Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Imagini spectaculoase cu cea mai înaltă construcție din județul Alba. Turnul de evacuare a gazelor domină Zlatna


Publicat

Una dintre cele mai interesante ”rămășițe” ale industriei comuniste din România, domină, la 30 de ani de la căderea regimului, peisajul unui fost oraș muncitorsc din județul Alba: Zlatna.

Turnul de evacuare a gazelor, înalt de peste 220 de metri și tunelul de gaze, în lungime de aproximativ 700 de metri, aflate pe Dealul Dudăului au fost construite în doar trei ani.

O mare realizare a inginerilor și constructorilor români. Astăzi, trei ani ar dura probabil doar studiile și documentația.

Turnul a fost proiectat și construit pentru a îndepărta din oraș gazele rezultate din activitățile industriale. În perioada în care acestea erau evacuate, oamenii din Zlatna intrau în case, la adăpost.

Inclusiv hainele din anumite materiale aveau de suferit în contact cu compușii chimici eliberați de uzină. ”Când dădeau drumul la gaz, ciorapii de nailon, se topeau pe picior”, își amintește o fostă locuitoare a orașului.

Așa a apărut necesitatea turnului, de care se leagă numele unui fost director al uzinei, ulterior și primar la Zlatna: Bubu Treger.

t

Turnul a fost proiectat la o înălțime mai mare decât cea a dealurilor din imediata apropiere pentru a trimite gazele cât mai departe de oraș. La turn, gazele ajungeau printr-un tunel construit din beton și căptușit cu cărămidă.

interior tunel gaze Ampelum Zlatna

Tunelul pornea de la combinat, trecea drumul național și urca o pantă abruptă, până la turn. Deși din fosta ”Uzină Nouă” s-a furat tot ce se putea fura, cărămizile din tunel au rămas în mare parte la locul lor.

Mirosul de sulf și posibilitatea de a fi impregnate cu tot felul de substanțe periculoase au reprezentat un avertisment mai ușor de înțeles pentru hoți decât orice amenințare cu aplicarea legii. De aceea, nimeni nu a dorit să își facă casă din ele. Este adevărat că o parte au fost totuși furate și se regăsesc cel mai probabil în gardurile unor localnici.

Legenda spune că după inaugurare, de pe turn au fost lansate baloane cu heliu pentru a vedea unde sunt duse de curenții de aer și pentru a afla astfel unde merg gazele. Se pare că baloanele ar fi ajuns și în județul Mureș, și în județul Sibiu. Nu există însă date concrete, scrise, legate de asta.

Decor pentru sporturi extreme

Cele două rămășițe ale fostului combinat Ampelum Zlatna au fost folosite, după închiderea uzinei, de către iubitorii de sporturi extreme pentru diferite cascadorii.

d

Coşul de dispersie înalt de 220 de metri, aflat pe un deal din apropierea fostului combinat, a fost cumpărat de doi întreprinzători din oraş, în urmă cu aproximativ 8 ani.

turn Ampelum Zlatna drona 2

Turnul de evacuare a gazelor, Zlatna (iulie 2019)

Aceștia au plătit firmei Elcond din Zalău, proprietara lui, circa 16.000 de lei. O sumă modestă, dacă luăm în calcul că este un colos din fier şi beton, dotat inclusiv cu instalaţie de curent electric. La rândul lor, noii proprietari l-au închiriat atunci unor companii de telefonie mobilă pentru o sumă care i-a permis amortizarea în câteva luni. 

exterior turn Ampelum Zlatna

Exterior – turnul de evacuare a gazelor, Zlatna (iulie 2019)

Evoluția orașului Zlatna este strâns legată de prelucrarea cuprului, activitate cu o vechime de mai bine de 270 de ani în zonă. Prelucrarea începe în 1747, când a fost inaugurată topitoria, însă acest metal a fost extras din munții din jurul localității încă de pe vremea romanilor.  

În 1875 au loc primele modernizări prin construirea a șapte cuptoare de prăjire oxidantă a minereurilor sulfuroase cunoscute sub denumirea de Maletra-Bode. În 1886, cuptoarele Water-Jaket sunt înlocuite cu un furnal cu cuvă înaltă de secțiune circulară (tip Pilz). În următorii cinci ani sunt introduse rețelele interioare de circulație – tip cale ferată îngustă, se construiește o centrală electrică proprie și un laborator central.

platforma ampelum zlatna veche

Platforma Ampelum, Zlatna

Între anii 1933-1935 sunt reconstruite cuptoarele de prăjire oxidantă, cărora li se adaugă altele, ajungându-se la 12 cuptoare; se construiește primul cuptor cu vatră, cu lopătare manuală, pentru aglomerare-topire până la faza de mată cuproasă, precum și primul convertizor rotativ pentru prelucrarea matei până la cupru de convertizor (cupru negru).

Activitatea combinatul ia amploare după naționalizarea din 1948 când are loc înlocuirea echipamentului existent, diversificarea activităților (obținerea metalelor cuproase cu aur și argint) și extinderea spațială (ex. construirea unui cuptor cu flacără cu boltă suspendată și a 3 convertizoare). În 1968 apar o nouă fabrică de acid sulfuric și un cuptor de prăjire pentru piritiă.

platforma Ampelum Zlatna 2

Fosta platforma Ampelum, Zlatna (iulie 2019)

După 1950, respectiv după naționalizarea din 1948, vechile cuptoare de prăjire sunt înlocuite cu două cuptoare polietajate cu greblare metalică tip Lurgi și se trece la topirea amestecurilor de concentrate prăjite în amestec cu fondanți (calcar și cuarț aurifer) în două cuptoare cu vatră (cu flacără) cu lopătare manuală pentru obținerea matelor cuproase cu aur și argint. Se mai construiește un convertizor rotativ în scopul creșterii capacității de obținere a cuprului negru și a granulelor de cupru folosite la secția de sulfat de cupru.

tunel gaze Ampelum Zlatna

Turnul de evacuare a gazelor și tunelul de gaze, Zlatna, (iulie 2019)

În 1960 are loc prima sistematizare a uzinei vechi, fiind construite: cuptorul cu flacăra, cu boltă suspendată, cu suprafața vetrei de 80 m², pentru topirea concentratelor cuproase în amestec cu pirite bogate prăjite și 3 convertizoare rotative. În etapa a doua, în anul 1968, fluxul tehnologic este completat cu o nouă fabrică de acid sulfuric, tehnologie de contact și un cuptor de prăjire în strat fluidizat pentru piritele bogate. Capacitatea de producție în 1980 era de circa 15.000 t cupru de convertizor pe an. El era trimis la Baia Mare pentru rafinare electrolitică.

În 1985 a început construcția uzinei noi de cupru, cu următoarele unități principale:

  • un cuptor de topire în suspensie, cu o capacitate de prelucrare de 26.000 t/an concentrate cuproase;
  • două convertizoare rotative, fiecare cu capacitatea de 48 t/ciclu;
  • două cuptoare cu rafinare termică;
  • o secție de electroliză cu o capacitate de 29.900 t / an cupru electrolitic;
  • o fabrică de acid sulfuric, pentru valorificarea gazelor sulfuroase de la topire și convertizare, cu o capacitate de 100.000 t acid sulfuric / linie (sunt 2 linii);
  • o secție de flotație a zgurilor cuproase cu o capacitate de prelucrare de 170.000 t/an;
  • o fabrică de oxigen (5000 Nm³/h)
  • un coș de dispersie de mare înălțime (220 m), amplasat pe Măgura Dudașului.

Punerea în funcțiune a uzinei noi, „cu renumele de cel mai mare combinat de profil din Europa”, s-a făcut treptat, începând cu anul 1988. Uzina nu a atins niciodată capacitățile proiectate, însă, la capacitatate maximă, platforma industrială a angrenat peste 2.500 de muncitori, obținându-se o producție de cca 15.000 t de cupru pe an. Noua uzină a fost închisă în 1996 iar uzina veche a mai funcționat încă 7 ani până la închiderea ei în 2003. 

 

interior turn Ampelum Zlatna

Interior – turnul de evacuare a gazelor, Zlatna (iulie 2019)

Impact

Perioada de exploatare intensă și activitatea de până în 2003 au avut un impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu și asupra sănătății populației pe un areal extins (cca. 30 km ). Conform Romoșan D., „în perioada de funcționare la capacitate ridicată, instalațiile de pe platforma Ampelum S.A., evacuau anual în atmosferă cantități uriașe de metale grele (2.715 t din care 1.206 t  Pb, 700 t Zn, 565 t Cu, 236 t Sb, 8 t Cd)”, prăjirea piritei pentru obținerea acidului sulfuric fiind procedeul cel mai nociv.

Poluarea s-a realizat atât prin depozitarea directă a reziduurilor solide și a scurgerilor de fluide rezultate cât și indirect, prin depunerea pe sol a particulelor evacuate în aer prin intermediul coșurilor de dispersie.

turn Ampelum Zlatna drona

Turnul de evacuare a gazelor, Zlatna (iulie 2019)

Apa, aerul și solul au fost afectate de zgură, apă de spălare, deșeuri, fum, cenușă, nămol electrolitic, toate provenite din activitatea combinatului. De asemenea, sistarea activităților industriale și miniere a dus rapid la declin economic, în anii imediat următori rata șomajului fiind de 92%. Orașul a fost declarat zonă defavorizată.

Între anii 1992 – 2016, populația orașului a scăzut cu 14.5% (de la 9.331 în 1992 la 7.972 în 2016).

sursa: adevarul.ro, wikimapia.org, wikipedia.org

 

 

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Zile libere în luna iunie: Românii au parte de două minivacanțe. Care sunt perioadele de sărbători legale până la finalul anului

Publicat

zile libere

Weekendul 30 – 31 mai alături de 1 iunie formează prima minivacanță, de care românii au parte în această perioadă. 

De asemenea, o altă minivacanță va fi în perioada 6, 7, 8 iunie, care cuprinde duminica și a doua zi de Rusalii. 

De altfel, zilele de 1 iunie – luni – Ziua Copilului și 8 iunie – luni – A doua zi de Rusalii sunt singurele zile libere din luna iunie.

Până la sfârșitul anului românii mai au parte de urmatoarele zile libere:

15 august – sâmbătă – Adormirea Maicii Domnului

30 noiembrie – luni – Sfântul Andrei (minivacanță de 4 zile)

1 decembrie – marţi – Ziua Marii Uniri

25 decembrie – vineri – Crăciun (minivacanță de 3 zile)

26 decembrie – sâmbătă – A doua zi de Crăciun

Sărbătorile legale în România sunt zilele declarate prin lege ca fiind nelucrătoare, altele decât zilele de week-end.

În zilele de sărbătoare legală nu se lucrează, cu excepția unităților sanitare și a celor de alimentație publică, precum și a unităților în care activitatea nu poate fi întreruptă datorită procesului de producție sau specificului activității.

Salariații care lucrează în astfel de unități au dreptul la compensarea cu timp liber corespunzător, acordat în următoarele 30 de zile.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Voicu Paul anunță pentru a treia oară deschiderea pasajului subteran din Alba Iulia. Când ar urma să aibă loc recepția

Publicat

Primaria Alba Iulia, prin vocea viceprimarului cu atribuții de primar, Voicu Paul, anunță pentru a treia oară deschiderea pasajului subteran care face legătura între Parcului Unirii și Bulevardul Transilvaniei din Alba Iulia.

Prima data, Voicu Paul anunța într-o conferință de presă, la sfârșitul lunii octombrie, chiar în interiorul pasajului deschiderea acestuia cu ocazia Zilei Naționale a României din 2019.

După ce a trecut și ziua Națională, o nouă dată a fost făcută publică, undeva prin luna martie, dar potrivit lui Voicu Paul, mai multe probleme cu diferite achiziții și pandemia de coronavirus au anulat deschiderea.

Vineri, 29 mai, întrebat de reporterul Alba24 când va fi deschis, Voicu Paul a declarat: ”Este finalizat, facem recepția, nu pot să vă spun chiar acum ziua, dar maxim într-o săptămână două, îl vom deschide”.

Referitor la informația care se vehicula în spațiul public că ar exista infiltrații la tavanul pasajului, acesta a declarat:

”Nu, nu există inflitrații, când a fost desfăcut și nu era tavanul fals am observat foarte atent acele lucrări, acolo este un tavan fals și oricum dacă sunt mici infiltrații în sensul de câțiva picuri de apă ei sunt preluați și conduși spre partea de ape pluviale”, a precizat Voicu Paul.

Cu câteva zile înainte de 1 decembrie 2019, la nivelul grupurilor sanitare existau infiltrații, fiind derulate lucrări de hidroizolație.

Valoarea totală a proiectului este de peste 1,9 milioane de lei cu TVA.

foto: Arhiva Alba24.ro –  stadiul lucrărilor în noiembrie 2019.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Peste 4.400 de tablete, oferite de Biserica ortodoxă română, elevilor din comunități defavorizate

Publicat

soare

Patriarhia Română a oferit elevilor de clasa a VIII-a și a XII, care provin din comunități defavorizate, dar și cadrelor didactice, peste 4.400 de tablete prin proiectul ”Alege Școala!”. În proiect s-au implicat eparhiile din țară și din diaspora română.

„În contextul pandemiei actuale, Patriarhia Română oferă tablete sau alte dispozitive electronice elevilor (în special, celor de clasa a VIII-a şi a XII-a) şi cadrelor didactice din comunităţile dezavantajate, pentru a se putea conecta la lecţiile on-line şi pentru a continua astfel procesul de predare-învăţare”, potrivit unui comunicat al BOR transmis, sâmbătă.

Patriarhia a oferit 4.470 tablete sau alte dispozitive electronice, în valoare totală de 2.661.852 lei. Prin Proiectul „Alege Şcoala!” au fost date 1.919 tablete, în valoare de 1.151.400 lei, iar prin intermediul eparhiilor – 2.551 tablete sau alte dispozitive electronice, în valoare de 1.510.452 lei.

sursă: agerpres.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

CSM vrea ca toate dosarele cu infracțiuni sexuale asupra minorilor din ultimii șase ani să fie verificate

Publicat

copil, abuz,

Consiliul Superior al Magistraturii cere verificarea tuturor dosarelor cu infracțiuni sexuale cu minori din ultimii șase ani, în urma unei investigații a jurnaliștilor de la ziarul on-line ”Dela0.ro”.

În urma investigației „Dreptate strâmbă: 3 din 4 cazuri de acte sexuale cu victime copii sunt judecate în instanțele românești ca fapte consimțite”, publicată de Dela0.ro în noiembrie 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis pe 25 mai sesizarea Inspecției Judiciare pentru realizarea unui “control tematic la instanțe și parchete referitor la modul de investigare și soluționare a cauzelor privind infracțiuni la viața sexuală cu victime minore (viol, act sexual cu un minor), aflate pe rolul acestora în perioada 1.02.2014 – la zi”.

Obiectivele verificării – arată minuta CSM – se vor axa în primul rând pe “practica instanțelor și parchetelor referitoare la aprecierea consimțământului ca fiind valabil sau nevalabil prin raportarea la vârsta victimei”.

Cum a ajuns CSM la această decizie din 25 mai?

» Pe 19 noiembrie 2019, Dela0.ro publică o investigație extinsă care prezintă 20 de cazuri judiciare în care instanțe din România au decis că fete și băieți cu vârste între 7 și 14 ani au consimțit să întrețină relații sexuale cu bărbați care aveau de două, trei sau chiar cinci ori vârsta lor.

Articolul Dela0.ro prezintă cincizprezece nume de judecători de la diferite instanțe românești care au dispus încadrări juridice sau schimbări de încadrări ale unor infracțiuni sexuale cu minori ca fiind acte sexuale consimțite de victime (așadar neîncadrabile ca violuri).

Întregul context al investigației de presă este jalonat de mai multe procese pierdute de statul român la CEDO, în care curtea europeană condamnase România pentru că nu aplică un tratament legal corect în judecarea abuzurilor sexuale comise asupra minorilor cu vârste sub 14-15 ani.

» Pe 21 noiembrie 2019 președintele de atunci al CSM Lia Savonea solicită Inspecției Judiciare întocmirea unui raport care să verifice faptele expuse în investigația Dela0.ro “sub aspectul riscului de a fi afectat independența și imparțialitatea magistraților indicați în textul articolului”.

Practic, la acea vreme, nu deciziile instanțelor erau problematice pentru CSM, ci ancheta jurnalistică care expunea public aceste decizii sistematice, nedrepte, aflate în contradicție flagrantă cu dispozițiile CEDO.

» Pe 6 februarie 2020, însă, CSM se răzgândește. Secția pentru judecători a Consiliului decide restituirea Raportului Inspecției, care avea ca obiect modul în care investigația Dela0.ro afectase independența și imparțialitatea magistraților.

sursă dela0.ro, g4media.ro

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate