Funcţionarea Gărzilor Forestiere, aprobată de Senat. Condiţii pentru comisarii puşi să combată tăierile ilegale de pădure

Ordonanța guvernului prin care sunt înființate Gărzile forestiere, pentru a combate și preveni fenomenul tăierilor ilegale de masă lemnoasă, a fost aprobată, marţi, de Senat.

Potrivit actului normativ, Gărzile forestiere sunt instituții publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea autorității publice centrale răspunzătoare de domeniul silvic. Gărzile preiau atribuțiile, posturile și personalul de la Comisariatele de Regim Silvic și Cinegetic care sunt desființate.

„Activitatea Gărzilor este coordonată tehnic la nivel central de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin secretarul de stat pentru păduri și prin structura care coordonează activitatea în domeniul silvic și cinegetic din cadrul acesteia și se desfășoară la nivel teritorial”, prevede actul normativ.

Gărzile vor avea ca atribuții monitorizarea, implementarea și controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național, precum și aplicarea a regimului cinegetic în fondul cinegetic național.

De asemenea, Gărzile asigură monitorizarea și controlul trasabilității materialelor lemnoase.

Vezi şi Zonele cu risc COD ROŞU la defrişări ilegale de păduri din ALBA. Unde vor fi controale de la GARDA FORESTIERĂ

Numărul maxim de posturi alocat Gărzilor este de 617, iar numărul minim de posturi pentru o Gardă este de 40. Ocuparea posturilor se face numai cu promovarea evaluărilor de integritate.

Printr-un amendament formulat în comisia de specialitate a Senatului s-a stabilit că „salariile de bază ale personalului din cadrul Gărzilor se stabilesc la nivelul salariilor de bază aferente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală„.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Gărzilor se asigură integral de la bugetul de stat.

Suprafața fondului forestier național este de 6.545 mii ha, la care se adaugă aproximativ 300.000 ha vegetație forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național.

„În ultimii ani, fenomenul tăierilor ilegale de masă lemnoasă a luat amploare. În acest sens, din datele puse la dispoziție de către Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice București — Serviciu Inventarul Forestier Național rezultă că volumul de lemn recoltat în perioada 2008-2014 din păduri este estimat la o medie de 26,69 milioane mc pe an. Din datele Institutului Național de Statistică reiese faptul că volumul autorizat și recoltat în perioada 2008-2014 este de aproximativ 17,9 mil. mc pe an. Pe cale de consecință, diferența de masă lemnoasă între cantitatea raportată de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice și cea recoltată în mod legal se presupune a fi recoltată ilegal”, explică inițiatorul în expunerea de motive.

Potrivit Guvernului, pierderea produsă anual bugetului național este estimată la aproximativ 250 milioane euro, iar cantitatea de masă lemnoasă recoltată în mod ilegal „pune în pericol siguranța publică”.

Citeşte şi Greenpeace România: Prejudiciu de 52 de milioane de euro din tăierile ilegale de pădure, în ultimii doi ani. Majoritatea, în Alba, Cluj şi Maramureş

„Se estimează că, pe lângă reducerea volumului de lemn tăiat ilegal, înființarea Gărzilor forestiere determină realizarea unor venituri la bugetul de stat, provenite din contravenții și confiscări de materiale lemnos, în valoare de circa 39.000 mii lei în anul 2015, iar în următorii ani (…) volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal va scădea semnificativ”, se mai arată în expunerea de motive a ordonanței.

Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 32/2015 privind înființarea Gărzilor forestiere are un caracter ordinar și a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, cu 70 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și trei abțineri.

Gărzile forestiere sunt organizate şi funcţionează pe baza HG 743/2015, care a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare din 22 septembrie. Judeţul Alba este arondat, din acest punct de vedere, Gărzii forestiere Cluj, alături de judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Cluj.

Acestea sunt instituţii publice teritoriale, cu personalitate juridică, în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, finanţate integral de la bugetul de stat, cu atribuţii în implementarea şi controlul aplicării regimului silvic şi cinegetic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier naţional, potrivit hotărârii menţionate.

În subordinea Gărzilor, la nivel judeţean funcţionează structuri fără personalitate juridică.

Conducerea fiecărei Gărzi este asigurată de un inspector-şef, funcţionar public care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

– studii superioare de specialitate de lungă durată în domeniul silvicultură;

– vechimea prevăzută de lege pentru ocuparea funcţiei publice de conducere.

Inspectorul-şef coordonează activitatea Gărzii şi o reprezintă în relaţiile cu autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, cu celelalte instituţii publice centrale sau locale, precum şi cu persoanele fizice şi juridice din raza de activitate teritorială a acestuia, în vederea realizării atribuţiilor sale specifice.

Inspectorul-şef emite decizii şi este ordonator terţiar de credite, în condiţiile legii.

În vederea îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, potrivit prevederilor legale, în fiecare Gardă sunt încadraţi funcţionari publici şi personal contractual.

Fiecare Gardă este structurată astfel:

– Direcţia de implementare şi avizare, condusă de un director, funcţionar public, având studii superioare de specialitate în domeniul silvicultură;

– Direcţia de control al regimului silvic şi cinegetic condusă de un director, funcţionar public, având studii superioare de specialitate în domeniul silvicultură;

– Serviciul financiar-contabil şi administrativ condus de un şef-serviciu, funcţionar public, având studii superioare de specialitate în domeniul economic.

Activitatea Gărzilor este coordonată tehnic la nivel central de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin secretarul de stat pentru paduri si prin structura care coordoneaza activitatea in domeniul silvic si cinegetic din cadrul acesteia, si se desfasoara la nivel teritorial.

Principalele atribuţii ale Gărzilor sunt următoarele:

– monitorizarea, implementarea si controlul aplicarii regimului silvic in fondul forestier national si in vegetatia forestiera de pe terenurile din afara fondului forestier national;
– monitorizarea, implementarea si controlul aplicarii regimului cinegetic in fondul cinegetic national;

– monitorizarea si controlul trasabilitatii materialelor lemnoase, conform prevederilor legale in vigoare.

Numărul maxim de posturi pentru Gărzi este de 617, din care:

– 545 de posturi pentru personal silvic cu atribuţii de control si implementare;

– 72 de posturi pentru persoane cu atributii auxiliare domeniului, din care: 18 posturi cu pregatire juridică, 18 posturi cu pregătire economică şi 36 de posturi cu diferite atribuţii – resurse umane, achizitii, investitii, administrativ.

Numărul minim de posturi pentru o Gardă este de 40.

Consumul normat de carburanţi este de 500 litri/lună/ autoturism sau autoutilitară. Nu se consideră depăţiri la consumul normat la mijloacele de transport consumul care la nivelul anului se încadrează în limita carburantului normat in raport cu numarul total de mijloace de transport aprobat pentru autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura sau pentru fiecare Gardă, dupa caz.

Personalul Gărzilor, care are atribuţii de implementare, monitorizare şi control, poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane, care se atribuie gratuit.

In anumite situaţii, în realizarea atributiilor de serviciu, personalul poate îmbrăca ţinuta civilă.

În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul este investit cu exerciţiul autorităţii publice şi beneficiază de protecţie, potrivit legii.

Salariile de bază:

– inspector-şef: 9.593 lei (salariu de bază aferent vechimii minime), 10.188 lei (salariu de bază aferent vechimii minime)

– director: 9.593 lei, 10.188 lei

– şef de serviciu: 8.078 lei, 8.728 lei

– şef birou: 7.174 lei, 7.799 lei

– consilier superior: 5.314 lei, 5.639 lei

– consilier principal: 4.028 lei, 4.271 lei

– consilier asistent: 3.043 lei, 3.279 lei

– consilier debutant: 2.402 lei, 2.477 lei

– referent de specialitate, grad superior: 4.273 lei, 4.455 lei

– auditor grad superior: 6.155 lei, 6.525 lei

– auditor grad principal: 3.996 lei, 4.213 lei

– consilier juridic superior: 5.314 lei, 5.639 lei

– consilier juridic principal: 4.028 lei, 4.271 lei

– consilier juridic asistent: 3.043 lei, 3.279 lei

– consilier juridic debutant: 2.402 lei, 2.477 lei

– referent, grad superior: 3.129 lei, 3.256 lei

– muncitor, grad III: 2.371 lei, 2.530 lei

Structura Gărzilor Forestiere în teritoriu:

1. Garda Forestieră Braşov – sediul la Brasov – judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu

2. Garda Forestieră Bucureşti – sediul la Bucuresti – zonele Bucuresti, Călăraşi, Constanţa, Ilfov, Giurgiu, Ialomiţa, Teleorman

3. Garda Forestieră Cluj – sediul la Cluj-Napoca – judeţele Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş

4. Garda Forestieră Focsani – sediul la Focşani – judeţele Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea, Vrancea, Vaslui

5. Garda Forestieră Oradea – sediul la Oradea – judeţele Arad, Bihor, Satu Mare, Sălaj

6. Garda Forestieră Ploieşti – sediul la Ploieşti – judeţele Argeş, Dâmboviţa, Prahova

7. Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea – – sediul la Rm. Vâlcea – judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea

8. Garda Forestieră Suceava – sediul la Suceava – judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava

9. Garda Forestieră Timişoara – – sediul la Timişoara – judeţele Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş

sursa: agerpres.ro