Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Imagini spectaculoase cu cea mai înaltă construcție din județul Alba. Turnul de evacuare a gazelor domină Zlatna


Publicat

Una dintre cele mai interesante ”rămășițe” ale industriei comuniste din România, domină, la 30 de ani de la căderea regimului, peisajul unui fost oraș muncitorsc din județul Alba: Zlatna.

Turnul de evacuare a gazelor, înalt de peste 220 de metri și tunelul de gaze, în lungime de aproximativ 700 de metri, aflate pe Dealul Dudăului au fost construite în doar trei ani.

O mare realizare a inginerilor și constructorilor români. Astăzi, trei ani ar dura probabil doar studiile și documentația.

Turnul a fost proiectat și construit pentru a îndepărta din oraș gazele rezultate din activitățile industriale. În perioada în care acestea erau evacuate, oamenii din Zlatna intrau în case, la adăpost.

Inclusiv hainele din anumite materiale aveau de suferit în contact cu compușii chimici eliberați de uzină. ”Când dădeau drumul la gaz, ciorapii de nailon, se topeau pe picior”, își amintește o fostă locuitoare a orașului.

Așa a apărut necesitatea turnului, de care se leagă numele unui fost director al uzinei, ulterior și primar la Zlatna: Bubu Treger.

t

Turnul a fost proiectat la o înălțime mai mare decât cea a dealurilor din imediata apropiere pentru a trimite gazele cât mai departe de oraș. La turn, gazele ajungeau printr-un tunel construit din beton și căptușit cu cărămidă.

interior tunel gaze Ampelum Zlatna

Tunelul pornea de la combinat, trecea drumul național și urca o pantă abruptă, până la turn. Deși din fosta ”Uzină Nouă” s-a furat tot ce se putea fura, cărămizile din tunel au rămas în mare parte la locul lor.

Mirosul de sulf și posibilitatea de a fi impregnate cu tot felul de substanțe periculoase au reprezentat un avertisment mai ușor de înțeles pentru hoți decât orice amenințare cu aplicarea legii. De aceea, nimeni nu a dorit să își facă casă din ele. Este adevărat că o parte au fost totuși furate și se regăsesc cel mai probabil în gardurile unor localnici.

Legenda spune că după inaugurare, de pe turn au fost lansate baloane cu heliu pentru a vedea unde sunt duse de curenții de aer și pentru a afla astfel unde merg gazele. Se pare că baloanele ar fi ajuns și în județul Mureș, și în județul Sibiu. Nu există însă date concrete, scrise, legate de asta.

Decor pentru sporturi extreme

Cele două rămășițe ale fostului combinat Ampelum Zlatna au fost folosite, după închiderea uzinei, de către iubitorii de sporturi extreme pentru diferite cascadorii.

d

Coşul de dispersie înalt de 220 de metri, aflat pe un deal din apropierea fostului combinat, a fost cumpărat de doi întreprinzători din oraş, în urmă cu aproximativ 8 ani.

turn Ampelum Zlatna drona 2

Turnul de evacuare a gazelor, Zlatna (iulie 2019)

Aceștia au plătit firmei Elcond din Zalău, proprietara lui, circa 16.000 de lei. O sumă modestă, dacă luăm în calcul că este un colos din fier şi beton, dotat inclusiv cu instalaţie de curent electric. La rândul lor, noii proprietari l-au închiriat atunci unor companii de telefonie mobilă pentru o sumă care i-a permis amortizarea în câteva luni. 

exterior turn Ampelum Zlatna

Exterior – turnul de evacuare a gazelor, Zlatna (iulie 2019)

Evoluția orașului Zlatna este strâns legată de prelucrarea cuprului, activitate cu o vechime de mai bine de 270 de ani în zonă. Prelucrarea începe în 1747, când a fost inaugurată topitoria, însă acest metal a fost extras din munții din jurul localității încă de pe vremea romanilor.  

În 1875 au loc primele modernizări prin construirea a șapte cuptoare de prăjire oxidantă a minereurilor sulfuroase cunoscute sub denumirea de Maletra-Bode. În 1886, cuptoarele Water-Jaket sunt înlocuite cu un furnal cu cuvă înaltă de secțiune circulară (tip Pilz). În următorii cinci ani sunt introduse rețelele interioare de circulație – tip cale ferată îngustă, se construiește o centrală electrică proprie și un laborator central.

platforma ampelum zlatna veche

Platforma Ampelum, Zlatna

Între anii 1933-1935 sunt reconstruite cuptoarele de prăjire oxidantă, cărora li se adaugă altele, ajungându-se la 12 cuptoare; se construiește primul cuptor cu vatră, cu lopătare manuală, pentru aglomerare-topire până la faza de mată cuproasă, precum și primul convertizor rotativ pentru prelucrarea matei până la cupru de convertizor (cupru negru).

Activitatea combinatul ia amploare după naționalizarea din 1948 când are loc înlocuirea echipamentului existent, diversificarea activităților (obținerea metalelor cuproase cu aur și argint) și extinderea spațială (ex. construirea unui cuptor cu flacără cu boltă suspendată și a 3 convertizoare). În 1968 apar o nouă fabrică de acid sulfuric și un cuptor de prăjire pentru piritiă.

platforma Ampelum Zlatna 2

Fosta platforma Ampelum, Zlatna (iulie 2019)

După 1950, respectiv după naționalizarea din 1948, vechile cuptoare de prăjire sunt înlocuite cu două cuptoare polietajate cu greblare metalică tip Lurgi și se trece la topirea amestecurilor de concentrate prăjite în amestec cu fondanți (calcar și cuarț aurifer) în două cuptoare cu vatră (cu flacără) cu lopătare manuală pentru obținerea matelor cuproase cu aur și argint. Se mai construiește un convertizor rotativ în scopul creșterii capacității de obținere a cuprului negru și a granulelor de cupru folosite la secția de sulfat de cupru.

tunel gaze Ampelum Zlatna

Turnul de evacuare a gazelor și tunelul de gaze, Zlatna, (iulie 2019)

În 1960 are loc prima sistematizare a uzinei vechi, fiind construite: cuptorul cu flacăra, cu boltă suspendată, cu suprafața vetrei de 80 m², pentru topirea concentratelor cuproase în amestec cu pirite bogate prăjite și 3 convertizoare rotative. În etapa a doua, în anul 1968, fluxul tehnologic este completat cu o nouă fabrică de acid sulfuric, tehnologie de contact și un cuptor de prăjire în strat fluidizat pentru piritele bogate. Capacitatea de producție în 1980 era de circa 15.000 t cupru de convertizor pe an. El era trimis la Baia Mare pentru rafinare electrolitică.

În 1985 a început construcția uzinei noi de cupru, cu următoarele unități principale:

  • un cuptor de topire în suspensie, cu o capacitate de prelucrare de 26.000 t/an concentrate cuproase;
  • două convertizoare rotative, fiecare cu capacitatea de 48 t/ciclu;
  • două cuptoare cu rafinare termică;
  • o secție de electroliză cu o capacitate de 29.900 t / an cupru electrolitic;
  • o fabrică de acid sulfuric, pentru valorificarea gazelor sulfuroase de la topire și convertizare, cu o capacitate de 100.000 t acid sulfuric / linie (sunt 2 linii);
  • o secție de flotație a zgurilor cuproase cu o capacitate de prelucrare de 170.000 t/an;
  • o fabrică de oxigen (5000 Nm³/h)
  • un coș de dispersie de mare înălțime (220 m), amplasat pe Măgura Dudașului.

Punerea în funcțiune a uzinei noi, „cu renumele de cel mai mare combinat de profil din Europa”, s-a făcut treptat, începând cu anul 1988. Uzina nu a atins niciodată capacitățile proiectate, însă, la capacitatate maximă, platforma industrială a angrenat peste 2.500 de muncitori, obținându-se o producție de cca 15.000 t de cupru pe an. Noua uzină a fost închisă în 1996 iar uzina veche a mai funcționat încă 7 ani până la închiderea ei în 2003. 

 

interior turn Ampelum Zlatna

Interior – turnul de evacuare a gazelor, Zlatna (iulie 2019)

Impact

Perioada de exploatare intensă și activitatea de până în 2003 au avut un impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu și asupra sănătății populației pe un areal extins (cca. 30 km ). Conform Romoșan D., „în perioada de funcționare la capacitate ridicată, instalațiile de pe platforma Ampelum S.A., evacuau anual în atmosferă cantități uriașe de metale grele (2.715 t din care 1.206 t  Pb, 700 t Zn, 565 t Cu, 236 t Sb, 8 t Cd)”, prăjirea piritei pentru obținerea acidului sulfuric fiind procedeul cel mai nociv.

Poluarea s-a realizat atât prin depozitarea directă a reziduurilor solide și a scurgerilor de fluide rezultate cât și indirect, prin depunerea pe sol a particulelor evacuate în aer prin intermediul coșurilor de dispersie.

turn Ampelum Zlatna drona

Turnul de evacuare a gazelor, Zlatna (iulie 2019)

Apa, aerul și solul au fost afectate de zgură, apă de spălare, deșeuri, fum, cenușă, nămol electrolitic, toate provenite din activitatea combinatului. De asemenea, sistarea activităților industriale și miniere a dus rapid la declin economic, în anii imediat următori rata șomajului fiind de 92%. Orașul a fost declarat zonă defavorizată.

Între anii 1992 – 2016, populația orașului a scăzut cu 14.5% (de la 9.331 în 1992 la 7.972 în 2016).

sursa: adevarul.ro, wikimapia.org, wikipedia.org

 

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Eurostat: România are cei mai puţini posesori de maşini la mia de locuitori din Uniunea Europeană

Publicat

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul de automobile de pasageri la mia de locuitori.

Astfel, la o mie de locuitori, parcul auto din România număra 357 de maşini la finele lui 2019, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul european de statistică.

În același timp, România are şi unul dintre cele mai învechite parcuri auto. Vârsta medie a maşinilor aflate în circulaţie în România este de 16,5 ani, potrivit Asociaţiei Producătorilor Europeni de Automobile (ACEA).

De cel puţin 30 de ani, Luxemburg a înregistrat cea mai mare rată de motorizare dintre statele membre ale Uniunii Europene, mai arată datele Eurostat.

În 2019, existau 681 de autoturisme la mia de locuitori luxemburghezi. Această cifră poate fi influenţată de lucrătorii transfrontalieri care folosesc maşini de companie înmatriculate în ţară, notează sursa citată.

Luxemburg a fost urmat de Italia pe locul doi, cu 663 de maşini la mia de locuitori. Următoarele în topul listei au fost Cipru (645 de maşini), Finlanda şi Polonia (ambele cu 642 de maşini).

La polul opus, cele mai scăzute rate de motorizare s-au găsit în România (357 autoturisme), Letonia (381 autoturisme) şi Ungaria (390 autoturisme).

În ceea ce priveşte vechimea parcului auto, Lituania (16,8 ani), Estonia (16,7 ani) şi România (16,5 ani) au cele mai vechi flote, cu vehicule mai vechi de 16 ani.

Cele mai noi maşini pot fi găsite de asemenea în Luxemburg (6,5 ani) şi Austria (8,3 ani), potrivit datelor ACEA.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Încărcător comun pentru toate tipurile de telefoane, tablete și alte dispozitive. Propunere a Comisiei Europene

Publicat

Consumatorii europeni vor putea utiliza un singur încărcător pentru toate produsele electronice portabile.

Comisia Europeană a făcut joi un pas important împotriva deşeurilor electronice şi a inconvenientelor cauzate consumatorilor de prevalenţa diferitelor încărcătoare incompatibile pentru dispozitivele electronice şi a prezentat o propunere de stabilire a unei soluţii comune de încărcare pentru toate dispozitivele relevante.

Potrivit propunerii de directivă revizuită privind echipamentele radio prezentată joi, portul de încărcare şi tehnologia de încărcare rapidă vor fi armonizate: USB-C va deveni portul standard pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele, căştile, difuzoarele portabile şi consolele video portabile.

În plus, Comisia propune separarea vânzării încărcătoarelor de cea a dispozitivelor electronice. Acest lucru este menit să amelioreze confortul consumatorilor şi să reducă amprenta de mediu asociată producţiei şi eliminării încărcătoarelor, sprijinind astfel tranziţia verde şi cea digitală.

„Consumatorii europeni au fost frustraţi suficient de mult în ceea ce priveşte încărcătoarele incompatibile care le umplu sertarele. Am acordat industriei destul timp pentru a-şi găsi propriile soluţii, acum este momentul să se ia măsuri legislative pentru un încărcător comun. Acesta este un câştig important pentru consumatorii noştri şi pentru mediu şi în conformitate cu ambiţiile noastre verzi şi digitale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreşedintă executivă a CE pentru O Europă pregătită pentru era digitală, citată într-un comunicat al Comisiei.

Un singur încărcător pentru toate dispozitivele portabile

„Datorită propunerii noastre, consumatorii europeni vor putea utiliza un singur încărcător pentru toate produsele electronice portabile – un pas important pentru a spori confortul şi a reduce deşeurile”, a declarat la rândul său Thierry Breton, comisarul european pentru piaţa internă

În urma propunerii CE, USB-C va deveni portul de încărcare comun pentru toate dispozitivele electronice. Acest lucru le va permite consumatorilor să îşi încarce dispozitivele cu acelaşi încărcător cu port USB-C, indiferent de marca dispozitivului.

Apoi, tehnologia de încărcare rapidă armonizată va contribui la prevenirea faptului că diferiţi producători limitează în mod nejustificat viteza de încărcare şi va ajuta la asigurarea faptului că viteza de încărcare este aceeaşi atunci când se utilizează orice încărcător compatibil pentru un dispozitiv.

De asemenea, în urma separării vânzării unui încărcător de cea a dispozitivului electronic, se estimează că reducerea producţiei şi eliminării noilor încărcătoare va reduce cantitatea de deşeuri electronice cu aproape o mie de tone pe an.

Nu în ultimul rând, Comisia doreşte informaţii mai pertinente pentru consumatori. Astfel, producătorii vor trebui să furnizeze informaţii relevante cu privire la performanţa de încărcare, inclusiv privind puterea cerută de dispozitiv şi dacă acesta permite încărcarea rapidă.

Consumatorii ar urma să-şi dea seama astfel dacă încărcătoarele lor pe care le posedă îndeplinesc cerinţele noului lor dispozitiv sau vor putea să aleagă un încărcător compatibil.

Măsuri pentru limitarea deșeurilor electronice

Revizuirea Directivei privind echipamentele radio face parte din acţiunea mai amplă a CE de abordare a durabilităţii produselor, în special a produselor electronice de pe piaţa UE, care se va afla în centrul unei viitoare propuneri privind produsele durabile.

Propunerea de directivă revizuită privind echipamentele radio de joi va trebui să fie adoptată de Parlamentul European şi de Consiliul UE prin procedura legislativă ordinară (codecizie). Executivul comunitar consideră că o perioadă de tranziţie de 24 de luni de la data adoptării va oferi industriei suficient timp pentru a se adapta înainte de intrarea în vigoare.

Pentru a avea în cele din urmă un încărcător comun, este însă necesară interoperabilitatea deplină la ambele capete ale cablului: dispozitivul electronic şi sursa externă de alimentare cu energie. Finalizarea interoperabilităţii dispozitivului, care este de departe cea mai mare provocare, ar urma să fie realizată prin propunerea de joi.

Interoperabilitatea sursei externe de alimentare va fi abordată în cadrul revizuirii Regulamentului privind proiectarea ecologică al Comisiei. Aceasta va fi lansată mai târziu în cursul acestui an, astfel încât intrarea sa în vigoare să poată fi aliniată la propunerea de joi.

Potrivit comunicatului CE, se estimează că încărcătoarele eliminate şi neutilizate generează până la 11.000 de tone de deşeuri electronice în fiecare an.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Chestionarul pentru vaccinarea elevilor, distribuit în școli. Părinții își pot exprima opțiunea de imunizare a copiilor

Publicat

scrisoare

Chestionarul prin care părinții își vor putea exprima acordul sau dezacordul privind vaccinarea copiilor în școli a fost validat de Ministerul Sănătății și este distribuit prin intermediul inspectoratelor școlare.

„Ministerul Sănătății a validat chestionarul de exprimare a intenției de vaccinare în rândul elevilor minori.

Începând de vineri, 24 septembrie 2021, chestionarul va fi diseminat în unitățile de învățământ, prin intermediul inspectoratelor școlare județene. Acesta nu este obligatoriu, nu constituie obligație de vaccinare și va fi pus la dispoziția părinților în vederea completării.

Persoana desemnată pentru protecția sanitară la nivelul unității de învățământ, în conformitate cu dispozițiile ordinului comun al ministrului Sănătății și al ministrului Educației, va transmite Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) chestionarele completate de către părinți/tutori legali.

În cazul exprimării intenției de vaccinare, vaccinarea elevilor minori se va efectua numai cu acordul informat, exprimat în scris, în prezența părintelui/tutorelui legal al copilului”, a transmis Ministerul Educației, potrivit dcnews.ro.

Chestionarele nu trebuie semnate

Scopul completării chestionarului este sprijinirea celor care doresc să se vaccineze și beneficiază de acordul informat, exprimat în scris, al părinților sau reprezentanților legali, prin organizarea de echipe mobile de vaccinare în școli de către Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) și Direcțiile de Sănătate Publică.

Chestionarele nu necesită asumare prin semnătură și pot fi transmise și în format, potrivit sursei citate.

Vezi Chestionar intentie de vaccinare elevi

Echipe mobile de vaccinare în școli

Din datele centralizate la nivelul a 26 de judeţe, până la data de 17 septembrie, sunt 2.468 de unităţi de învăţământ care vor beneficia de vaccinare cu sprijinul echipelor mobile, sunt propuse 201 centre de vaccinare proprii care vor fi organizate în unităţile de învăţământ, iar alte 1.062 de şcoli sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate, potrivit CNCAV.

În Alba, sunt 11 echipe mobile ce asigură vaccinarea în școli, la solicitarea acestora.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Târgul Apulum Agraria 2021, în acest weekend, la Alba Iulia. Standuri cu produse agricole, ateliere, concursuri. PROGRAM

Publicat

La Alba Iulia începe vineri Târgul ”Apulum Agraria” 2021, în cadrul căruia producătorii locali prezintă produse din recolta de toamnă. Evenimentul, ajuns la ediția a XXIX-a, se desfășoară în spațiul expozițional din Piața Pascu.

Cei interesați vor putea vedea standurile prezentate de producătorii locali și vor putea cumpăra legume, fructe și alte alimente, produse tradiționale, de artizanat, produse pentru grădină, echipamente și utilaje agricole.

Vor mai fi standuri cu material săditor, produse fitosanitare, expoziții de animale, păsări.

Organizatorii au pregătit și concursuri, ateliere și alte momente de divertisment.

De exemplu, la standurile ”made in Alba”, veți putea găsi:

  • pupuri cu varză, ceapă, cartofi şi brânză, pâine, produse de patiserie şi cofetărie, turtă dulce
  • preparate de carmangerie de la Săsciori, Cugir şi Pianu de Sus
  • păstrăv proaspăt şi la conservă de la Mărtinie
  • produse de la stână din Vinţu de Jos
  • conserve din fructe şi legume
  • chipsuri din cartofi de Alba
  • vin şi must proaspăt stors de la Ighiu
  • produse de artizanat făcute de meşteri populari din Munţii Apuseni,
  • aranjamente florale din plante stabilizate şi din săpun
  • utilaje pentru grădină.

Târgul va fi deschis de vineri, 24 septembrie, până duminică, 26 septembrie, în Piața Pascu, între orele 10.00 și 18.00.

Târgul Apulum Agraria este organizat de Consiliul Județean Alba în parteneriat cu grupurile de acțiune locală GAL pe Mureș și pe Târnave, GAL Țara Secașelor Alba-Sibiu, GAL Valea Ampoiului – Valea Mureșului, GAL Munții Metaliferi, Trascău și Muntele Mare și Primăria Alba Iulia.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate