează neregulamentar pe domeniul public. De sâmbătă, vor încasa amenzi usturătoare

Publicat

Începând de sâmbătă 28 noiembrie șoferii ce-și vor lăsa mașina pe spații verzi, parcări de reședință sau spații pietonale diverse, vor risca ridicarea acesteia, și  pe lângă amenda primită, vor trebui să plătească mai multe taxe pentru recuperarea acesteia (de transport și de depozitare). Legea care nu mai cruță niciun conducător auto care parchează neregulamentar, pe domeniul public intră în vigoare.

Potrivit Legii nr. 273/2020 (apărută în Monitorul Oficial nr. 1133), aplicabilă de sâmbătă, se introduce interdicția de a parca orice tip de vehicul pe domeniul public, în afara spațiilor marcate în acest sens.

Așadar, după intrarea în vigoare a măsurilor cuprinse în Legea nr. 273/2020, cei ce-și vor lăsa mașina pe spații verzi, parcări de reședință sau spații pietonale diverse, printre altele, vor risca ridicarea ei și, pe lângă amenda primită, vor trebui să plătească mai multe taxe pentru recuperarea acesteia (de transport și de depozitare) scrie avocatnet.ro

Dacă o mașină va fi lăsată pe domeniul public, “poliţia locală poate dispune măsura tehnico-administrativă a ridicării vehiculului”, se precizează în Legea nr. 273/2020. Totuși, în cazul în care în mașină vor fi persoane, ridicarea mașinii nu va avea loc sau, dacă a fost deja începută, va fi întreruptă.

Până acum, potrivit Codului rutier (OUG 195/2002), era posibilă doar ridicarea mașinilor de pe drumurile publice, nu și de pe domeniul public, această posibilitate nefiind permisă în legislație, până la oficializarea schimbării de mai sus.

De altfel, așa cum apare și în motivația ce însoțea proiectul care a devenit Legea nr. 273/2020, “[a]u existat inițiative anterioare pentru completarea OUG 195, cu aplicarea sancțiunii de ridicare a vehiculelor parcate pe spații verzi, eșuate din cauza faptului că această OUG reglementează exclusiv circulația pe drumurile publice”.

Totodată, Legea nr. 273/2020 stabilește și că atât persoanele fizice, cât și cele juridice, vor avea mai multe obligații decât în prezent în ceea ce privește îngrijirea unor bunuri pe care le au în proprietate, mai exact, a clădirilor, terenurilor sau vehiculelor

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Autoritățile din Alba, pregătite pentru o posibilă vizită a președintelui Iohannis sau a premierului Orban de 1 Decembrie

Publicat

Ziua Națională a României va fi sărbătorită anul acesta în plină pandemie de coronavirus. Toate evenimentele care atrăgeau în anii trecuți mii de români și nu numai în Capitala Marii Uniri au fost anulate.

1 Decembrie 2020 va fi marcat de autoritățile din Alba în mod simbolic și cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță sanitară. 

Cel mai important moment de la Alba Iulia se va desfășura la ora 14:00, la Monumentul Unirii. 

Autoritățile din Alba sunt pregătite pentru o posibilă vizită a președintelului Klaus Iohannis sau a premierului Luvodic Orban. 

Mai exact, de 1 Decembrie, la ora 14.00 va exista un ceremonial militar în care la Monumentul Unirii se vor depune coroane de flori.

Autoritățile care se ocupă de pregătirea evenimentului au declarat pentru alba24.ro că președintele Iohannis sau prim minsitrul Orban ar putea ajunge la Alba Iulia pentru a depune o corona de flori și a ține un discurs.

Dacă luam în calcul că momentul omagial de la București va avea loc la ora 10.00, este posibil ca unul dintre cei doi să ajungă la Alba Iulia.

De asemenea, la Ceremonialul Militar nu pot participa decât 100 de oameni. Potrivit autorităților, vor fi prezente două plutoane de militari de la Cluj care vor da onorurile militare și o semi fanfară, însă numărul soldaților va fi unul foarte redus deoarece trebuie ca toți cei prezenți, inclusiv autorități și presa să nu depășească 100 de oameni.

Programul complet pentru 1 Decembrie 2020

26 NOIEMBRIE 2020

10.00 „Unitate, continuitate și independență în istoria poporului român de la Marea Unire (1918-2019). 102 de ani de la Marea Unire (1918 – 2020)”, ediția XLIX – Sesiune științifică – ziua 1 – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Sala Unirii (transmisiune live)

16.00 Expoziție de fotografie istorică, de arhivă, cu centrul vechi al orașului Alba Iulia (vernisaj expoziție) – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba (transmisiune live)

27 NOIEMBRIE 2020

10.00 „Unitate, continuitate și independență în istoria poporului român de la Marea Unire (1918-2019). 102 de ani de la Marea Unire (1918 – 2020)”, ediția XLIX – sesiune științifică – ziua 2 – Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Sala Unirii (transmisiune live)

28 NOIEMBRIE 2020

17.00 „Memoria Unirii” – prezentare exponat – Sala Unirii (transmisiune live)

18.00 „Cărțile Unirii” – prezentare carte – Biblioteca județeană „Lucian Blaga” Alba (transmisiune live)

19.00 „1 Decembrie 1918” – videoclipuri muzicale – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba (difuzări de clipuri video cu muzică patriotică realizate de Ansamblul Folcloric al Județului Alba alături de colaboratori din zonele istorice ale țării – partea I)

29 NOIEMBRIE 2020

11.00  „Sala Unirii în fotografie” – vernisaj expoziție – Sala Unirii – expoziție deschisă publicului în perioada 1 dec. 2020 – 31 dec. 2020 (transmisiune live)

12.00  „Muzică de fanfară” – recital – Fanfara Județului Alba, cu repertoriu de muzică patriotică (transmisiune live)

13.00  „Gândurile Unirii” – testimoniale

19.00  „1 Decembrie 1918” – videoclipuri muzicale – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba (difuzări de clipuri video cu muzică patriotică realizate de Ansamblul Folcloric al Județului Alba alături de colaboratori din zonele istorice ale țării – partea II)

30 NOIEMBRIE 2020

10.00 – 12.00 Depunere de coroane și jerbe de flori – Statuia lui Ion I.C. Brătianu, Statuia lui Iuliu Maniu, Statuia lui Mihai Viteazul, Statuile Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria

12.15  Arborarea Drapelului Național al României – Piața Tricolorului, esplanada Catedralei Încoronării

12.30  Drumul icoanei – vernisaj expoziție – lansare rută culturală – Catedrala Încoronării – expoziție deschisă publicului în perioada 1 dec. 2020 – 31 dec. 2020 (transmisiune live)

13.00 Sala 67 – „Cine va păzi clopoțeii?”, regia Teodora Popa – Spectacol de teatru 4+ – Teatrul de Păpuși „Prichindel” Alba Iulia (transmisiune live)

14.00 „Gândurile Unirii” – testimoniale

16.00 Icoane pe sticlă – vernisaj expoziție – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – expoziție de icoane pe sticlă în tehnica tradițională a școlii de la Laz, realizată de cursanții clasei din cadrul Centrului de Cultură Augustin Bena Alba (transmisiune live)

17.00  „Folk & vers românesc” – spectacol de poezie și muzică folk – Biblioteca județeană „Lucian Blaga” Alba (transmisiune live)

18.00  „Tezaur Folcloric” – concert – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba (difuzare ediție specială cu selecții din emisiunea Tezaur Folcloric, filmări realizate la Palatul Cultural din Blaj alături de Ansamblul Folcloric al Județului Alba)

21.00  „Cvartet pentru România” – concert omagial – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – recital al cvartetului Județului Alba; transmisiune live

1 DECEMBRIE 2020

9.30 – ”1 Decembrie 1918” – masă rotundă – partea I – Sala Unirii (transmisiune live)

11.30 Ruta Unității Naționale 1848 -1912-1922 – vernisaj expoziție – lansare ruta culturală – Sala Unirii – expoziție deschisă publicului în perioada 1 dec. 2020 – 31 dec. 2020 (transmisiune live)

12.00 Te Deum – Catedrala Încoronării

12.30 – ”1 Decembrie 1918” – masă rotundă – partea a II-a – Sala Unirii (transmisiune live)

13.00 Te Deum – Catedrala Arhiepiscopală Majoră ”Sfânta Treime” Blaj – transmisiune live TVR3

13.00 „Tezaur Folcloric” – ediție specială – concert – Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba – difuzare – ediție specială Tezaur Folcloric, pe posturile TVR1 și TVR Internațional, în data de 1 decembrie 2020, cu filmări realizate de echipa emisiunii la Palatul Cultural din Blaj alături de Ansamblul Folcloric al Județului Alba în anii 2018 și 2019

14.00 Ceremonie militară dedicată Zilei Naționale a României – Monumentul Unirii

15.00 Cânt și suflet românesc – spectacol folcloric (transmisiune live de la Centrul de Cultură ”Augustin Bena”)

16.00 „Gândurile Unirii” – testimoniale

16.30 Tudor Roșu, 1 Decembrie 1918, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2020 – Lansare de carte – Sala Unirii (transmisiune live)

17.00 ”1 Decembrie 1918” – masă rotundă – partea a III-a – Sala Unirii (transmisiune live)

18.00 „Samoilă Mârza, Fotograful Unirii” – Povestea fotografiilor Unirii – Biblioteca județeană „Lucian Blaga” Alba (transmisiune live)

20.00 „Simfonic România 2020” – Concert omagial – Recital al Orchestrei de cameră a Județului Alba cu soliști invitați de renume național și internațional – transmisiune live

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

GRAFIC: Cum a evoluat numărul de cazuri noi la Alba Iulia, Sebeș, Blaj, Cugir, Abrud și Ciugud, după instituirea carantinei

Publicat

Cinci orașe și o comună din Alba au intrat în carantină în data de 17 noiembrie 2020, din cauza incidenței cazurilor de infectare cu coronavirus, descoperite în ultimele 2 săptămâni. 

La Alba Iulia, Sebeș, Blaj, Cugir, Abrud și Ciugud au fost luate măsuri speciale și au fost adoptate o serie de interdicții.

Întrebarea este în ce măsură acestea au fost eficiente și în ce măsură au dus la micșorarea numărului de infectări descoperite (altfel decât prin micșorarea numărului de teste).

Cu 4 zile înainte de expirarea perioadei de carantinare, numărul de cazuri înregistrate zilnic rămâne fluctuant, în directă legătură cu numărul de teste realizate (într-o zi cu număr mare de teste, cazurile sunt mai multe).

Cum arată în prezent incidența cazurilor din aceste localități:

Localitate  carantinată – cazuri în perioada 12-25 noiembrie – incidența cazurilor COVID-19

Blaj – 242 cazuri – 11,64 (anterior 12,36)

Alba Iulia – 696 cazuri – 9,07 (anterior 9,24)

Sebeș – 253 cazuri – 7,66 (anterior 7,88)

Cugir – 190 cazuri – 7,35 (anterior 7,66)

Abrud – 33 cazuri – 6,22 (anterior 7,16)

Aiud are incidența de 4,70 (anterior 4,54) însă aici numărul de teste a fost diminuat inexplicabil de la instituirea carantinei.

Ciugud – 38 cazuri – 11,64 (anterior 11,33)

Graficul poate fi văzut la o calitate mai bună AICI.

Din acest punct de vedere, este greu de estimat dacă autoritățile vor prelungi carantinarea acestor localități.

Cel puțin la Alba Iulia (cu peste 9 cazuri la mie), situația este problematică, în condițiile în care la doar o zi după ce expiră starea de carantină, orașul ar trebui să sărbătorească 1 Decembrie.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate